Cât rezistă în timp un implant dentar. „Durata lui este mai mică decât o arată cifrele”

Tot mai mulți români aleg să-și înlocuiască dinți lipsă cu implant dentar, iar piața de implantologie este în continuă creștere. Pentru a atrage pacienți, unele clinici recurg la mesaje comerciale care induc în eroare. Nu există „medic specialist implantolog” și nici rată medie de succes a implantului de 99%, potrivit prof. dr. Alexandru Bucur, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

Implanturile dentare sunt o modă a ultimilor ani în România, dar ea este justificată în cele mai multe cazuri. Cu ajutorul lor, mulți pacienți scapă de protezele dentare, care sunt nu doar inestetice, ci și mai puțin stabile pe arcada dentară. Un implant dentar poate, de asemenea, să salveze dinții învecinați care altfel, ar fi trebuit șlefuiți pentru a putea realiza o lucrare protetică. 

Când putem recurge la implant, dar și cât de multe contraindicații are, cum se realizează și ce sunt implanturile rapide realizate în 24 de ore, ne explică prof. dr. Alexandru Bucur, într-un interviu pentru Smart Living. 

Smart Living: Implanturile dentare au devenit foarte populare în ultimii ani în România. Sunt ele cu adevărat necesare în toate cazurile sau este și o modă?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, pot să spun că este chiar o modă cerința aceasta a pieței de a înlocui un dinte pierdut cu un implant dentar, dar este și justificată în cele mai multe cazuri. Implantologie are clar indicații, dar și foarte multe contraindicații.

Esențial de înțeles este că vorbim despre un corp străin care este acceptat sau nu de organism. Modul în care îl inserăm și îl protezăm pot crea premisele fie ale unei reușite, fie ale unui eșec. Cert este un lucru: nimeni nu poate garanta cât durează acest implant pe arcadă, pentru că nimeni nu poate acorda garanții pe materialul biologic, conform codului deontologic al Colegiului Medicilor Stomatologi din România. 

Smart Living: Nu se poate spune cât timp rezistă un implant dentar?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Raportările cu privire la durata implantului diferă de la medic la medic și în funcție de bunul simț al fiecăruia. În acest moment, stomatologia de la noi este într-o etapă de medicină comercială.

Sunt site-uri ale unor clinici stomatologice care precizează în dreptul medicului „specialist în implantologie dentară”. Nu există această specializare. Ea este o competență pe care poți să o obții prin absolvirea Atestatului de Studii Complementare, dar este și o competență a medicului dentist/stomatolog cu anumite restricții, adică medicul dentist/stomatolog poate insera implanturi în creasta alveolară ce nu necesită niciun procedeu de augmentare sau adiție osoasă. 

Nu există o specializare în acest sens, așa cum nu există specialist în extracție dentară, de exemplu. Atribuirea de false titluri, mai ales în scop comercial, se pedepsește conform legislației în vigoare. Când spun „medic specialist implantolog”, deja induc pacientul în eroare și creez o falsă imagine a medicului respectiv tocmai cu scopul de a atrage pacienți. A fi specialist înseamnă a parcurge un rezidențiat și a promova examenul de medic specialist. 

La fel este și cu durabilitatea implantului. Sunt site-uri care afișează informații precum „șansele de reușită la noi în clinică sunt de 98,98%”. Dacă analizați platformele europene, cifrele lor sunt mai mici decât ale celor din România, ceea ce ridică un alt semn de întrebare.

Durabilitatea unui implant dentar o calculez în funcție de cât stă el pe arcadă după ce a fost protezat (n. r. – aplicată lucrarea care îl îmbracă). Neprotezat, deci fără să am sarcini asupra lui, poate rezista o perioadă foarte lungă de timp. În momentul în care am realizat lucrarea protetică și implantul intră în ocluzie, în dinamica aparatului dentomaxilar, de multe ori durata este mult mai mică decât o arată cifrele, iar acesta este un alt aspect comercial.

Smart Living: Ce spun statisticile europene despre durabilitatea lui?

Prof. dr. Alexandru Bucur: În linii mari, rata de succes este de 80-88% calculată după 5 ani de la inserarea lucrării protetice. 

Smart Living: Ce este un implant dentar?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Implantul este un corp metalic, de regulă un șurub, care se introduce în os și are o conexiune externă, unde se inserează bontul. Așadar, un implant are două piese: bontul, care este în afara osului și corpul implantului, care este intraosos. Cele două, împreună, imită, de fapt, un dinte: rădăcina și coroana șlefuită a unui dinte. 

Peste cele două piese, după amprentare, se realizează lucrarea protetică, adică o coroană. Mai sunt și cazuri în care implantul face corp comun cu coroana, dar sunt mai rar folosite. De asemenea, implantul poate avea în locul coroanei o bilă (o sferă) care stabilizează lucrarea mobilă, o proteză. 

Corpul și bontul implantului înseamnă prima etapă a manoperei. Când spun că îl protezez, realizez coroana, iar aceasta este a doua etapă. Și financiar sunt separate aceste etape. Inserarea implantului are un preț, iar realizarea coroanei dentare are alt preț. 

Smart Living: La ce interval de timp se realizează cele două etape?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Clasic, intervalul este de 4-6 luni. Implantul trebuie lăsat să fie acceptat și integrat în os, dar fără a exercita presiune asupra lui. Ulterior, se inserează bontul, partea din afara osului, iar peste cele două piese se realizează coroana.

Smart Living: Există acum și un implant dentar mai rapid de atât, care se realizează în 24 de ore. Cât de durabil este el?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, sunt alte concepte astăzi care fac posibilă inserarea unui implant dentar și realizarea unei lucrări protetice imediat după inserare, într-o zi. Lucrarea protetică este provizorie și este realizată dintr-un material acrilic. După șase luni-un an, coroana trebuie înlocuită cu una permanentă, care poate fi din ceramică, din metalo-ceramică sau din zirconiu. Asupra implantului nu se mai intervine. Odată inserat, acolo rămâne. 

Ambele tehnici sunt acceptate de majoritatea medicilor. Este din ce în ce mai preferată această inserare cu protezare imediată, în 24 de ore, pentru că oamenii nu mai au de așteptat acea perioadă de 4-6 luni. Rezultatele par a fi similare din ceea ce comunică liderii de opinie în domeniul implantologiei pe plan internațional. 

Interesant este dacă la 10 ani vorbim despre aceeași rată de reușită pentru implantul care a rămas în os 4-6 luni și pentru cel protezat imediat. Toată lumea este preocupată de tehnică, de cum arată estetic și dacă funcțional se comportă bine, dar mai puțin de ce se întâmplă cu acest implant peste 10 ani. 

Smart Living: Recomandați un tip de implant dentar în detrimentul celuilalt?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Am abordat ambele tehnici, însă nu aș putea da un prognostic. Până în prezent, rezultatele implantului rapid sunt satisfăcătoare, dar mă interesează și ce va fi peste 10 ani ca să pot trage o concluzie. Totuși, numărul de cazuri pe care îl am eu este nesemnificativ, rezultatele trebuie analizate atât pe plan național, cât și internațional. Altfel, cădem în păcatul de a face reclamă unor firme, și nu acesta este rolul medicului.

Smart Living: De cât timp îl avem în România pe cel rapid?

Prof. dr. Alexandru Bucur: De aproape 10 ani. 

Smart Living: Deci s-ar putea trage concluzii deja.

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, dacă cei care au inserat atunci implanturi rapide au o statistică și vor să tragă o concluzie. 

Smart Living: Cine este candidat ideal pentru implant dentar?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Implantul a fost creat pentru a înlocui un dinte, deci ori de câte ori există un dinte lipsă, în anumite condiții, se poate recurge la implant. El a fost gândit inițial pentru a rezolva lipsa molarilor mandibulari. Până la apariția implantului, stomatologul era nevoit să realizeze o proteză pe acea zonă. Acum, se pot insera două implanturi și se realizează o lucrare protetică fixă. Astfel, putem înlocui proteza mobilă, mai puțin confortabilă, cu o lucrare protetică fixă.

Lipsa unui singur dinte, cum ar fi un premolar superior, ar presupune în mod clasic să șlefuim dinții vecini și să facem o lucrare protetică fixă. Acum, pot insera un implant dentar și dinții vecini vor rămâne astfel integri. 

Candidați la implant pot fi și pacienții care au proteză totală, pentru că ea nu are o stabilitate bună. Uneori, pacientul nu o suportă psihic sau este alergic la materialele din care se realizează. Alteori, pacientul are nevoie de o anumită estetică dacă este într-o funcție publică. În aceste cazuri, ea poate fi stabilizată cu ajutorul implanturilor sau poate fi înlocuită cu o lucrare fixă. 

Smart Living: Sunt și situații în care este necesară o adiție osoasă pentru a realiza un implant dentar. Care ar fi acestea?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Ori de câte ori există o ofertă osoasă insuficientă, care nu poate asigura stabilitate implantului. Se folosesc, în aceste cazuri, grefe osoase recoltate tot din cavitatea bucală a pacientului care are nevoie de implant dentar. În anumite condiții, o grefă se poate realiza și cu materiale sintetice. 

Smart Living: Sunt mai bune cele „naturale” decât cele sintetice?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, cele mai bune rezultate le avem cu autogrefele, adică grefele prelevate de la pacientul care are nevoie de implant. Există câteva zone din care se poate recolta os, iar acesta se pune peste sau în defectul existent.

Smart Living: Dacă este nevoie de adiție osoasă, durează mai mult întreg procesul de implantare?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Depinde de situația clinică. Sunt situații în care fac întâi adiția osoasă, apoi las 6-9 luni să se matureze osul și fac inserarea implantului. Sunt situații în care inserez implantul, dar am un perete lipsă și fac adiția osoasă imediat după ce am inserat implantul, în aceeași ședință. Acestea sunt cele două linii mari pe care putem merge.

Smart Living: Dacă pacientul mai are o parte din rădăcina dintelui, un rest, este de preferat să se renunțe definitiv la el în favoarea implantului?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Atâta timp cât rădăcina respectivă poate fi utilizată din punct de vedere protetic, este mai bună decât orice implant. Dacă nu poate fi reconstruită, se face extracția și se merge pe implant.

Smart Living: Deci nu renunțăm definitiv la un rest de rădăcină.

Prof. dr. Alexandru Bucur: Nu! Inclusiv indicațiile extracției dentare sunt foarte clare pentru toată lumea, sunt aceleași în toată lumea și specifică acest lucru: atâta timp cât restul radicular poate suporta o reconstituire protetică, nu se face extracția lui.

Există și situații în care aceste resturi împiedică realizarea unei lucrări optime și ele trebuie extrase. Se întâmplă să fie necesară chiar extracția unor dinți integri pentru a realiza o lucrare. Trebuie analizat fiecare caz în parte. 

Smart Living: O lucrare pe o rădăcină naturală durează mai mult decât un implant?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Implantul durează mai puțin decât o rădăcină corect tratată. Depinde de condițiile în care a fost făcută, dar și de situația clinică: cât de lungă este lucrarea, în ce poziție este etc. Este greu de spus, dar în principiu, o rădăcină bine tratată care poate fi reconstituită durează mai mult pe arcadă decât un implant. 

Smart Living: Cine nu este un candidat bun?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Contraindicațiile implantului pot fi împărțite în trei categorii: locale, generale și relative – de moment. Dintre cele locale, ar fi o serie de tumori maligne ale cavității bucale. Probleme apar la leziunile premaligne și mă refer la leucoplazie, eritroplazie și la eritroleucoplazie la nivelul crestei alveolare. Tumorile osoase subminează rezistența osului, ba mai mult decât atât, nu conferă stabilitate implantului. Dar, pe primul loc la contraindicațiile locale, ar trebui să fie gradul de igienă. Când vedem un pacient care are o igienă deficitară, care are plăci de tartru, ne este destul de clar că va avea aceeași igienă și după inserarea implantului. Lucrul acesta va deschide poarta unor infecții și îi vor compromite stabilitatea pe arcadă.

Smart Living: După inserare ar trebui să avem o igienă foarte riguroasă?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, ea trebuie să fie deosebit de atentă și de corectă. Implantul este un corp străin, iar dacă vrei ca el să fie tolerat și acceptat, ar trebui să-i creezi și condițiile pentru asta. Periajul trebuie făcut foarte corect, iar la el trebuie să adăugăm dușul bucal, anumite preparate cu care se face irigarea cavității bucale și toate acestea trebuie să intre în deprinderile de zi cu zi ale persoanelor cu implanturi dentare. 

Smart Living: Contraindicațiile generale care sunt?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Sunt o serie de boli de care unii colegi nu țin cont și care compromit gingia și osul. Implantul se integrează prin aceste două țesuturi și trebuie să avem grijă ca afecțiunea generală să nu perturbe nici gingivo-mucoasa, dar nici substratul osos. O contraindicație foarte clară pentru implant, dar uneori neglijată, este diabetul. Că este de tip 1 sau 2, nu contează, dar ori de câte ori acest pacient este cu o valoare a hemoglobinei glicozilate mai mare de 6,5%, clar există o contraindicație pentru implant dentar. De ce? Pentru că diabetul, prin complicațiile lui, creează probleme la nivelul patului de implantare: se infectează mai ușor, uneori densitatea osoasă scade și apar probleme de stabilitate. 

La pacienții care se află sub terapie cu inhibitori de osteoclaste (n.r. – tratament utilizat în anumite afecțiuni oncologice) sau sub terapie cu bifosfonați (n.r.- utilizați în tratamentul osteoporozei) se produce frecvent o complicație denumită necroză osoasă post-bifosfonați. Tratamentul cu bifosfonați are manifestări evidente după trei ani de administrare. Dacă este administrat intravenos, el are manifestări după un an și jumătate-doi.

În acest context, orice descoperire a substratului osos, de la o simplă extracție dentară și până la implant, nu face altceva decât să deschidă poarta osteonecrozei (n.r. – moartea celulelor osoase, din cauza întreruperii fluxului sanguin către acestea) și întâlnim astfel de cazuri.

Apoi, ar mai fi afecțiunile cardiovasculare cronice și bolile renale cronice. Dacă pacientul a făcut un transplant cardiac, renal sau hepatic, medicamentele pe care le ia împotriva rejetului (n.r. – respingerea organului după transplant) perturbă metabolismul osos și creează condiții nefavorabile pentru stabilitatea și durabilitatea implantului. 

Smart Living: Contraindicații relative care ar fi?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Pacienții diabetici la care se poate corecta glicemia ar fi un exemplu. Dacă luna aceasta, un diabetic are glicemia 180 mg/dl, dar cu tratamentul și regimul adecvate, ea este redusă la 90-100mg/dl – astfel încât hemoglobina glicozilată să ajungă la o valoare de 5,5-6% – implantul poate fi inserat. 

Dacă, după procedură, diabeticul continuă să aibă un regim dietetic sau un tratament neadecvat și glicemia crește, există un risc foarte mare ca acel implant dentar să aibă o durabilitate scurtă și să apară complicațiile pe care le dezvoltă, în general, diabetul la nivelul cavității orale. Anumite stări gripale și anumite tumori osoase sau de părți moi care sunt benigne și care pot fi extirpate fără a afecta gingia și osul sunt alte contraindicații relative. 

Smart Living: Discuția cu medicul ar trebui să fie destul de lungă pentru a afla întregul istoric al pacientului.

Prof. dr. Alexandru Bucur: Consultul și anamneza (n.r. – informații aflate de medic de la pacient cu privire la bolile de care suferă) ar trebui să dureze în jur de 30 de minute. În acest context, medicul își poate face o imagine locală și generală asupra pacientului candidat la implant. Ulterior, pacientul trebuie să facă obligatoriu analize de biochimie și un examen radiologic, o tomografie dentară, mai exact. 

Smart Living: Analizele de sânge pe care trebuie să le efectueze sunt cele uzuale?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, cele uzuale. Dacă pacientul nu le are la prima consultație, le poate efectua când creionăm planul de tratament, în următoarea etapă. Acest plan trebuie mai întâi acceptat de pacient, înainte de a trece la etapa inserării implantului.

Întotdeauna vom gândi ce tip de lucrare protetică facem anterior inserării implantului. Dacă mai întâi inserăm un implant dentar și după aceea ne gândim tipul de lucrare protetică, se poate întâmpla ca ea să nu mai corespundă funcționalității implantului. Întâi mă gândesc ce doresc să realizez ca lucrare protetică, văd unde există locul favorabil de inserare a implantului, îl inserez în acel loc și abia apoi realizez lucrarea protetică pe care mi-am propus-o.

Smart Living: Se poate realiza din mai multe materiale?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Bontul unui implant dentar este, de regulă, din titan, dar sunt și bonturi personalizate care pot fi făcute din alte materiale. Depinde de ceea ce recomandă firma producătoare de implanturi, pentru că fiecare are rețeta ei, ca să spunem așa. 

Smart Living: Când este nevoie de bonturi personalizate?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Când, de exemplu, bontul trebuie înclinat la 33 de grade și eu am doar 30 de grade la dispoziție. Trebuie luată o altă amprentă, sunt lucruri care se fac diferit, iar colaborarea cu tehnicianul este foarte importantă.

Smart Living: Cât de important este tehnicianul care face coroana?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Tot ceea ce se vede este realizat de tehnicianul dentar. Tot ceea ce este în os și nu se vede este realizat de medic. Ceea ce face tehnicianul se sprijină pe munca medicului și pe conceptul lui asupra lucrării, pentru că el este responsabil pentru tipul de lucrare indicată pacientului său. Însă, frumusețea lucrării este dată de măiestria tehnicianului dentar.

Smart Living: Pentru proteză ce materiale se folosesc? Sunt condiționați pacienții să aleagă unele anume?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Nu sunt condiționați. Pentru lucrările provizorii se folosesc diverse tipuri de acrilate, apoi mai sunt lucrările de metalo-ceramică, de ceramică integral sau de zirconiu. Sunt materialele care se folosesc pentru orice alt dinte pe care doresc să fac o lucrare. 

Smart Living: Zirconiul este un material folosit de puțin timp în România. Este mai bun decât ceramica?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, zirconiul este mai nou la noi în țară. El este mai puțin elastic, culoarea este foarte bună, mai apropiată de cea naturală a dinților, dar nu putem face cu el o lucrare mai lungă de trei dinți, pentru că se fracturează. 

Smart Living: Lucrările din zirconiu sunt și cele mai scumpe.

Prof. dr. Alexandru Bucur: Da, toate cele patru tipuri de materiale au prețuri foarte diferite.

Smart Living: Nu există, deci, un material indicat în mod deosebit pentru un implant.

Prof. dr. Alexandru Bucur: Nu, se poate folosi oricare dintre cele enumerate.

Smart Living: Putem vorbi despre o vârstă minimă și una maximă pentru implant?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Nu putem discuta despre implanturi la un copil în creștere. În rest, se poate recurge la implant după apariția dentiției definitive și până la dispariția ei, dacă pacientul respectiv suportă, din punct de vedere a sănătății generale și locale, anestezia și inserarea lui. Am inserat implant unei doamne care avea 81 de ani. Vârsta nu a reprezentat în acea situație o contraindicație, dar nu este o regulă. Nu există un standard: de la 70 de ani nu mai punem implant. 

Smart Living: Și cel mai tânăr pacient pe care l-ați avut câți ani avea?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Cel mai tânăr avea 19 ani și pierduse incisivul lateral superior după o lovitură. Exceptând molarii de minte, care apar mult mai târziu, ultimii dinți – molarii – apar până la 12 ani. Cu molarul de 12 ani se încheie erupția dentară. 

Smart Living: Fumatul influențează succesul unui implant?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Bineînțeles! Toate studiile arată că el afectează circulația terminală și deschide astfel poarta unor infecții. Există medici renumiți care, din principiu, nu inserează niciun implant fumătorilor. În multe cărți, fumatul este o contraindicație relativă, iar alți medici nici nu o amintesc. Cert este că rata de succes a unui implant este mai mare la un nefumător. Pe de altă parte, dacă pacientul este nefumător, dar are diabet, rata de succes este mai mică decât cea a fumătorului. Totul se leagă de statusul general. De fapt, gura este oglinda stării de sănătate a întregului organism.

Smart Living: Bruxismul, adică scrâșnitul dinților, poate distruge un implant dentar?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Din punctul meu de vedere, bruxismul reprezintă o contraindicație în implantologie. Frecatul dinților nu poate aduce nimic benefic unui implant care nu are structura dintelui natural în alveolă. El este înfiletat în os, fără un ligament de jur împrejur, fără acel hamac care să-i permită mișcări. Toată acea presiune din bruxism se exercită pe implant și implantul o exercită pe os. Poți insera implant unui pacient cu bruxism, dar, ca reușită, este mult sub ceea ce așteaptă orice medic și orice pacient. 

Smart Living: Cum ne afectează sănătatea lipsa unor dinți? 

Prof. dr. Alexandru Bucur: În general, lipsa dinților afectează masticația, fonația și deglutiția. Ne afectează chiar și estetic. Unul-doi dinți lipsă poate că nu ne deranjează decât dacă sunt în zona frontală. În acest caz, apare nu doar o problemă estetică, ci și de fonație.

Smart Living: Întregul sistem digestiv are de suferit?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Bineînțeles. În lipsa unor dinți, fragmentele mari de mâncare nemărunțită ajung în mucoasa gastrică nezdrobite. De aici, rezultă afecțiuni gastrointestinale.

Smart Living: Întâlniți frecvent pacienți cu dinți lipsă?

Prof. dr. Alexandru Bucur: Zilnic. Zeci de cazuri, zilnic.