„Îți trăiești viața ca pe Tinder și totul e un swipe, dar fără nicio alegere reală.“ Noua anxietate a omului modern: FOBO
Stai minute în șir în fața meniului la restaurant. Îți umpli coșul online cu produse pe care nu le cumperi niciodată. Amâni răspunsul la invitații până când prietenii renunță să te mai cheme. Dacă ți se întâmplă asta constant, nu ești doar indecis, ci e posibil să suferi de FOBO, o formă de anxietate care sabotează relațiile, deciziile și, în timp, cariera.
Termenul FOBO, acronim pentru fear of a better option („teama că există o variantă mai bună”), a fost introdus în urmă cu două decenii de către antreprenorul american Patrick McGinnis. Fenomenul a început însă să fie privit serios abia în ultimii ani, când psihologii au observat efectele lui asupra echilibrului psiho-emoțional. În societățile unde opțiunile sunt nelimitate, indecizia cronică a devenit o sursă de stres, iar dorința de a alege mereu „cea mai bună variantă” devine copleșitoare.
Când prea multe opțiuni te paralizează
Patrick McGinnis, absolvent al Universității Harvard, din SUA, a descris pentru prima dată fenomenul în 2004, într-un articol academic în care analiza două tipuri de anxietate observate printre colegii săi. Primul, FOMO (fear of missing out), teama de a rata ceva, a devenit între timp un termen obișnuit. Al doilea, FOBO (fear of a better option), a rămas mai puțin discutat, deși efectele sale sunt, poate, mai nocive.
„FOBO înseamnă anxietatea constantă că va apărea mereu ceva mai bun, care te împiedică să te implici în deciziile pe care le ai de luat în prezent. Vorbim despre situații în care ai variante perfect rezonabile, dar tot nu reușești să alegi una singură”, a explicat McGinnis într-un interviu pentru HuffPost.
Problema nu este lipsa de opțiuni, ci excesul lor. Tomas Svitorka, coach și antreprenor, descrie FOBO ca pe „acea stare care te blochează în fața unei decizii, cu gândul că undeva există varianta perfectă și că ar putea apărea oricând”. Fie că e vorba de o comandă la restaurant, de destinația de vacanță sau, în cazuri mai grave, de alegerea partenerului de viață, întrebarea rămâne aceeași: dar dacă există ceva mai bun?
Rezultatul? Supraanalizezi totul până la epuizare. Amâni. Procrastinezi. Și ajungi să nu mai iei nicio decizie concretă. McGinnis numește acest lucru „paralizie prin analiză”, momentul în care rămâi blocat între opțiuni, așteptând momentul ideal care nu mai vine niciodată.
„Trăiești într-un permanent poate, ținându-i pe toți în suspans. În loc să alegi și să mergi mai departe, amâni la infinit. E ca atunci când tot apeși butonul de snooze dimineața, o dată, de două ori, până când îți dai seama că ziua a trecut”, a detaliat Patrick McGinnis.
De ce FOBO e mai periculos decât FOMO
Spre deosebire de FOMO, care rămâne o problemă personală, FOBO are efecte asupra tuturor celor din jur.
„FOBO poate provoca mai mult rău decât FOMO. Nu te afectează doar pe tine, îi rănește și pe ceilalți”, atrage atenția antreprenorul american.
Gândește-te la prietenii pe care îi ții în așteptare când te întreabă dacă mergi la petrecere. La partenerul care nu știe niciodată dacă relația are viitor. La angajatorul care îți face o ofertă și nu primește niciodată un răspuns clar. Oamenii își pierd răbdarea. Își pierd încrederea. Și, în cele din urmă, te abandonează.
„Când îți trăiești viața ca pe Tinder și totul e un swipe, dar fără nicio alegere reală, le arăți celorlalți că timpul tău e mai valoros decât al lor. Adevărata pierdere apare când aștepți prea mult pentru că variantele bune dispar, iar în locul lor rămâne doar regretul că n-ai decis la timp”, a mai spus McGinnis.
Psihologul Patricia Dixon subliniază că FOBO generează anxietate și depresie pentru că te împiedică să te bucuri de prezent și alimentează nemulțumirea constantă. În timp, încrederea scade, deciziile devin tot mai greu de luat, iar relațiile rămân blocate într-un stadiu incert.
„Simptomele FOBO includ pierderea apetitului, insomnie, iar pe termen lung pot apărea și boli fizice. Și, mai grav, poți pierde oportunități importante, un job bun sau o relație serioasă pentru că ai amânat răspunsul până când oferta nu mai era valabilă”, a detaliat Racine Henry, consilier de cuplu.
De la prea multe alegeri la oboseală decizională
Terapeuta Becky Stuempfig vorbește despre FOBO pornind de la viața de zi cu zi. Vrei să asculți un podcast și găsești mii de episoade. Cauți o periuță de dinți și apar zeci de variante, fiecare cu alt preț și alte funcții. Până și un borcan de unt de arahide vine în zeci de combinații: cremos, cu bucăți, bio, sărat, fără ulei, cu ulei. Alegerea, oricât de banală, devine un test de rezistență.
Nu întâmplător, FOBO lovește mai des oamenii din medii privilegiate, care au acces la multe opțiuni. Dar, după cum precizează Stuempfig, oricine poate fi afectat.
„E o reacție normală să te simți copleșit de această avalanșă de alegeri pentru fiecare lucru mic din viață. Oboseala decizională e reală. Devine problematică atunci când te blochează complet și nu mai poți avansa în nicio direcție”, a mai spus terapeuta.
Iar FOBO se răspândește ca un virus comportamental. Dacă dezvolți acest pattern la job, amâni deciziile, aștepți să vezi ce se mai întâmplă, riști să îl reproduci și acasă, în relații, în orice aspect al vieții. Mai ales dacă ai deja o predispoziție spre anxietate sau ai trecut prin experiențe traumatice pe care le asociezi cu decizii greșite, potrivit lui Racine Henry.
Tomas Svitorka descrie perfect cum arată FOBO în practică: „Faci liste nesfârșite de pro și contra în cap. Desigur, e normal să reflectezi la deciziile importante. Dar când FOBO preia controlul, nu mai iei nicio decizie, alergi înainte și înapoi, blocat de acel veșnic «dar dacă…».”
5 soluții pentru FOBO de la specialiști
Psihologul Patricia Dixon recomandă să accepți că deciziile tale sunt cele mai bune pentru momentul de față, chiar dacă ulterior vor apărea și alte variante. Nu privi alternativele ca fiind automat superioare, ci doar diferite. Te poți reorienta mai târziu dacă vrei, dar trebuie să faci alegeri și să ți le asumi.
Terapeuta atrage atenția și asupra rolului rețelelor sociale în amplificarea fenomenului. „Social media întreține iluzia că există mereu ceva mai bun. Comparațiile permanente te țin blocat și îți estompează valoarea propriilor alegeri.”
Dacă simți că FOBO îți paralizează viața, e cazul să apelezi la ajutorul unui specialist. Terapia te poate ajuta când ai de luat decizii importante. Psihoterapeuta Racine Henry recomandă să formulezi câteva întrebări simple:
- Ce pot pierde sau câștiga?
- Dacă apare o variantă nouă, cum reacționez?
- E o decizie definitivă sau pot reveni asupra ei?
Tomas Svitorka adaugă și că multe alegeri pot fi corectate. „Cele mai multe decizii nu sunt finale. Dacă pizza nu e pe gustul tău, data viitoare comanzi altceva. Chiar și un job care nu se dovedește potrivit poate fi schimbat. Nu e un capăt de drum.”
Specialistul propune și crearea unor reguli personale simple. Poți decide din start să alegi opțiunea mai sănătoasă, varianta mai accesibilă sau cea care se potrivește cu valorile tale pe termen lung. „Când te simți copleșit, întoarce-te la principiile de bază, la ce contează pentru tine: sănătatea, timpul, banii?”, spune Tomas Svitorka.
Și nu te teme să experimentezi. „În loc să tot analizezi, încearcă. Vei învăța mai repede ce ți se potrivește cu adevărat. Iar când nu știi ce să alegi, ascultă-ți instinctul, reacțiile subtile ale corpului spun adesea mai mult decât rațiunea.”
Un truc pe care îl propune Svitorka e să dai cu banul. Nu pentru a lăsa norocul să decidă, ci pentru a-ți observa reacția. „Înainte să vezi rezultatul, gândește-te ce speri să iasă. Dacă simți dezamăgire, alegerea ta reală e cealaltă.”
Pentru decizii cu miză mare, terapeuta Becky Stuempfig încurajează consultarea unui număr impar de persoane apropiate, pentru a evita situația de egalitate. E mai ușor să alegi când restrângi opțiunile la două-trei variante clare. Un mic regret e inevitabil, apare tocmai pentru că existau alternative, nu pentru că ai greșit.
