Dor de România. Cum simt românii de peste granițe dorul de casă

Tristețe, melancolie, neliniște, nervozitate, nod în gât, durere în piept, insomnii. Sunt multe moduri în care românii „din afară” descriu dorul de casă, dar nu lucru este cert: el provoacă multă suferință emoțională, dar și fizică. O cercetare inițiată de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a investigat manifestările dorului după despărțirea de cei dragi de acasă. 

„Când locuiam în Amsterdam, visam uneori că mă plimb pe Magheru. Îmi era foarte dor de străzile din București, de parcuri, de familie, de prieteni, de magazine, de mâncarea românească, de tot. Am găsit acolo un magazin polonez și îmi luam tot felul de produse care semănau cu ale noastre: mici, jumări… Aveam poftă de produse de acasă! Este o senzație foarte ciudată: mergi pe cele mai frumoase străzi, trăiești într-o lume modernă, dar ți se face dor de ai tăi și de locurile tale. Ai un sentiment că îți lipsește ceva, că parcă nu aparții locului. Lipsește ceva din tine, nu știu cum să descriu asta. Parcă ai avea totul, dar nu-ți este bine, nici fizic, nici emoțional”, povestește Mihaela. 

Avea 30 de ani când a hotărât să urmeze un masterat de un an în capitala Olandei, pentru ca apoi să-și prelungească șederea cu încă un an. A lucrat pentru două start up-uri și a trăit o experiență foarte frumoasă, care a ajutat-o să se dezvolte profesional, dar dorul de casă a adus-o înapoi, în România. 

„Rădăcinile mele sunt foarte adânc înfipte aici. Am mulți prieteni, unii chiar de la grădiniță și apoi din liceu și facultate. În România, eram pasionată de drumețiile pe munte. Acolo simțeam că mă încarc cu energie pozitivă. Am călătorit mult în țară. Poate și de asta mi se făcea dor de locuri, de gașca de munte și de tot ce trăiam noi acolo, cu chitara, cu cântecele noastre, în lumea noastră”, își amintește Mihaela. 

„România nu este cel mai rău loc de pe Pământ”

Zece ani mai târziu, la 40 de ani, Mihaela a trebuit să ia, încă o dată, decizia de a pleca din România. În vara lui 2021, a hotărât să plece în Barcelona, împreună cu soțul și fiul în vârstă de 4 ani. Mărturisește că s-a lăsat greu convinsă de soț să facă din nou acest pas. „Mai mult el și-a dorit, pentru că este foarte dezamăgit de sistemul de sănătate și de cel educațional din România. Eu nu de supărare am plecat. În continuare, eu nu consider că este cel mai rău loc de pe Pământ. Având deja două experiențe în afară, mi se pare chiar o țară bună în care să trăiești. E adevărat că lipsesc multe lucruri, dar nici nu este cel mai rău loc”, spune Mihaela. 

„Mi-am zis să mai încerc o dată, chiar dacă îmi era foarte greu să plec, să las totul în urmă și să o iau de la capăt. Despre asta e vorba: despre a o lua de la capăt. Eforturile sunt mari, nu e ca și cum ai pleca într-o vacanță”. 

Mihaela, româncă stabilită în Barcelona

La fel ca mulți alți români plecați „în afară”, Mihaela a luat această hotărâre pentru a-i asigura fiului său un viitor mai bun. „M-a atras ideea de a-i oferi lui Petru un alt gen de școală. Apoi, plecarea mi-a fost alimentată și de faptul că mama mea s-a stins din viață în urmă cu un an. A fost o perioadă foarte, foarte grea pentru mine și simțeam nevoia să evadez într-un loc nou. Spania m-a ajutat foarte mult și sunt foarte recunoscătoare pentru asta. E o țară vie, colorată, cu o vreme excelentă, cu oameni minunați. Cu toate acestea, mi-a fost greu să mă despart de tatăl meu. Îmi fac tot felul de gânduri acum: Nu l-am sunat astăzi! Oare este bine? Dacă se întîmplă ceva și nu mai apuc să vorbesc cu el sau să-l văd?”.

Mihaela spune că s-a integrat deja foarte bine în Spania. Îi plac orașul, zona și oamenii, dar nu se simte de-a locului. „Sunt încântată de tot ce am aici, dar am sentimentul că nu e locul meu. Nu știu cum să explic. Nu se pune problema că nu mă integrez. Oamenii sunt foarte deschiși, sunt prietenoși și săritori, dar am în suflet dorul de casă, dorul de ai mei”, mărturisește Mihaela. 

Dorul, o afecțiune de care suferă milioane de români

Ca Mihaela sunt milioane de români plecați în străinătate care suferă de o afecțiune încă nerecunoscută, singura care se poate transmite la distanță: dorul. Mai bine de 5 milioane de români se află acum peste hotare, lăsând în urmă cel puțin la fel de multe persoane afectate de dor. „În tratatele de specialitate, noțiunea de dor nu există ca atare. În psihologie, ea este asimilată problemelor de anxietate care derivă din dorul de casă, așa-numitul home sickness, în engleză. El se referă, însă, mai degrabă la o localizare de casă, de mediu. Or, dorul este un amalgam de trăiri care apare foarte mult în relația cu oamenii”, a explicat pentru Smart Living Alexandru Dincovici, antropolog și lector S.N.S.P.A.

Cât de mare este suferința românilor din străinătate și cum resimt aceștia dorul dezvăluie o cercetare derulată de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA. Studiul a fost efectuat prin două metode principale de analiză: o cercetare cantitativă, realizată prin intermediul unui chestionar online, și o analiză calitativă, prin interviuri cu români care trăiesc în afara granițelor României. La chestionarul online au răspuns 733 de persoane, dintre care peste jumătate (54%) au părăsit România de mai bine de 10 ani și locuiesc la 2.500 de km distanță de „acasă”. 

Inițiativa de investigare a dorului vine în completarea acțiunilor de a pune la dispoziția pacienților români plecați în străinătate primul abonament medical dedicat lor prin care REGINA MARIA susține, chiar si peste granițe, grija pentru sănătate și accesul la servicii medicale de calitate. „Chiar dacă dorul nu se vede, adesea se transpune în simptome clare, cu posibil impact la nivel psihic și fizic. Am ales să investigăm, pentru a alina. Prin abonamentul medical DOR, asigurăm accesul pacienților români din afara țării la servicii medicale de cea mai înaltă calitate și la medici bine pregătiți, oriunde s-ar afla”, a declarat Andreea Minuță, Director Divizia Abonamente REGINA MARIA.

Dorul de casă este resimțit diferit în funcție de calitatea și intensitatea relațiilor familiale ale celor plecați, însă și în funcție de modul în care se reconfigurează familia odată cu plecarea din țară. Pentru cei care pleacă singuri și îi lasă pe cei dragi în urmă, dorul este mai dificil de suportat și de gestionat, arată cercetarea. La fel se întâmplă și cu tinerii singuri la părinți care pleacă la studii. 

În ceea ce privește intensitatea dorului și modul în care acesta este definit de respondenți, 52% dintre ei susțin că se simt singuri, un procent similar de români plecați în străinătate au declarat că se gândesc întruna la cei dragi, iar 49% au mărturisit că nu se simt întregi fără persoana sau persoanele dragi. „Nu cred că mai pot sta aici multă vreme fără ai mei” este un gând pe care îl au deseori 44% dintre românii de peste hotare. 

„Dorul îmi străpunge sufletul”

Prin efectele sale emoționale, dorul este sinonim cu suferința, iar unele descrieri sunt tulburătoare. „Îmi vine să iau primul avion spre casă, după care îmi dau seama că nu pot face asta și urmează câteva zile cu depresie și atacuri de panică”, a povestit Dragoș, un participant la cercetarea calitativă, în cadrul interviurilor în profunzime.

15% dintre cei care au răspuns întrebărilor din sondaj au confirmat că dorul de casă îi împiedică mereu să se bucure de viață, iar mai bine de 20% dintre aceștia au o senzație permanentă de tristețe sau de singurătate. Peste jumătate dintre respondenți au afirmat că dorul îi împiedică să lucreze așa cum ar trebui și aproape un sfert (23%) au mărturisit că îi face deseori să plângă. 

„Simt un gol imens în stomac, îi am pe cei dragi în mintea mea întotdeauna. În cursul zilei reușesc să înlătur gândurile datorită jobului. Dar seara, când mă pregătesc de culcare, este momentul când mi se frânge inima. Dorul de ei îmi străpunge sufletul”, și-a descris trăirile Oana, o altă participantă la cercetarea calitativă. 

„Dorul nu dispare niciodată”

Senzația de dor îi urmărește permanent pe românii de peste hotare, dar are intensități diferite și efecte diferite în momente diferite. Cel mai puternic se resimte când se apropie sărbătorile – 45% dintre respondenți au spus că li se face mereu dor de cei dragi în aceste perioade din an. Un procent similar are deseori această senzație când se trezește din somn dimineața sau când vrea să povestească o întâmplare cuiva. 

„Dorul de țară nu apare chiar la început, ci vine după aceea. Nu dispare niciodată. Atâta timp cât ne-am născut în altă parte și trăim în alta, și am lăsat alte persoane dragi în urma e normal. Tot timpul va exista. Se estompează prin vizitele pe care le facem. Te mai duci, stai o perioada și după aia te întorci, că ți se face dor de cealaltă țară și zici hai să mergem acasă.”, a povestit Bogdan.

Cum se simte fizic dorul de casă

Suferința românilor aflați peste granițele țării, despărțirea de cei dragi, de acasă și de familiar se răsfrânge și asupra sănătății fizice, semnalează aceeași cercetare. Când resimțim acut lipsa alor noștri, dorul poate favoriza apariția sau dezvoltarea unor dureri sau chiar boli. Diversele simptome date de dor sunt somatizări reale care au un impact major asupra corpului. 

Chestionarul REGINA MARIA a arătat că simptomele asociate dorului pe care le întâmpină cel mai adesea românii de peste granițe sunt: gol în stomac (54%), nod în gât (51%), probleme cu somnul (50%), puls crescut (49%) și tensiune musculară (48%). 

„E important ca aceste simptome să fie diagnosticate corect. E bine să poți identifica motivele reale pentru care apar aceste suferințe, fiindcă nu toate se tratează cu pastile”, spune Alexandru Dincovici.

Starea de dor conduce frecvent la neglijarea sănătății, mai semnalează cercetarea. Românii afectați de dor adoptă adesea o alimentație necorespunzătoare și alte obiceiuri nesănătoase. În timp, acest stil de viață poate avea urmări asupra organismului.

Grija față de cei dragi

Românii aflați la peste granițele țării trăiesc adesea cu teama că li se poate întâmpla ceva celor dragi de acasă și că nu-i pot ajuta de la depărtare. Ei simt o responsabilitate față de destinul celorlalți membri ai familiei rămași acasă. Când ei sunt în siguranță, senzația de ruptură devine mai suportabilă, spune antropologul Alexandru Dincovici. „Dorul nu dispare cu totul, dar el se atenuează și reușești să te liniștești la gândul că toți apropiații și relațiile pe care le știai și care îți defineau existența încă mai sunt acolo. Dacă poți să ai comportamente preventive mai bune, să știi că au grijă de ei, că fac ceva în privința sănătății, ajută foarte mult emoțional. Dacă sunt lucruri care stau în puterea ta, acestea îți vor oferi un confort emoțional. Cred că este important să simți că ai control asupra unor lucruri, cum sunt consultațiile medicale periodice, mai ales când cei rămași acasă sunt copii sau părinți în vârstă dependenți de tine”. 

Problemele de sănătate ale celor dragi reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru românii plecați în străinătate. Un incident de sănătate le provoacă un sentiment de vină. „Sentimental mă gândeam că am lăsat părinții în țară, au o vârstă, vor muri și nu i-am îngrijit. Eu fiind aproape de locul în care m-am născut, eram la țară în fiecare săptămână în weekend. Mergeam și eram împreună”, povestește Alexandru. 

„Dorul doare fizic, tremur la gândul că li se poate întâmpla ceva grav celor dragi”. 

Gabi, participant la studiu

Pentru românii plecați în străinătate care vor să aibă grijă de cei rămași acasă, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA pune la dispoziție un serviciu special, DOR pentru ai tăi, valabil atât pentru adulți, cât și pentru copii. El oferă acces la un consultant medical dedicat pentru persoanele din țară cărora le este oferit abonamentul.