Dintre toate emoțiile, una singură te ajută să-ți atingi scopul în situații provocatoare: furia

Furia poate fi folosită drept sursă de energie și de motivație ca să faci față provocărilor. Un nou studiu a scos la iveală că lucrezi mai eficient și îți atingi mai rapid țelurile dacă te enervezi. Totuși, cercetătorii subliniază că este esențial să gestionezi cu înțelepciune această emoție și să o folosești în mod conștient pentru a beneficia de avantajele sale, fără a-i permite să-ți afecteze negativ sănătatea sau relațiile.

Cercetarea, publicată în „Journal of Personality and Social Psychology“, a implicat participanți care au fost supuși unei varietăți de sarcini provocatoare și au fost instruiți să își mențină starea de furie. Rezultatele au arătat că acești participanți au avut rezultate semnificativ mai bune decât cei care au experimentat alte emoții precum tristețea, dorința sau amuzamentul. Cu toate acestea, s-a constatat că furia nu a avut același efect benefic în cazul sarcinilor mai ușoare, sugerând că utilizarea sa ca sursă de motivație poate fi specifică contextului și dificultății sarcinii.

Citește aici de ce este importantă manifestarea sănătoasă a furiei

Furia ne ajută să rezolvăm sarcini dificile

Heather Lench, autoarea principală a studiului și profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Texas A&M, SUA, a explicat că aceste rezultate sugerează că furia poate fi folosită pentru a depăși provocări și a atinge obiective, în special în situații provocatoare care implică obstacole în calea succesului. Cu toate acestea, este important de menționat că furia nu a dus la îmbunătățiri ale performanței în cazul sarcinilor mai simple sau mai puțin provocatoare.

Studiul a implicat șase experimente distincte, fiecare presupunând propriile sarcini și contexte specifice, cu scopul de a evalua modul în care furia poate influența performanța umană. Unul dintre aceste experimente, care a generat rezultate remarcabile, a constat în testarea abilității de rezolvare a unor puzzle-uri în diferite stări emoționale.

Participanții – 233 de studenți de la Universitatea Texas A&M –  au fost aleși aleatoriu să experimenteze diverse stări emoționale, cum ar fi furia, dorința, tristețea, amuzamentul sau o stare neutră. Pentru a provoca emoția, li s-au arătat o serie de imagini timp de cinci secunde per imagine. Cei repartizați în grupul furios au fost expuși la imagini cu insulte la adresa echipei de fotbal a școlii, de exemplu.

Apoi, participanții au avut 20 de minute la dispoziție pentru a descifra cât mai multe cuvinte posibile din patru seturi de câte șapte anagrame afișate pe ecranul unui computer. Seturile variau în privința dificultății, iar odată ce participanții treceau de un puzzle, nu se mai puteau întoarce să încerce să îl rezolve. Un program pe calculator a înregistrat timpul petrecut de către participanți la fiecare puzzle.

Află de aici și ce înseamnă să ai un comportament pasiv-agresi.v

Furia crește considerabil șansele de reușită

Rezultatele au scos la iveală că participanții furioși au rezolvat mai multe puzzle-uri decât participanții care au resimțit alte emoții. Aceștia au rezolvat cu 39% mai multe puzzle-uri decât cei aflați într-o stare emoțională neutră, și au demonstrat o rezistență mai puternică la efortul de a soluționa aceste puzzle-uri.

„În momentele de furie, indivizii au manifestat o determinare sporită, ceea ce le-a crescut șansele de reușită. În contrast, în celelalte stări emoționale, chiar dacă perseverau, s-a observat o probabilitate mai mare de eșec. Așadar, pare că perseverența era canalizată cu o eficiență mai mare atunci când simțeau furie“, a subliniat autoarea studiului.

Alte experimente au testat dacă furia putea motiva studenții să semneze o petiție, să obțină scoruri mari la un joc video sau să-i determine să trișeze la puzzle-uri logice pentru a câștiga premii.

În toate situațiile provocatoare, participanții aflați în starea de furie aveau o probabilitate mai mare de a-și atinge scopul dorit.

Cu toate acestea, cercetarea subliniază că nu toate formele de furie sunt utile pentru atingerea obiectivelor, și că furia intensă poate avea efecte negative asupra sănătății fizice, inclusiv creșterea tensiunii arteriale și riscul dezvoltării unor boli cardiovasculare.

Nu orice formă de furie e benefică

Conform experților în psihologie, furia intensă este uneori asociată cu reacții fizice precum:

• palme transpirate,
• dificultăți de respirație,
• ritm cardiac rapid.

Un studiu din 2022 publicat în European Heart Journal a constatat că furia poate contribui la dezvoltarea anumitor boli cardiovasculare, în special insuficiența cardiacă la bărbați și la persoanele cu diabet. Un studiu din 2021 din același jurnal a constatat că furia acută a fost asociată cu debutul accidentelor vasculare cerebrale.

„În timpul unui conflict în cuplu, furia poate duce la comunicare agresivă și umilitoare care poate afecta relația. Cu toate acestea, furia ar putea, de asemenea, să ajute pe cineva să-și exprime nevoile, dacă obiectivul este să fie ascultat și susținut de partener“, a menționat Heather Lench.

Experta în psihologie a mai precizat că furia poate reprezenta o sursă de motivație, însă acest lucru nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la reacțiile raționale. Prin urmare, în momentele în care resimțim furie, ne sfătuiește să ne oprim și să reflectăm asupra cauzelor acesteia.

Echilibrul esențial

Raymond Tafrate, psiholog clinician și profesor în cadrul departamentului de Criminologie și Drept Penal de la Universitatea Central Connecticut State, SUA a atras atenția asupra faptului că, în cazul în care episoadele de furie ating cote extreme, acestea pot afecta negativ capacitatea individului de a îndeplini sarcini și de a se angaja în activități cotidiene.

Citește aici cum să gestionezi furia în relația cu copiii.

„Există un echilibru esențial. Deși, în anumite circumstanțe, furia poate fi de ajutor, trebuie să conștientizăm și partea negativă a acestei emoții. Furia care se manifestă într-o formă mai atenuată sau care se situează într-o plajă moderată poate aduce îmbunătățiri semnificative în calitatea vieții multor indivizi. Cheia constă în a accepta furia ca pe o emoție cu potențial utilă, în loc să încercăm să o evităm complet. Furia poate servi drept un semnal important, indicând că există probleme și că este necesară o schimbare“, a subliniat Tafrate, care nu a fost implicat în noul studiu.

Todd Kashdan, profesor de psihologie la Universitatea George Mason, care nu a fost nici el implicat în această cercetare, a oferit o perspectivă asupra furiei în contextele sociale, sugerând că exprimarea imediată a furiei poate avea efecte pozitive.

Exprimarea controlată și rațională a furiei

„Aș denumi acest fenomen o excepție a disconfortului, deoarece comunicarea imediată a furiei le indică celorlalți că nu intenționezi să fii judecat pentru tonul sau formularea mesajului tău. În schimb, dorința ta este de a evidenția existența unei probleme, recunoscând că dorești să atragi atenția asupra acestei chestiuni și să oferi o alternativă. Efectul acestei abordări este că imediat contribuie la scăderea defensivei celorlalți și deschide calea către dialog și colaborare“, a explicat Kashdan.

Chiar dacă cuvintele pot părea aspre sau agresive, Kashdan a subliniat că oamenii pot fi în continuare receptivi la preocupările tale atunci când utilizezi această metodă de comunicare, deoarece se simt mai motivați să asculte.

Așadar, comunicarea inadecvată a furiei în contexte sociale, cum ar fi relațiile interpersonale, poate avea consecințe negative, cum ar fi escaladarea conflictelor sau deteriorarea relațiilor. Cu toate acestea, în anumite situații, exprimarea controlată și rațională a furiei poate fi folosită pentru a-ți face cunoscute nevoile și pentru a ajuta la rezolvarea problemelor.

Ce se întâmplă când îți reprimi furia

Atât furia exagerată, cât și furia reprimată sunt toxice spune Gabor Maté în cartea sa, „Mitul normalității“. Tot el afirmă că „furia, în forma sa naturală și sănătoasă, este o apărare a limitelor, o dinamică activată atunci când percepem o amenințare la adresa vieții noastre sau a integrității noastre fizice sau emoționale”.

„Din păcate, adesea furia este interzisă în repertoriul sentimentelor noastre, fiind, încă din copilărie, alături de suferință, una dintre emoțiile dificil de acceptat de către părinți. (…) Reprimarea furiei poate fi unul dintre motivele care contribuie la instalarea depresiei, o manifestare a emoțiilor reprimate. Practic, ne luptăm constant să nu exprimăm anumite emoții, fie pentru a fi «puternici», fie pentru «a nu deranja». Motivul pentru care reprimăm emoțiile, dincolo de ceea ce am învățat în familie, este teama de a nu fi judecați, criticați, respinși“, subliniază aici Iulia Barca, psiholog clinician și psihoterapeut cu formare cognitiv comportamentală, cu specializare în metoda de lucru numită „Compassionate Inquiry” dezvoltată de Gabor Mate.