Legalizarea canabisului. De ce se sperie România de consumul medicinal

Legalizarea canabisului medicinal e o temă delicată de discuție în România, de teamă că ar putea reprezenta un pas către acceptarea mai mult sau mai puțin tacită a consumului recreațional de canabis. În timp ce proiectul de lege așteaptă să fie decis în Camera Deputaților, am discutat cu specialiști în adicții despre cum e situația în România în prezent, dacă sunt sau nu aceste temeri urmarea unor riscuri reale și, în final, care sunt efectele consumului de canabis în mod recreațional.

Legalizarea canabisului medicinal, o propunere legislativă depusă la Parlament în vara anului 2019 pe care o poți parcurge aici, a fost respinsă în 25 februarie 2025 de Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, ceea ce înseamnă că proiectul va merge în plenul Camerei Deputaților – care, în acest caz, este forul decizional – însă cu șanse mici de a fi adoptat.

Proiectul prevede că bolnavii în fază terminală din România ar putea avea acces, în premieră, la calmante pe bază de canabis în mai multe forme – inclusiv ulei, tinctură, infuzie sau inhalare – cu prescripție de la medicul specialist.

În prezent, în România se găsesc în mod legal, inclusiv în farmacii și magazine tip plafar, uleiuri de canabis pe bază de canabidiol (CBD), o substanță care nu este considerată psihoactivă, însă cele care conțin tetrahidrocanabinol (THC), încadrată ca substanță psihoactivă, nu sunt legale și se găsesc doar pe piața neagră, iar proiectul de lege – adoptat tacit de Senat în noimbrie 2019 în forma pe care o poți vedea aici – presupune, printre altele, o limită maximă de THC, de 20%, care ar putea fi inclusă în preparatele medicale.

Ce se întâmplă în altă parte

Mai multe țări europene – în jur de 20 – au legalizat canabisul medicinal, ceea ce nu înseamnă și legalizarea consumului recreațional.

De exemplu, în 2018, Portugalia a aprobat o lege care prevede că medicamentele pe bază de canabis pot fi prescrise doar de medici, conținutul de THC fiind determinat în funcție de indicația terapeutică. Prin urmare, preparatele pentru managementul durerii cronice pot avea concentrații mai mari decât cele utilizate în tratamentul spasmelor musculare, limita de THC fiind flexibilă, iar majoritatea preparatelor disponibile pe piață având un raport THC:CBD echilibrat pentru a minimiza efectele psihoactive.

În același timp, începând cu 2001, consumul de canabis în Portugalia este dezincriminat, ceea ce nu înseamnă că este legalizat, ci că, deși în continuare reprezintă o infracțiune, cei care sunt prinși având asupra lor cantități mici de canabis nu sunt urmariți penal și riscă, în general, amenzi sau alte pedepse administrative.

Statisticile arată că măsurile luate de statul portughez pentru a dezincrimina consumul și deținerea unor cantități mici de marijuana, simultan cu măsurile de prevenție a unui consum abuziv, au avut rezultate. Prevalența estimată a consumului de canabis în orice perioadă a vieții în cadrul populației portugheze este de 9,7%, mai mică decât prevalența medie europeană, de 15,1%, potrivit unui articol din publicația Trends in Psychiatry and Psychotherapy.

Între timp, în România există o propunere legislativă care intenționează înăsprirea sancțiunilor inclusiv pentru deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, potrivit Digi24. Dacă propunerea ar trece, o persoană care deține canabis pentru consum personal ar risca să facă între unu și trei ani de închisoare, fără posibilitatea de amendă penală. În prezent, fapta este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Ce se întâmplă la noi în prezent

Dr. Liliana Dorobăț, medic specialist în medicină de familie, formator în domeniul drogurilor, cu experiență de peste 20 de ani în cadrul serviciilor de tratament medical și substitutiv pentru consumatorii de substanțe psihoactive, din care 17 ani în cadrul Agenției Naționale Antidrog (ANA), lămurește câteva aspecte care țin de compușii din planta de canabis, precum și de situația actuală din România, adică în ce măsură se găsesc în prezent tratamente pe bază de canabis pe piața legală.

„Planta de canabis conține peste 480 de compuși, inclusiv peste 100 de canabinoizi, dintre care cei mai cunoscuţi sunt THC (D9-tetrahidrocanabinol) și canabidiol (CBD). THC este principalul element psihoactiv din canabis, în timp ce CBD nu are proprietăți halucinogene și nici nu creează dependență. Utilizarea în scopuri medicinale a canabisului și a canabinoidelor se poate referi la o mare varietate de preparate și produse pe bază de plante și sintetice, însă, în prezent, cantitatea de THC permisă în canabisul medicinal este de 0,2%THC”, explică medicul.

Canabisul recreaţional conţine însă CBD şi THC în cantităţi mai mari.

„În România, se poate prescrie canabisul medicinal, conform Legii 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Din punct de vedere al administrării, canabisul medicinal se prescrie şi se administrează sub formă de ulei, tinctură, capsule şi spray orofaringian, iar canabisul recreaţional se fumează şi se ingerează”, mai spune Liliana Dorobăț.

Medicul explică și mai detaliat: „Canabisul medicinal poate fi prescris de către medicii specializați în domeniul adicției, pe rețetă specială și se administrează sub formă de capsule, unguent, ulei, spray orofaringian, având ca rol principal ameliorarea durerilor, în diferite afecțiuni – boli neurologice degenerative, boli inflamatorii, reducerea anxietăţii, stres posttraumatic, depresii, tulburări de somn și alte dureri –, iar pacienții sunt testați și supravegheați pe parcursul tratamentului. În alte țări europene, se pot prescrie o serie de medicamente care respectă principiile canabisului medicinal, ca de exemplu Marinol, Cesamet, Sativex.”

În România însă, ceea ce se găsește pe piață se referă la suplimente nutritive, nu la medicamente.

În România, singurele produse care conțin canabis, în principal CBD, sunt înregistrate ca suplimente nutritive. Deși conform legii menționate se poate prescrie canabis medicinal, Agenția Națională a Medicamentelor (ANM) nu are înregistrat niciun produs medicamentos care să conțină canabis.

Ar exista cu adevărat riscul unui precedent dacă am legaliza canabisul în scop medicinal?

„Avem o responsabilitate morală și legală de a proteja populația, în special tinerii, de capcanele unui subiect care, odată legalizat, va fi imposibil de controlat”, a motivat Alexandru Rogobete, deputat PSD și președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, decizia de respingere a proiectului de lege privind legalizarea canabisului medicinal. Anterior, Rogobete făcea clar distincția între ce înseamnă scop recreațional și scop medicinal, însă de data aceasta a adăugat cuvinte precum „o agendă ascunsă”, sugerând că legalizarea canabisului medicinal ar putea fi un pretext pentru relaxarea consumului recreațional.

E aceasta o temere justificată?, am întrebat-o pe Ramona Costescu, președinta Aliat pentru Sănătate Mintală (Aliat), un ONG care activează în domeniul prevenirii și tratamentului abuzului și dependenței de alcool și droguri.

„Dacă percepția colectivă privind canabisul medicinal este una corect formată, prin campanii susținute de informare, riscul unui precedent este mai degrabă nesustenabil. Țări precum Italia, Marea Britanie, Polonia și Franța au trecut prin acest proces începând cu 2013 și nu au făcut tranziția nici în prezent către legalizarea canabisului în scop recreațional”, spune Ramona Costescu, totodată psiholog și psihoterapeut care lucrează cu persoane cu adicții la Clinica Aliat.

„Dacă interesele economice și politice se aliniază scopului medical, atunci nu ar trebui să vedem schimbări de agendă”, mai spune ea.

Cu alte cuvinte, nu e benefic să plecăm de la ideea că, odată adoptat un astfel de proiect de lege, vor fi cu certitudine breșe în sistem sau medici care nu vor respecta prevederile legale.

În schimb, un sistem bine pus la punct de fabricare, prescriere și furnizare a tratamentelor pe bază de canabis, împreună cu niște campanii de informare ample și corecte ar trebui să ducă la un risc în niciun caz mai mare decât cel existent acum în ceea ce privește alte tipuri de medicamente, cum ar fi opioidele (de exemplu, morfina) și benzodiazepinele (de exemplu, Xanax sau Anxiar).

„Am 27 de ani și de la 21 am fost dependentă de Xanax“

Dezavantaje și avantaje ale canabisului medicinal

Am discutat cu Ramona Costescu și despre posibilele dezavantaje și despre avantajele legalizării canabisului medicinal. Pe scurt, dezavantajele se referă mai degrabă la instituțiile care ar trebui să își facă treaba cu dedicare și seriozitate, asumându-și o mare responsabilitate privind controlul medicamentelor și campaniile de informare, în timp ce avantajele ar viza mai ales pacienții.

Printre eventualele dezavantaje, președinta Aliat pentru Sănătate Mintală numește:

• Confuzie la nivelul populației largi, în cazul în care informația privind aceste tratamente nu este concentrată pe elementele-cheie.
• Dificultăți în evaluarea corectă în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de participare în programul de tratament.
• Necesitatea unei formări foarte atente a personalului medical, astfel încât să stabilească dozajul corespunzător fiecărei afecțiuni și inclusiv întreruperea lui atunci când este cazul.
• Stabilirea infrastructurii logistice și administrative, astfel încât tratamentul să fie oferit continuu, nu cu pauze survenite din motive birocratice.
• Stabilirea de reguli stricte de cultivare, procesare și distribuție a plantei și extraselor din planta de canabis.
• Costuri mari pentru implementarea unor structuri de control și reglementare.
• Modificări legislative ample și reglementări stricte de monitorizare a distribuției, pentru a preveni abuzurile, chiar și în procesul de eliberare a rețetelor medicale.

Beneficiile numite de specialistul în adicții sunt însă pe mai multe planuri, mai ales medical, social, și legislativ, astfel:

• Canabisul medicinal poate fi utilizat în tratamentul afecțiunilor cu simptome cronice severe, crescând astfel calitatea vieții bolnavului, uneori chiar și durata (atunci când ne referim la riscul de suicid din cauza durerilor atroce), cât și a aparținătorilor, care sunt martori la suferința acestuia.
• Poate scădea uzul actual de canabis sau opioide (care se desfășoară ilegal), dacă vorbim despre consum în scop medical, nu recreațional (adică în cazul persoanelor care folosesc aceste substanțe pentru diminuarea simptomelor dureroase).
• Destigmatizarea pacienților care utilizează acest tratament – dacă informarea și educarea publicului larg cu privire la metoda de tratament va fi realizată corect, canabisul medicinal nu va fi perceput ca un drog, cum este în prezent.
• Întrucât compoziția chimică este diferită de cea a canabisului recreațional, funcționalitatea bolnavului va crește, iar el va putea întreprinde activități sociale, profesionale etc.
• Reprezintă o alternativă la tratamentul alopat, în condițiile în care, în prezent, există pacienți care nu pot tolera anumite substanțe chimice din cauza comorbidităților medicale.
• Tratamentul va fi controlat (frecvența, doza) și monitorizat, pentru a minimiza efectele adverse și riscul de dependență.

Să nu uităm și de canabisul recreațional. Efectele consumului

Chiar dacă discuția actuală vizează canabisul medicinal, specialiștii în adicții sunt de părere că e important să nu scoatem complet din vedere consumul recreațional al plantei de canabis, numite și marijuana, care conține substanțe psihoactive ilegale în Romania și cu efecte variate asupra organismului uman, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

„Deși marijuana este adesea percepută ca având un potențial adictiv mai scăzut comparativ cu alte substanțe, dependența de canabis este o realitate. Studiile arată că aproximativ 10% dintre utilizatori dezvoltă dependență, proporția fiind mai ridicată în rândul celor care încep consumul în adolescență sau care consumă zilnic”, spune Viorel Roman, psiholog, psihoterapeut și, totodată, director executiv al Aliat pentru Sănătate Mintală.

Viorel Roman este specializat în psihoterapia adicțiilor, așa că am discutat despre posibilele efecte ale consumului recreațional de canabis

„Efectele marijuanei se instalează aproape imediat când drogul este fumat, deoarece THC-ul, adică substanța psihoactivă, și alte substanțe chimice trec din plămâni în fluxul sanguin, unde este transportat spre creier și în restul corpului. Mulți oameni experimentează sentimente de relaxare și euforie, dar experiențele variază de la persoană la persoană, așa că pot apărea și stări de anxietate, panică, paranoia și frica generalizată”, explică psihologul.

Iată care ar putea fi efectele imediate ale consumului de canabis recreațional:

• euforie și relaxare – senzație de bine și calm, practic efectele căutate de utilizatori, dar care nu sunt garantate și care depind atât de persoană, cât și de calitatea substanței;
• alterarea percepției senzoriale – modificări în percepția timpului și a spațiului;
• dificultăți cognitive și motorii – probleme de memorie pe termen scurt, atenție redusă și coordonare motorie afectată, ceea ce poate influența negativ activități precum conducerea vehiculelor sau productivitatea în muncă;
• anxietate și paranoia – în unele cazuri, consumul poate provoca stări de anxietate sau paranoia;
• episoade psihotice – consumul de marijuana poate fi asociat cu episoade psihotice, mai ales la persoanele predispuse genetic la tulburări psihotice, cum ar fi schizofrenia. Studiile arată că un consum frecvent și în doze mari de THC poate induce simptome psihotice acute, cum ar fi halucinații, iluzii și paranoia.

Ce e un episod psihotic și în ce situații poate să apară?

Cât despre efectele pe termen lung, acestea pot însemna consecințe semnificative asupra sănătății fizice și psihice a persoanei:

• dependență – aproximativ 10% din cei care consumă marijuana dezvoltă dependență, proporția crescând până la 20% în rândul celor care consumă zilnic, iar în unele cazuri poate produce simptome accentuate de sevraj și poate ajunge să fie nevoie de internare pentru dezintoxicare;
• afectarea funcțiilor cognitive – consumul pe termen lung poate duce la scăderea capacității de învățare, memorie și atenție. „Studiile arată că utilizarea pe termen lung, mai ales în adolescență, poate duce la reducerea volumului hipocampului, responsabil cu memoria și învățarea. Potrivit unei cercetări publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences în 2012, consumul regulat în adolescență este asociat cu un declin de până la 8 puncte de IQ la vârsta adultă”, spune Viorel Roman.
• probleme respiratorii – fumatul de canabis este asociat cu simptome respiratorii și un risc crescut de bronșită cronică;
• tulburări psihice – există o asociere între consumul de marijuana și un risc crescut de tulburări psihice, precum depresia și anxietatea.

„Cine zice că weed-ul nu creează dependență minte.” Experiența lui Ștefan cu fumatul de iarbă

Tema legalizării canabisului medicinal rămâne în continuare una delicată, iar propunerea legislativă urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților.

Între timp, ține cont de faptul că automedicația prin consum de canabis sub formă de țigări nu este o soluție pentru problemele de sănătate fizică sau psihică! Fă-ți analize, mergi la medic și urmează protocoalele actuale, iar dacă dificultățile tale sunt mai degrabă psihice sau emoționale, caută sprijinul unui psiholog sau psihoterapeut cu care să poți discuta deschis.