Ce se schimbă la stomatolog: măsuri de protecție mai stricte și prețuri mai mari

Cabinetele stomatologice din România se redeschid și pentru pacienții care nu au urgențe. Triaj telefonic, temperatură luată la intrarea în cabinet și medici pe care abia dacă îi recunoaștem pe sub echipamentul de protecție – vizitele la dentist nu vor mai fi cum le știam. Trebuie să ne așteptăm și la prețuri mai mari pentru tratamente.

Cabinetele stomatologice își reiau activitatea obișnuită, dar vizitele la dentist vor fi diferite de cum le știam. În această perioadă, vor fi puse în practică măsuri speciale care să protejeze pacienții de riscul unei infectări cu noul coronavirus. Cabinetele și-au făcut stocuri cu echipamente speciale de protecție, iar pacienții trebuie să respecte reguli mai stricte dacă vor să-și trateze problemele dentare. 

Cu toate acestea, regulile au deocamdată statut de recomandare și nu de obligații pentru cabinetele stomatologice. Până la data publicării acestui articol (18 mai), Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică nu au comunicat măsuri obligatorii pe care cabinetele trebuie să le aplice după ridicarea stării de urgență. Recomandările vin de la Institutul Național de Sănătate Publică și de la Colegiul Medicilor Stomatologi din România.

„Colegiul Medicilor Stomatologi nu are în atribuții reglementarea prin ordine. Având la bază ordinul care a reglementat activitatea cabinetelor în perioada stării de urgență, am emis o serie de recomandări și pentru starea de alertă, astfel încât să nu existe suspiciunea că medicul stomatolog poate fi un vector în răspândirea coronavirusului și să protejăm pacienții. Ele sunt în concordanță și cu măsurile luate de stomatologi din alte state europene, precum Germania, Franța, Spania și Italia”, ne-a explicat prof. dr. Alexandru Bucur, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

Dezinfectare după fiecare pacient

Vizita la medicul stomatolog se poate face doar cu programare telefonică, iar intervalul va fi stabilit în așa fel încât pacienții să nu se întâlnească în sala de așteptare. Numărul de programări al cabinetelor stomatologice va fi mai mic în această perioadă, pentru că trebuie să existe de acum o pauză de cel puțin 15 minute între pacienți. „Va trebui să respectăm strict această unitate de timp, necesară atât pentru ca pacienții să nu ia contact unii cu alții, cât și pentru aplicarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. În mod automat, numărul de pacienți nu mai poate fi la fel de mare ca înainte”, precizează prof. dr. Alexandru Bucur. 

În acest interval, se va aerisi sala de tratament și se vor dezinfecta toate suprafețele și echipamentele din cabinet cu dezinfectante conform standardelor. Tot în această pauză dintre pacienți, medicul și asistentul trebuie să-și schimbe mănușile, să curețe și să dezinfecteze viziera. Înainte de a pune o altă pereche de mănuși, personalul medical trebuie să-și spele mâinile cu apă și săpun sau să folosească un dezinfectant. Masca, boneta și halatul trebuie, de asemenea, schimbate după fiecare pacient dacă ele sunt de unică folosință. 

Triaj încă de la programare

Schimbările încep încă de la programarea telefonică a vizitei stomatologice. Pacienții vor trece printr-un triaj epidemiologic care se face prin câteva întrebări menite să identifice eventuale semne clinice ale infecției COVID-19 (tuse, febră, dureri în gât, dificultăți de respirație), dar și riscul de a fi infectat (dacă pacientul se află în autoizolare sau carantină, dacă este contact al unei persoane infectate). Dacă, în urma întrebărilor, apare suspiciunea că pacientul este infectat, medicul stomatolog poate decide amânarea vizitei la cabinet pentru câteva zile, în ideea de a urmări evoluția bolii. 

Pacienților li se comunică telefonic să nu vină însoțiți la cabinet, cu câteva excepții. Minorii, persoanele cu nevoi speciale și pacienții foarte vârstnici pot avea un însoțitor. 

Apoi, tot medicul va face odată cu programarea și un triaj al pacienților în funcție de afecțiunile stomatologice pe care le au. În funcție de ele va stabili care sunt priorități și va face programările pe baza acestora. Nu în ultimul rând, medicul stomatolog va trebui să acorde o atenție specială pacienților foarte vulnerabili în fața infecției cu virusul SARS-CoV-2.  Ei ar trebui programați la începutul zilei de lucru pentru a se evita pe cât posibil contactul cu alți pacienți. „Pentru fiecare dintre acești pacienți, medicul stomatolog trebuie să cântărească între beneficiile efectuării tratamentului și riscul de infecție cu COVID-19 la care se expun pacienții prin deplasarea la cabinetul stomatologic”, precizează prof. Dr. Alexandru Bucur.

Un nou triaj la cabinet

Odată ajuns la cabinetul stomatologic, pacientul va trece printr-un nou triaj epidemiologic. Mai întâi, i se va măsura temperatura în zona frunții. Dacă ea este sub valoarea de 37,5 grade Celsius, pacientul poate intra în cabinet pentru tratamentul stomatologic. Dacă valoarea afișată este mai mare de atât, se reia măsurarea, iar dacă valoarea ridicată se menține, programarea va fi amânată sau pacientul va fi direcționat către anumite cabinete stomatologice desemnate să trateze persoane cu simptome de viroză respiratorie. Tot în cabinete speciale se pot trata și pacienții confirmați cu COVID-19 sau cei aflați în izolare/carantină care nu pot amâna tratamentele stomatologice.

Pacientul trebuie să poarte mască încă de la intrarea în cabinet, iar dacă nu are una, personalul medical îi va oferi una. După terminarea tratamentului, își va pune din nou masca, până la ieșirea din clinică. Suplimentar, reprezentații Colegiul Medicilor Stomatologi recomandă și alte echipamente de protecție pentru pacienți: botoși, bonetă și, după caz, chiar halat de unică folosință. De asemenea, în cabinete se vor monta dispensere pentru soluții dezinfectante pentru ca toți pacienții să-și igienizeze mâinile la venire. 

În timpul discuțiilor, pacienții și personalul medical trebuie să păstreze o distanță de cel puțin 1,5 metri și vor evita contactele personale, cum ar fi strângerea de mână. 

Pasul următor al triajului este completarea un chestionar cu întrebări precum: „Ați intrat în contact în ultimele 14 zile cu persoane diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 (COVID-19)?” sau „Ați avut în ultimele 14 zile unul din simptomele de mai jos? Febră, tuse etc.” Dacă pacientul are un însoțitor, și acesta trebuie să treacă prin triaj, să completeze chestionarul și să respecte aceleași măsuri de protecție. 

„Dacă este posibil, la intrarea în cabinetul stomatologic pacientul nu va atinge mânerele ușilor, suprafețele meselor, scaunelor etc. Ușile vor fi deschise și apoi închise de către personalul medical. Recomandăm aceeași procedură și la ieșirea din sala de tratament”, precizează profesorul Alexandru Bucur. 

Cabinetele vor arăta diferit

Schimbările din cabinetele stomatologicevor fi vizibile chiar de la intrare, unde va exista un preș/covoraș îmbinat într-un dezinfectant pe bază de clor. Apoi, cuierul pentru haine nu va mai exista. Ele vor fi depozitate de acum într-o cutie individuală, alături de alte obiecte personale, precum telefonul, cheile, geanta sau alte bagaje. Nici revistele, ziarele și jucăriile nu vor mai exista în sălile de așteptare ale cabinetelor stomatologice, ca de altfel niciun obiect din materiale greu de igienizat. 

Scaunele din sala de așteptare vor fi distanțate la 1,5-2 metri, tot pentru a reduce riscul de infectare între pacienți. Tastatura calculatoarelor și a laptopurilor, brațele și diverse subansambluri ale echipamentelor medicale vor fi toate acoperite cu folii din plastic. De asemenea, scaunul pe care ne vom așeza va fi îmbrăcat într-o husă de protecție de unică folosință. 

Și medicii vor arăta diferit, pentru că echipamentele de protecție vor fi mai complexe. „Și medicii, și cabinetul vor avea o altă înfățișare. Acum, vom putea doar să ghicim aspectul medicului pe care îl întâlneam odată, pentru că vor fi acoperiți mai mult decât înainte. Dacă stomatologii vor iniția manevre generatoare de aerosoli, vor avea nevoie de ochelari de protecție sau vizieră, de bonetă sau capelină, de mască de protecție FFP2, KN95 sau FFP3, de combinezon impermeabil de unică folosință ori de halat medical impermeabil și botoși de unică folosință. Se mai recomandă ca aceste manevre să fie programate la sfârșitul zilei de lucru”, explică dr. Alexandru Bucur. 

Medicii trebuie să schimbe toate echipamentele de unică folosință după fiecare pacient, cu excepția măștilor N95, FFP2 și FFP3, care se înlocuiesc la maximum 4 ore. Ochelarii de protecție sau viziera se dezinfectează după fiecare pacient sau se aruncă dacă sunt de unică folosință. 

Manevrele generatoare de aerosoli se folosesc cel mai frecvent în cabinete, pentru procedurile uzuale cum sunt șlefuirea dinților și tratarea cariilor. Ele presupun folosirea instrumentarului rotativ, cum este turbina (cea în care se inserează frezele). Acest instrumentar are un sistem de răcire cu apă, iar lichidul ajunge în cavitatea orală a pacientului și se reproiectează împreună cu stropi de salivă în atmosferă și pe medic – de aici și necesitatea de a se proteja mai bine cu un echipament mai complex. 

Și procedurile vor fi diferite

Odată ajuns pe scaunul stomatologic, înainte de a începe orice tratament, pacientul va face o clătire bucală de cel puțin 30 de secunde cu soluții antiseptice. Scopul este de a reduce riscul de transmitere a infecției COVID-19, cavitatea orală fiind una dintre căile de propagare. 

O altă recomandare pentru medicii stomatologi în această perioadă este de a folosi, pe cât posibil, instrumentarul de mână în locul aparatelor care produc particule și aerosoli. „Această recomandare vizează îndeosebi detartrajul, care ar fi de preferat să nu se mai realizeze cu aparate sonice/ultrasonice sau cu airflow, ci doar prin vechea metodă manuală – în cazul în care el nu poate fi amânat. Detartrajul cu ultrasunete generează aerosoli și obiectivul nostru este, pe cât posibil, să limităm generarea de aerosoli. Aceasta nu înseamnă că acest tip de detartraj este interzis. Sunt și situații clinice în care nu te poți descurca doar cu acest instrumentar de mână”, explică specialistul. 

O altă schimbare în privința procedurilor este înlocuirea radiografiilor intraorale cu cele  OPG sau cu examene CT. Radiografiile intraorale sunt cele uzuale, recomandate cel mai frecvent de medicii dentiști în diverse tratamente ortodontice pentru a vizualiza canale, rădăcini dentare etc. Ele pot genera aerosoli, motiv pentru care, acolo unde este posibil, trebuie înlocuite cu examene CT sau cu radiografii OPG (ortopantomografie), mai cunoscute cu numele de radiografii panoramice. 

Și materiale de sutură folosite de medicii stomatologi în această perioadă vor fi diferite. Ele ar trebui să fie resorbabile, pentru ca pacientul să nu fie nevoit să revină la cabinet pentru scoaterea lor. 

Vom plăti mai mult pentru vizitele la dentist

La cheltuielile obișnuite ale cabinetelor se va adăuga în această perioadă cele pentru echipamentele de protecție – pentru personalul medical și pentru pacienți. De asemenea, numărul de pacienți al cabinetelor va fi mai mic în această perioadă, pentru că programările trebuie să ia in calcul și pauza de 15-20 de minute între consultații. Aceste pierderi se vor reflecta în costul tratamentelor și trebuie să ne așteptăm ca ele să crească, spune prof. dr. Alexandru Bucur. 

„Cele mai multe cabinete vor merge probabil pe această politică de creștere a prețurilor pentru tratamente, din ceea ce am discutat cu colegii din stomatologie. Vorbim despre o zonă privată și, în mod cert, trebuie să ne așteptăm la o creștere a prețurilor, dar nu cred că se va ajunge la prețurile astronomice aplicate de unele cabinete în perioada stării de urgență. Interesant este pe ce perioadă se vor menține, dacă se va mai reveni la cele dinaintea pandemiei. Va trebui, probabil, ca piața să regleze prețurile după ce se termină și această perioadă de alertă”, apreciază specialistul. 

Tensiuni între cabinetele de bloc și locatari

Cabinetele stomatologice care își dsfășoară activitatea în blocuri de locuințe se pot confrunta cu o  nemulțumire din partea locatarilor. Traficul mai mare de persoane pe scara blocului respectiv și teama de infectare pot genera tensiuni între proprietarii cabinetelor și locatari dacă pacienții staționează pe palier sau în scara blocului, în așteptarea consultației stomatologice. 

„Am avut astfel de situații pe perioada stării de urgență și mă aștept la ele și acum, în anumite cazuri și în anumite locuri. Atunci, pacienții au fost redirecționați să aștepte în mașinile proprii. Cei care nu aveau mașini au fost rugați să aștepte la o distanță rezonabilă față de cabinet, iar personalul acestuia să-i anunțe telefonic când este pregătit să-i primească.

Pacienții nu ar trebui să aștepte în fața ușii cabinetului pentru că, într-adevăr, această situație poate genera o stare de tensiune. Dar nu trebuie să se ajungă la astfel de probleme dacă reglementăm telefonic prezentarea lor la cabinet la un interval de timp rezonabil. Dacă locatarii, la rândul lor, văd că măsurile aplicate de cabinet le asigură protecție și că el nu poate avea de-a face cu răspândirea COVID-19, nu ar trebui să existe probleme”, crede profesorul Alexandru Bucur.