Paranoia Covid-19: ce medicamente îți fac mai mult rău decât bine

    De la medicamentul „minune” clorochină și până la banalul ibuprofen, tratamentele împotriva COVID-19 sunt subiect de controversă în lumea medicală. Unele se dovedesc chiar periculoase când bolnavii le iau fără o recomandare de la medic. Românii și-au făcut deja stocuri de asemenea medicamente, dar specialiștii atrag atenția că automedicația a făcut deja victime în lume și este la fel de periculoasă precum noul virus. 

    Pentru infecția cu noul coronavirus nu există încă medicamente țintite și asta pentru că, așa cum susțin oficialii Organizației Mondiale a Sănătății, „în momentul de față nu există dovezi pentru a recomanda un tratament specific pentru pacienții cu această boală”.

    Toate medicamentele pe care bolnavii le primesc acum în spitale sunt încă studiate  pentru efectul lor în lupta anti-COVID-19, dar și pentru reacțiile pe care le provoacă. Cu toate acestea, românii și-a făcut stocuri în casă cu diverse tratamente despre care au auzit în mass-media sau pe rețelele sociale.

    Din păcate, românii încep deja să se autotrateze. Tentația este mare să nu te adresezi în această perioadă serviciilor medicale din țară, din motive evidente (lipsa de materiale, de personal calificat). Însă opinia medicală asupra diagnosticului și, mai ales, asupra tratamentului pentru COVID-19 este esențială. 

    DR. ALEX AGĂPESCU, MEDIC SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ, SPITALUL REGINA MARIA DIN CLUJ-NAPOCA

    Chiar dacă oferă speranțe în combaterea pandemiei de coronavirus, tot mai mulți experți atrag atenția că multe dintre aceste medicamente ne pun viața în pericol când le luăm fără recomandarea și fără supravegherea medicilor. 

    Suntem campioni la automedicație

    O bună parte dintre români își tratează de obicei problemele medicale „după ureche” și recurg adesea la medicamente fără avizul medicului, după cum au semnalat mai multe studii și sondaje de-a lungul anilor. Un Eurobarometru despre consumul de antibiotice în Uniunea Europeană, publicat în 2018, arată că 15% dintre românii care s-au tratat cu antibiotice le-au luat fără să le fie prescrise de medici.

    Cu o medie europeană de 7%, procentul ne clasează pe primele locuri din UE la automedicația cu antibiotice. În țări precum Olanda și Suedia, doar 1%, respectiv 2% dintre locuitori iau aceste medicamente fără rețetă. La fel de grav este că românii sunt printre europenii cel mai slab informați despre folosirea antibioticelor. Astfel, 56% dintre locuitori cred că antibioticele distrug virusurile, iar jumătate sunt de părere că aceste medicamente pot trata răcelile. 

    Acesta ar putea fi motivul pentru care Ministerul Sănătății a informat populația încă de la începutul epidemiei de la noi că antibioticele nu sunt eficiente în prevenirea și tratarea infecției cu noul coronavirus. „Antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, numai a bacteriilor. Noul coronavirus este un virus și, prin urmare, nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament”, explică oficialii români.

    Sursa: Facebook Ministerul Sănătății

    Un alt sondaj, de data aceasta național, publicat în februarie de IPSOS pentru Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI), arată că 68% dintre români dețin acasă propriul stoc de medicamente. Cele mai multe dintre ele, 48%, sunt medicamente pentru răceală și gripă, urmate de suplimente alimentare (36%), iar analgezicele reprezintă 28% dintre medicamentele pe care românii le au în casă. 

    Un alt aspect alarmant semnalat de acest sondaj este că 62% dintre români folosesc produse care se eliberează fără rețetă medicală (over the counter – OTC) și, pentru mulți dintre ei, prima reacție este să ia un medicament fără prescripție când se confruntă cu suferințe minore. 

    Automedicația este alimentată și de neîncrederea în sistemul public de sănătate. Cu atât mai mult în această perioadă, când majoritatea sistemelor medicale sunt depășite de numărul mare de bolnavi cu COVID-19, românii cred că sistemul de sănătate nu poate gestiona bine situația. Ei au încredere în măsurile luate de autoritățile române pentru răspândirea coronavirusului, dar nu și în sistemul de sănătate, relevă un sondaj IRES din luna martie. Astfel, 78% dintre români au o părere foarte bună și bună despre măsuri, dar 62% dintre ei nu au încredere că sistemul nostru de sănătatea va face față situației privind coronavirusul. 

    Pro și contra clorochinei

    Cel mai recent exemplu de tratament cumpărat preventiv de români împotriva COVID-19 este Plaquenil. Medicamentul are ca substanță activă hidroxiclorochina, aprobată de mulți ani pentru tratarea malariei, lupusului și artritei reumatoide. Acum, el este propus ca o soluție simplă și ieftină în combaterea pandemiei de coronavirus.

    Medicii chinezi au fost primii care au avut ideea de a folosi hidroxiclorochina în tratamentul COVID-19, dar ea a captat atenția tuturor după ce a fost promovată de microbiologul Didier Raoult, un controversat medic francez. Studiul publicat de el la jumătatea lunii martie arăta că acest medicament „minune”, administrat împreună cu azitromicină (un antibiotic), a fost eficient în patru din cinci cazuri de COVID-19. 

    Clorochina și hidroxiclorochina sunt substanțe cu proprietăți similare, din aceeași familie chimică. Hidroxiclorochina este mai puțin toxică decât clorochina și se prescrie atât împotriva malariei, cât și a lupusului și artritei reumatoide. Ea este preferată clorochinei în tratamentul COVID-19 tocmai din cauza reacțiilor adverse mai puține. Cele două substanțe au fost testate și ca tratament împotriva virusurilor H1N1, Zika și Ebola, dar s-au dovedit ineficiente în testele pe animale.  

    Cercetarea lui Didier Raoult a fost criticată pentru metodologia discutabilă, iar comunitatea medicală internațională s-a împărțit în pro și contra utilizării medicamentului antimalaric. În așteptarea unor studii clinice complete, Suedia și Brazilia au decis să renunțe complet la la acest tratament. Aceeași decizie au luat-o și câteva spitale din Franța. 

    Cu toate acestea, la finalul lunii martie, Organizația Mondială a Sănătății a introdus hidroxiclorochina pe lista celor patru posibile tratamente pentru COVID-19. În România, medicamentul apare în protocolul Ministerului Sănătății pentru tratamentul cazurilor de COVID-19.

    Mediatizarea intensă de care s-a bucurat hidroxiclorochina i-a convins și pe români să cumpere preventiv Plaquenil. Deși el se eliberează doar cu prescripție medicală, oamenii au găsit metode să golească stocurile farmaciilor pentru a-și face provizii acasă. În consecință, au avut de suferit cei cu boli autoimune precum lupusul, care au cu adevărat nevoie de acest tratament. O situație similară s-a înregistrat și în Italia, Marea Britanie și Franța. 

    Sanofi România, compania producătoare a medicamentului, a anunțat că, în ultima perioadă, s-a confruntat cu un număr extrem de mare de solicitări pentru acest medicament, comparativ cu necesarul pieţei locale de până acum. Oficialii companiei au precizat, într-un comunicat de presă, că nu recomandă şi nu susţin eliberarea lui din farmacii „în vederea administrării în afara indicaţiilor aprobate – cum ar fi, de exemplu, tratamentul pacienţilor cu afecţiunea COVID-19 sau alte afecţiuni off label (care nu se regăsesc în indicaţiile medicamentului din Rezumatul Caracteristicilor Produsului). 

    Medicamentul antimalaric dă probleme cardiace

    „Nu apelați la automedicație!”, avertiza la începutul lunii aprilie Dominique Martin, directorul Agenției Naționale a Medicamentului din Franța (ANSM), citat de Euronews. Trei oameni au decedat în Franța după ce și-au administrat acasă, fără o recomandare de la specialist, medicamente care se folosesc doar în spitale ca tratament al COVID-19. Oficialul francez a făcut referire la două astfel de medicamente care încă se testează în lupta cu noul coronavirus: hidroxiclorochina și Kaletra, antiviral folosit în mod curent pentru tratamentul HIV. 

    Tot în Franța, 30 de bolnavi cu simptome de coronavirus au avut efecte adverse grave din cauza hidroxiclorochinei, care „în niciun caz nu ar trebui folosită ca automedicație”, atrăgea atenția Dominique Martin. Autoritatea franceză avertizează că acest medicament provoacă tulburări cardiace grave, motiv pentru care bolnavii trebuie supravegheați medical în timpul administrării. 

    Cel mai recent studiu pentru hidroxiclorochină este și cel mai alarmant dintre toate. Americanii de la Institutul Național de Sănătate (NIH) și de la Universitatea din Virginia susțin că rata de deces în rândul bolnavilor cu COVID-19 care au primit acest medicament a fost mai mare comparativ cu a celor care nu l-au primit, informează studiul citat de CNN.

    Pacienții care au primit hidroxiclorochină au avut în continuare nevoie de ventilație mecanică, ceea ce arată că substanța nu are efecte benefice. „Aceste rezultate lucru ne arată cât de important este să aşteptăm concluziile studiilor clinice pe termen lung, înainte de a distribui pe scară largă astfel de medicamente”, notează autorii studiului.

    Hidroxiclorochina a făcut o victimă în SUA, după ce președintele Donald Trump i-a dat ca sigură eficiența împotriva COVID-19 într-o postare pe Twitter. Un bărbat din Phoenix, Arizona a murit după ce și-a administrat singur o variantă a medicamentului indicat de liderul de la Casa Albă ca fiind „extrem de promițător”. Americanul a înțeles doar parțial mesajul președintelui și a luat, împreună cu soția sa, fosfat de clorochină, o substanță complet diferită de sulfatul de hidroxiclorochină, potrivit CNN

    Fosfatul de clorochină este un dezinfectant pentru acvarii și nu se folosește ca tratament antimalaric. „Aveam substanța în casă pentru că am avut pești. Am văzut-o pe un raft din spate și m-am întrebat dacă nu acela este medicamentul despre care se vorbește la televizor. L-am luat pentru că ne era teamă să nu ne îmbolnăvim”, a povestit ulterior soția. Ea a fost internată în spital în stare gravă, dar medicii au reușit să o stabilizeze. 

    Risc de stop cardiac și gânduri de suicid

    Plaquenil are numeroase efecte adverse, iar cei care apelează la automedicație își pun sănătatea și viața în pericol. Acest tratament poate declanșa gânduri de autovătămare sau de sinucidere, labilitatea emoțională fiind una dintre reacțiile adverse frecvente (poate afecta până la una din 10 persoane) conform prospectului publicat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din Romania

    Reacții la fel de frecvente pot fi și:

    • durerile de stomac, greaţa, vărsăturile;
    • pierderea poftei de mâncare (anorexie);
    • diareea;
    • durerile de cap, ameţelile;
    • erupţiile pe piele, mâncărimile;

    Medicamentul pe bază de hidroxiclorochină poate pune viața în pericol prin slăbirea muşchiului inimii (cardiomiopatie), care duce la dificultate în respiraţie, tuse, creşterea tensiunii arteriale, edeme, creşterea ritmului bătăilor inimii, cantitate scăzută a urinei şi, în unele cazuri, la deces. Această reacție adversă este raportată la până la una din 100 de persoane. O doză prea mare de Plaquenil este, de asemenea, periculoasă. Supradozajul provoacă de la dureri de cap, tulburări ale vederii și scăderea tensiunii arteriale, până la convulsii, tulburări cardiace, urmate de tulburări severe ale respiraţiei şi rapid instalate sau chiar stop cardiac.

    Antivirale și antibiotice din stocul de acasă al românilor

    Oseltamivir, un antiviral comercializat sub numele de Tamiflu, este un alt medicament care a dispărut din farmacii odată cu pandemia de coronavirus. Tratamentul prescris uzual bolnavilor cu gripă sezonieră a fost prescris și ca tratament al COVID-19 în unele spitale, inclusiv în unele din România. El pare să stopeze replicarea noului coronavirus, deși „acest lucru este surprinzător, în condițiile în care Tamiflu țintește anumite enzime de la suprafața virusului gripal, și nu a coronavirusului”, crede specialistul în virologie Ebenezer Tumban, de la Universitatea Tehnologică din Michigan, citat de  Live Science.

    „Tamiflu este un medicament cu o eficiență dovedită până în prezent doar asupra virusurilor gripale. studiile sunt destul de rezervate momentan în privința eficienței în cazul COVID-19”, atrage atenția dr. Alex Agăpescu. 

    Antiviralul nu este lipsit de efecte secundare, unele severe. Cel mai frecvent, el provoacă greață și durere de cap, dar sunt cazuri în care poate duce la aritmie cardiacă, convulsii și modificări ale stării de conștiență, potrivit Agenției Europene a Medicamentului. Deși sunt încadrate în categoria reacțiilor adverse rare, hemoragiile gastrointestinale, hepatita, insuficiența hepatică, anxietatea, agitația și delirul sunt riscuri severe ale acestui antiviral.

    „Un medicament chiar ai utilizat și solicitat în această perioadă este azitromicina, un antibiotic utilizat în tratamentul unor infecții bacteriene. Românii s-au documentat și am auzit de cazuri de persoane care și-au făcut stoc de azitromicină, aceasta fiind mult mai disponibilă în rețeaua farmaceutică. Problema cu azitromicina, la fel ca și cu Plaquenil, este că nu s-a dovedit cert eficientă. Ea este folosită doar în cazuri bine selectate și poate predispune la complicații destul de serioase, precum reacțiile alergice, diareea sau enterocolitele”, atrage atenția medicul specialist. 

    Luăm sau nu ibuprofen?

    Chiar și banalul ibuprofen, administrat în infecția cu COVID-19 pentru a reduce febra, a fost recent în centrul unei polemici. Pe 15 martie, ministrul francez al sănătății, Olivier Veran, a recomandat, printr-un mesaj pe Twitter, că persoanele suspecte de infecția cu noul coronavirus ar trebui să evite utilizarea acestui medicament, deoarece ar putea să o agraveze. Oficialul a indicat paracetamolul ca alternativă în tratamentul COVID-19. 

    „În  aceeași lună, revista The Lancet, o publicație de prestigiu în lumea medicală, raporta cazuri de pacienți infectați cu noul coronavirus la care administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene și, mai specific, de ibuprofen ar fi precipitat forme grave de boală, multe dintre ele soldate cu deces. În momentul actual, nu există date clinice care să susțină această afirmație. Dacă totuși aveți rețineri în privința ibuprofenului, nu folosiți acest medicament decât la indicația medicului”, recomandă dr. Alex Agăpescu, medic specialist în medicină internă la Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca. 

    Reacția imediată a populației a fost să-și asigure un stoc de paracetamol în casă. „Mulţi oameni şi-au făcut stocuri acasă, am văzut şi vânzările (…). Sunt acele mici stocuri pe care fiecare cetăţean şi le face acasă, tocmai în virtutea aşteptării unor perioade mai grele”, spunea ministrul Nelu Tătaru.

    Până la finalul lunii martie, medicamentul a dispărut rapid de pe rafturile farmaciilor. În consecință, reprezentații Colegiului Farmaciștilor din România au restricționat vânzarea lui la două cutii de persoană, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în alte țări, precum Franța și Elveția. Farmaciștii au făcut apel la calm și au îndemnat oamenii să nu depășească doza zilnică recomandată. 

    Paracetamolul nu este un medicament antiinflamator în sine, precum ibuprofenul, dar are proprietăți analgezice și de reducere a febrei. El este intens folosit tocmai pentru aceste motive și pentru faptul că este un medicament cu efecte adverse și interacțiuni medicamentoase mai puține. Doza uzuală este de 500 mg la fiecare 4-6 ore.

    Dr. Alex Agăpescu, medic specialist în medicină internă, Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca

    Agenția Europeană a Medicamentului, FDA (organismul similar din SUA) și Organizația Mondială a Sănătății au venit ulterior cu precizări pentru populație.

    Oficialii din sănătate nu recomandă să evităm folosirea ibuprofenului în cazul infecției COVID-19, dar sugerează ca acestea să fie folosite doar la indicația medicului și cântărind beneficiile și riscurile aferente. Institutul Național pentru Sănătate și Protecție din Marea Britanie recomandă paracetamolul ca primă opțiune de tratament în cazurile de infecție COVID-19, cel puțin până când vom avea mai multe date disponibile”, spune specialistul.

    Ibuprofenul este conercializat sub mai multe denumiri comerciale. Cele mai cunoscute la noi sunt Nurofen, Burfen, Advil și Midol.

    Steroidiene și nesteroidiene: ce diferențe sunt?

    Medicamentele antiinflamatoare sunt printre cele mai vândute medicamente pe piață. Ele se împart în două mari categorii: steroidiene și nesteroidiene (prescurtat AINS). Cele steroidiene se pot administra atât pe care orală (Prednison), cât și intravenoasă (Hemisuccinat de Hidrocortizon, Dexametazonă) sau inhalatorie (Betametazonă). Ele pot intra și în compoziția unor creme și geluri topice. 

    „Antiinflamatoarele steroidiene sunt cele mai potente. Fiind o clasă de medicamente cu potență mare, antiinflamatoarele prezintă și numeroase efecte adverse: scad capacitatea de apărare antiinfecțioasă, au un risc deosebit de mare de producere a gastritei/ulcerelor sau chiar a hemoragiei digestive, produc reținerea de apă și sare în organism și multe altele.

    Tocmai de aceea, folosirea lor se face cu precauție, doar când medicul decide că beneficiile acestei terapii sunt mai mari decât riscurile. De altfel, nici nu se eliberează de la farmacii fără rețetă medicală și majoritatea lor se administrează în spital și pe durată scurtă de timp. Excepție o fac inhalatoarele folosite în tratamentul astmului sau bronșitei, prin care se administrează doze mici de steroizi la nivelul arborelui respirator, cu efecte mai mult locale”, potrivit medicului Alex Agăpescu. 

    Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt o clasă de medicamente care cuprind, pe lângă ibuprofen, aspirina, ketoprofenul, diclofenacul și indometacinul. Ele au efecte mai blânde și mai lente decât steroizii, dar durata efectului este mai îndelungată. 

    Ibuprofenul este unul dintre cele mai folosite AINS datorită versatilității și eficienței sale terapeutice: se absoarbe rapid când se administrează oral, efectul antiinflamator este intens, iar indicațiile sunt multiple. Ca și celelalte antiinflamatoare nesteroidiene, el prezintă și efecte adverse. Ibuprofenul este contraindicat în ulcerul gastro-duodenal, celor cu alergii la ibuprofen, copiilor sub 3 luni și gravidelor. Doza terapeutică uzuală este între 600-1200 mg/zi, administrate în 3 prize, întotdeauna după masă. 

    AINS se eliberează fără prescripție medicală fiindcă sunt considerate medicamente sigure. Cu toate acestea, nici ele nu sunt lipsite de riscuri. „AINS pot provoca intoleranță digestivă (greață, vomă), ulcer, gastrită, sângerări digestive, alergii, retenție de apă și sare, toxicitate la nivelul ficatului sau rinichiului, motiv pentru care se recomandă să se folosească doar la indicația medicului sau farmacistului. Dacă este imperios necesar să le folosiți și un consult medical nu este posibil, vă recomand să le utilizați pe durată scurtă de timp”, mai spune dr. Alex Agăpescu. 

    Mai puțin cunoscut este faptul că aceste antiinflamatoare interacționează cu multe medicamente. Ele cresc riscul de sângerare, motiv pentru care se vor folosi cu atenție împreună cu anticoagulantele. De asemenea, trebuie să evităm consumul de alcool atunci când le utilizăm. „Mare atenție la cei care nu obișnuiesc să bea suficientă apă – la cei deshidratați pot induce insuficiență renală („blocaj” al rinichilor). AINS pot să scadă efectul medicamentelor pe care le folosim concomitent, spre exemplu medicamentele antihipertensive”, atrage atenția specialistul. 

    „În această perioadă, trebuie să evităm automedicația în general, atât pe cea preventivă, cât și pe cea terapeutică. De multe ori, din neștiință de cauză, putem complica inutil și ireversibil cursul unei boli pentru care, dacă ne-am adresa din timp personalului medical, evoluția acesteia ar fi favorabilă. Majoritatea clinicilor și spitalelor oferă acum consultații în ambulator, dar și în mediul online, consultații care ar fi mult mai benefice decât administrarea de medicamente cu efecte incerte”, conchide medicul specialist în medicină internă Alex Agăpescu.



    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook