Ce tratament pentru COVID-19 primesc bolnavii din România: „Depinde ce avem”

Ce tratament pentru COVID-19 primesc bolnavii din România

După mai multe săptămâni în care medicamentul remdesivir a lipsit din spitale, România a primit acum peste 6.000 de doze de la Comisia Europeană, dintr-un total de 25.000 de fiole alocate țării noastre. Plasma convalescentă, un alt tratament considerat eficient împotriva noului coronavirus, lipsește în continuare din spitalele COVID. Ce tratamente primesc bolnavii de la noi, de la formele ușoare și până la cele critice de boală, am aflat de la medicii Adrian Marinescu și Virgil Musta. Chiar și asimptomaticii trebuie să ia uneori medicamente și să facă analize, atrag atenția specialiștii.

După o perioadă în care medicamentul remdesivir a lipsit din spitalele românești, bolnavii cu forme severe de COVID-19 îl vor primi de acum ca tratament. Comisia Europeană l-a distribuit deja în țările UE și în Marea Britanie, în urma unui acord cu producătorul Gilead Sciences pentru furnizarea medicamentului. România va primi, în total, 25.157 de flacoane de remdesivir (cu denumirea comercială Veklury), în trei tranșe, informează Ministerul Sănătății printr-un comunicat de presă. Prima tranșă, de 6.026 de doze, a fost deja livrată.

Plasma convalescentă, un alt tratament considerat eficient în formele critice de COVID-19 lipsește însă în continuare din spitale. Ce medicamente primesc acum bolnavii infectați cu noul coronavirus, de la forme ușoare și până la cele severe, ne-au spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală și dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

Și asimptomaticii pot avea nevoie de tratament pentru COVID-19

Protocolul de tratament pentru COVID-19 elaborat de Ministerul Sănătății spune că asimptomaticii nu primesc medicamente, dar cu unele excepții. Dacă o persoană asimptomatică are factori de risc pentru probleme de coagulare, ea trebuie să primească medicamente anticoagulante în doză preventivă, adică mai mică decât în cazul celor diagnosticați cu tulburări de coagulare.

Cei mai importanți factori de risc pentru această complicație sunt diabetul, obezitatea și bolile cardiovasculare. „De obicei, ei sunt asociați. De multe ori, bolnavii cu o evoluție foarte severă a infecției COVID-19 au toți acești trei factori de risc. Este nevoie de anticoagulante pentru că unul dintre mecanismele care duce la o evoluție severă a bolii este coagularea pe vasele mici, pe care trebuie să o prevenim cu aceste medicamente”, spune dr. Virgil Musta. 

La Institutul „Matei Balş”, toți pacienții asimptomatici care se află în spital primesc anticoagulante. „La început, nu administram anticoagulant în formele ușoare de COVID-19, dar am schimbat ulterior protocolul de tratament și acum îl administrăm tuturor. S-a demonstrat că modificările de coagulare se întâmplă oricum și riscul este destul de mare. Mulți pacienți sunt asimptomatici doar inițial, dar apoi devin simptomatici. Ei primesc și paracetamol”, potrivit medicului Adrian Marinescu.

La începutul pandemiei, când eram admirați pentru rata mare de vindecare, dădeam anticoagulante foarte precoce și asta ajuta mult pacienții. Acum, toate spitalele le prescriu din primele stadii ale bolii”.

Dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

Ce analize se fac după internarea în spitalele COVID

Tratamentul celor confirmați cu COVID-19, dar asimptomatici, se stabilește și în funcție de rezultatul unor analize pe care le fac la internarea în spital. Virusul SARS-CoV-2 poate produce modificări în organism, chiar dacă cei infectați nu au simptome. Setul inițial de analize include o hemoleucogramă, probe inflamatorii și evaluarea modificărilor de coagulare prin analiza D-dimerilor și a trombocitelor. 

„Le facem transaminazele, să vedem dacă pacientul nu are afectare hepatică, și glicemia, pentru că am constatat că unii pacienți infectați nu se știau diabetici, dar aveau glicemii mari. Probabil că ori se decompensează un diabet despre care nu știau, ori virusul atacă pancreasul și produce diabet. El poate fi tranzitoriu. Am văzut că unii pacienți, după externare, au revenit la valori normale ale glicemiei. Pacienților în vârstă le facem la internare și un EKG, iar celor care sunt cu saturație scăzută de oxigen le facem și CT pulmonar”, ne-a spus doctorul Virgil Musta. 

Trebuie să le facem și asimptomaticilor o evaluare, de aceea trebuie să vină în spital. Eu am făcut recomandarea să se recurgă la spitalizare de zi pentru ei. Nu trebuie să stea în spital, să ocupe locurile. Așteptăm să vedem dacă la Ministerul Sănătății se hotărăște acest lucru”.

Dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

În funcție de rezultatele acestui set de analize, medicii pot decide să le administreze și asimptomaticilor un tratament pentru COVID-19, pentru a preveni evoluția bolii spre forme mai grave. 

„Chiar dacă sunt asimptomatice, unele persoane au modificări biologice și, în decurs de una-două zile, devin simptomatice. Am avut de curând un pacient tânăr care a venit la spital asimptomatic, fără nicio modificare biologică. Până să treacă cele 48 de ore ca să îl putem externa, a avut o stare subfebrilă (n. r. – temperatură a corpului între 37 și 38 de grade Celsius). A rămas încă o zi în spital și în ziua următoare i-am făcut din nou analize, pentru că începuse să și respire mai greu. Brusc, au crescut parametrii pentru probele inflamatorii, semn că făcea «furtună de citokine» (n. r. – o reacție a sistemului imunitar care face ca boala COVID-19 să evolueze sever). Norocul a fost că l-am prins la timp și am reușit să-i administrăm tratament antiinflamator și imunosupresiv – tocilizumab, care scade inflamația din corp și împiedică «furtuna de citokine». Altfel, riscam să fie prea târziu. Cazuri ca acesta sunt rare, dar se întâmplă”, explică medicul Virgil Musta. 

Ce tratamente primesc bolnavii cu forme ușoare și medii 

Când își fac apariția simptomele de infecție respiratorie, adică tusea, febra, durerea în gât, oboseala, pierderea gustului și a mirosului, diaree și/sau durerile musculare, bolnavii sunt încadrați în forma ușoară de COVID-19. Conform protocolului Ministerului Sănătății, încă din acest stadiu al bolii se prescrie hidroxiclorochină, medicamentul antimalarie ale cărui beneficii sunt încă discutate în lumea științifică. Unele studii i-au confirmat eficiența în COVID-19, în vreme ce altele susțin nu doar că nu aduce beneficii, dar că poate produce complicații cardiace fatale. 

„Folosim și hidroxiclorochina, dar datele despre ea sunt «pro» și «contra». Nu a demonstrat nimeni, până în final, că nu ar fi în regulă. Americanii o au și acum în protocoale. La ei, nu este diferență mare între remdesivir și hidroxiclorochină. Studiile sunt împărțite, dar ei o folosesc pe scară largă, este inclusă în protocoalele din acest moment. Uneori, chiar asociază remdesivir cu hidroxiclorochină în formele severe de COVID-19. Noi nu le asociem, pentru că nu avem experiență cu această asociere și nu există date care să certifice că ar trebui administrate împreună”, spune dr. Adrian Marinescu.

La începutul lunii iulie, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că oprește testele clinice cu hidroxiclorochină și combinaţia lopinavir/ritonavir. Rezultatele preliminare pentru cele două medicamente arată că ele „reduc puţin sau deloc mortalitatea pacienţilor COVID-19 spitalizaţi”, a motivat organizația într-un comunicat de presă

În formele ușoare, protocolul de tratament pentru COVID-19 recomandă următoarele medicamente:

  • hidroxiclorochină, asociată cu lopinavir/ritonavir – o combinație de antivirale administrată în HIV/SIDA și comercializată sub numele Kaletra)

SAU 

  • umifenovir, un antiviral prescris uzual pentru tratarea gripei în Rusia și în China, sub denumirea comercială Arbidol, asociat cu azitromicină, un antibiotic. 

La aceste medicamente se adaugă și tratamente simptomatice pentru tuse și febră – antitusive și paracetamol. 

Informații detaliate despre durata standard a tratamentului pentru fiecare dintre aceste medicamente, precum și despre reacțiile adverse pe care le pot avea găsiți în documentul emis de Ministerul Sănătății – Ordinul ministrului Sănătății nr. 860/2020.

Anticoagulantul rămâne în schema de tratament pentru COVID-19 și în acest stadiu al bolii, dar doza poate crește în funcție de riscul de tromboză al fiecărui pacient în parte. Medicii calculează acest risc în funcție de bolile sale asociate, de istoricul medical, de vârstă, de tratamentele pe care le ia, dar și de manifestările infecției COVID-19 la el: frecvența respiratorie, saturația de oxigen, valori în creștere ale D-dimerilor (un parametru care semnalează degradarea unui cheag de sânge) și altele. 

În forma medie de COVID-19 sunt încadrați pacienții care fac pneumonie. „Această formă de boală implică o afectare pulmonară dovedită, adică o pneumonie mai mult sau mai puțin ușoară. Forma medie este legată, deci, de prinderea pulmonară”, explică dr. Marinescu. 

La tratamentul pentru forma ușoară de COVID-19 se adaugă, în această situație, corticosteroizi precum dexametazona, hidrocortizonul și altele. „Corticoterapia se administrează când există insuficiență respiratorie, dar am constatat că aduce beneficii și înainte de a intra în sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). Folosim corticoterapice cum ar fi dexametazona sau hidrocortizolul, fiecare ce are”, spune dr. Virgil Musta. 

Noi folosim dexametazona încă de la începutul epidemiei de la noi. Ce s-a descoperit ulterior, prin studii, despre beneficiile ei este un lucru pe care îl știam”.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală

Remdesivir și plasmă doar în formele severe

La schema de tratament pentru formele severe și critice de COVID-19 se adaugă și alte tratamente, astfel:

  • hidroxiclorochină asociată cu remdesivir (cu denumirea comercială Veklury)

SAU 

  • lopinavir/ritonavir (Kaletra) dacă remdesivir nu este disponibil (până când este obținut);
  • terapie imunomodulatoare: tocilizumab (la pacienții cu sindrom de „furtună de citokine”;
  • corticoizi, plasmă de convalescent, alte imunosupresoare.

Antiviralul remdesivir este singurul medicament autorizat până acum de Comisia Europeană ca tratament pentru COVID-19 în statele UE pentru adulți și copii cu vârsta peste 12 ani și 40 kg. Creat inițial pentru tratarea bolii Ebola, medicamentul a fost evaluat într-un interval de timp excepțional de scurt de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). 

„Remdesivirul nu este un tratament miraculos. Studiile arată, într-adevăr, niște beneficii în plus față de hidroxiclorochină, dar nu înseamnă neapărat că reduce mortalitatea în mod semnificativ. Mai degrabă, reduce numărul zilelor de spitalizare, au arătat studiile din SUA. El are o eficiență  dovedită mai mult decât pentru alte medicamente. Nu am ajuns într-un punct în care să avem concluziile fazelor finale din studii, în așa fel încât să fiu sigur că remdesivir va fi tratamentul standard de pe Glob”, apreciază dr. Adrian Marinescu. 

Tratament pentru COVID-19: remdesivirul, un medicament greu de procurat

O perioadă îndelungată, antiviralul remdesivir nu s-a găsit în doze suficiente pentru bolnavii din spitalele de la noi. La sfârșitul lunii iunie, SUA au cumpărat 90% din producția mondială pentru următoarele 3 luni (iulie-septembrie), lăsând Europa și o mare parte dintre țările lumii fără acces la acest medicament. 

În aceste luni de la începutul pandemiei, țara noastră a beneficiat de numai 640 de flacoane de remdesivir prin intermediul unui studiu desfășurat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 40 de țări. Ulterior, a suplimentat cantitatea cu alte 600 de doze, dar chiar și așa, au fost insuficiente pentru numărul mare de bolnavi care ar fi avut nevoie de el. Doar anumiți pacienți în stare critică, selectați, au putut fi tratați cu remdesivir.

„Doza alocată pe țară era foarte mică. 600 de flacoane ajung pentru cel mult 60 de pacienți. Se administrează două flacoane în prima zi de tratament, apoi câte una, zilnic, timp de alte 9 zile. În total, pentru un singur pacient avem nevoie de 11 doze de remdesivir”, explică dr. Virgil Musta. Medicul de la Timișoara a primit de curând o primă tranșă din flacoanele de la Comisia Europeană, după o perioadă de câteva săptămâni în care nu a mai avut acest tratament pentru pacienții săi. 

Tratamentul antiviral îl dăm în funcție de ce avem: se poate administra Kaletra, remdesivir dacă ai, când îl ai”.

Dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

Comisia Europeană decide cum distribuie dozele de remdesivir în țările membre UE și în Marea Britanie. Cantitatea alocată fiecărei țări în parte ține cont de numărul cazurilor de COVID-19 la 14 zile. În acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate din acest medicament, dupa Spania. Mai departe, Ministerul Sănătății de la noi decide cum le distribuie către spitale.

Conform calendarului comunicat de la Bruxelles, a doua tranșă de remdesivir va fi de 10.336 de flacoane și va ajunge în România pe 11 septembrie 2020, iar în 9 octombrie 2020 ne vor fi livrate alte 8.795 de flacoane.

„Pacienții cu forme severe de COVID-19 sunt cei care au prioritate la remdesivir, pentru că în cazul lor trebuie încercat orice.”

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală

Tratament pentru COVID-19: nu avem donatori de plasmă

Plasma convalescentă, o speranță pentru bolnavii cu forme severe de COVID-19, lipsește în această perioadă din spitalele de la noi. „În Timiș nu avem deloc plasmă acum. Am avut nevoie zilele acestea pentru doi pacienți și nu am primit nici din județele limitrofe”, ne-a spus dr. Virgil Musta. 

De vină pentru această situație este numărul mic de donatori. Bolnavii care s-au vindecat de COVID-19 trebuie să întrunească mai multe condiții pentru a putea dona plasmă. Una dintre ele este de a prezenta două teste PCR negative la centrul de donare, în condițiile în care cei mai mulți dintre bolnavi fac un singur test la externarea din spitale. Pe cel de-al doilea ar trebui să îl plătească donatorii, din banii proprii.

România are, în prezent, 18 centre de transfuzie dotate cu echipamente pentru recoltarea plasmei. Mai multe despre condițiile de donare și despre cum acționează plasma găsiți în acest articol Smart Living

Uniunea Europeană a alocat recent 53 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacității de recoltarea de plasmă de colectare de plasmă convalescentă în țările membre. România nu a depus însă niciun proiect pentru a beneficia de fonduri nerambursabile astfel încât să poată crește accesul bolnavilor la această terapie. 

Ce experiențe au medicii români cu tratamentele pentru COVID-19

În aceste luni de pandemie, medicii din spitalele COVID au urmărit efectele medicamentelor propuse ca tratament împotriva noului coronavirus și pot trage câteva concluzii. 

„Dacă mă gândesc la experiența ultimelor luni, cred că există două terapii cu efect absolut dovedit oriunde în lume: tratamentul anticoagulant și tratamentul antiinflamator steroidian de tip dexametazonă. Aceste două medicamente sunt absolut dovedite ca eficiență. În rest, la celelalte este de discutat, și despre plasmă, și despre Remdesivir. Sigur că sunt destul de bune și de folosit, dar ele există ca opțiuni la nivel de studiu sau sau tratament compasional”, spune dr. Adrian Marinescu. 

Despre cele două terapii, specialistul este de părere că ar fi mai eficiente dacă s-ar prescrie bolnavilor cu formă medie de COVID-19. „Se pare că este mai bine să le administrezi înainte să apară dezechilibrele, decât să aștepți să fie o formă severă, când poate este prea târziu”, apreciază dr. Adrian Marinescu. Din păcate, este foarte puțin probabil ca această categorie de bolnavi să primească cele două tratamente în perioada următoate, pentru că accesul la ele este foarte limitat. 

La începutul epidemiei de coronavirus de la noi, medicul Virgil Musta administra bolnavilor un antiviral care nu se mai află acum în protocolul de acum al Ministerului Sănătății. „Noi aveam rezultate foarte bune cu acel tratament pentru COVID-19, rezultate cu care am fost evidențiați. Acum, mergem pe Kaletra, pe ce avem”, ne-a spus medicul. 

În infecția COVID-19, trebuie să tratezi pacientul, nu boala. Acest lucru face diferența în privința șanselor de vindecare”.

Dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

Cât despre plasma convalescentă, experiența celor doi medici este diferită. „Nici pentru plasma convalescentă nu există dovezi indubitabile că, într-adevăr, ar face minuni. Noi am avut pacienți în terapie intensivă tratați cu plasmă, într-adevăr în număr mic, dar lucrurile au fost împărțite. Pe unii dintre cei care erau în stare gravă i-a ajutat, dar pe alții nu, în așa fel încât este greu de spus dacă plasma a avut o eficiență foarte mare sau toate tratamentele încercate au mers împreună”, este de părere dr. Adrian Marinescu.

De partea cealaltă, medicul Virgil Musta a avut o experiență pozitivă cu acest tratament pentru COVID-19. „La formele grave de COVID-19, poate un plus îl aduce plasma convalescentă. Avem o experiență bună cu ea. Plasma chiar a salvat câțiva pacienți care mergeau rău și au evoluat bine după ce le-am administrat plasmă”, ne-a spus medicul de la Timișoara. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare