Când se termină pandemia? „Vom trece la endemie, adică de la război la conviețuirea cu virusul”

Noul coronavirus nu va dispărea în anii următori, dar circulația lui se va reduce dacă nu va suferi mutații majore. Pandemia se va transforma într-o endemie, ceea ce înseamnă că vom avea mai puține îmbolnăviri și decese. Când se termină pandemia și începe endemia, cât va continua „războiul” cu virusul în România aflăm de la mai mulți epidemiologi și specialiști în boli infecțioase. 

O pandemie nu se poate sfârși rapid și brusc, într-un moment dat, după cum ne-a demonstrat-o experiența cu alte virusuri care au provocat pandemii în trecut. Singura boală infecțioasă virală eradicată până acum prin intervenție umană a fost variola, iar reușita s-a datorat vaccinării. „Dacă vaccinurile ar fi fost refuzate așa cum vedem astăzi în anumite medii, nu cred că ar fi fost posibilă eradicarea variolei și probabil că boala ar fi existat în continuare”, spunea Anthony Fauci, unul dintre liderii luptei anti-COVID din SUA, într-o intervenție pentru CNN. 

Toate celelalte pandemii din istoria omenirii s-au transformat în endemii – boli care își fac periodic apariția în anumite regiuni. Agentul patogen a continuat să circule, iar boala cauzată de el s-a adăugat pe lista celor peste 200 de boli infecțioase care afectează omenirea și cu care am învățat să trăim. Chiar și virusul care făcut între 50 și 100 de milioane de victime în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918 continuă să circule și astăzi, rămășițe ale lui fiind parte din virusurile gripale actuale.

Pandemia de COVID-19 pare să urmeze un parcurs similar. Având încă un procent mare din populație susceptibilă la infectarea cu noul coronavirus, vaccinuri a căror eficiență scade în timp și imunitate limitată după trecerea prin boală, experții în epidemiologie preconizează că și această pandemie se va transforma într-o endemie în perioada următoare.

Endemia, o amenințare mai mică, dar permanentă

„Chiar dacă unii declară că mâine va dispărea virusul, nu ne putem aștepta la acest lucru. Pandemia va continua sub formă endemică, adică un număr mai mici de cazuri de infectări și decese, în teritorii mai limitate. Infectările vor continua să apară, dar nu sub forma unui val extins pe teritorii largi, ci a unor epidemii geografice, zonale, locale”, a explicat pentru Smart Living prof. dr. Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Pentru a înțelege mai bine ce este o endemie, medicul exemplifică prin modelul gripei. Și ea a evoluat pandemic, pentru ca apoi să se limiteze la stadiul endemic în care se află și astăzi. Când variantele noi de virus – de tulpini, în cazul gripei  – apărute periodic nu sunt foarte mult modificate față de cele care au circulat anterior, ne confruntăm cu epidemii. 

Tranziția de la pandemie la endemie este ca o trecere de la război la conviețuirea cu inamicul, explică dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Când vom auzi de infecții, dar nu vom mai auzi de multe decese, când presiunea pe sistemul medical va fi mai mică și viața noastră se va apropia de normalitate, acela va fi momentul în care vom trece de la război la conviețuirea cu virusul”, spune medicul infecționist.

Când se termină pandemia și începe endemia

„Credem că între momentul de față și sfârșitul anului 2022 va fi punctul în care vom câștiga controlul asupra virusului (…) și vom reduce reduce semnificativ severitatea bolii și numărul de decese”, estimează Maria Van Kerkhove, directorul departamentului tehnic de combatere a pandemiei de coronavirus din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), într-un interviu pentru Reuters. Previziunea epidemiologului se poate îndeplini doar dacă va fi atins obiectivul stabilit de OMS, și anume ca 70% din populația globală să fie vaccinată anti-COVID până la sfârșitul anului viitor. 

Momentul de tranziție de la pandemie la endemie va fi diferit pentru fiecare țară și regiune în parte, apreciază experții. „Va fi influențat de nivelul de imunitate al populației, rezultat în urma vaccinării sau infectării naturale și, bineînțeles, de distribuția vaccinurilor, care variază de la o țară la alta”, spunea Marc Lipsitch, medic epidemiolog la Universitatea Harvard, citat de Reuters. 

Primele țări care vor ieși din pandemie vor fi cele cu o combinație între o rată ridicată a vaccinării și imunitate naturală dobândită în urma trecerii prin boală. În această situație sunt țări precum Portugalia, SUA, Marea Britanie și India. 

Pentru SUA, experții din sănătate au previziuni foarte optimiste. „Ne aflăm în faza de tranziție de la pandemie la endemie, în care virusul devine doar o amenințare persistentă aici, în Statele Unite”, afirmă Scott Gottlieb, fostul comisar al Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA). „Dacă nu apare nicio variantă cu mutații majore, atunci COVID va începe să scadă cu adevărat în intensitate în luna aprilie”, estimează pentru SUA Chris Murray, biostatistician la Universitatea Washington. 

Când va trece România la faza endemică

Doar dacă ne vom vaccina în număr mare avem șansa să ajungem și noi la o conviețuire cu virusul SARS-CoV-2 în primăvara anului 2022, susține medicul Adrian Marinescu. 

„Calculele ne spun că se poate trece la faza endemică atunci. Că se va întâmpla în mai sau în iunie, momentul exact este mai puțin important. Condiția este să existe o rată bună de vaccinare. În România, probabil că nu o să avem o rată atât de mare de vaccinare și vom obține o situație de mijloc. Probabil că presiunea nu va mai fi atât de mare și vom ajunge la o semiconviețuire. Noi vom ajunge la o acoperire vaccinală mai mică decât alții și vom mai avea și cazuri severe, dar nu va mai fi atât de rău. De aceea am spus semiconviețuire”.

„Nu ne împiedică nimic să ne vaccinăm în număr mare și, în 4-5 luni de acum, să ajungă și România la o conviețuire cu virusul. În practică, văd că acest calcul nu este realizabil, pentru că lumea nu se vaccinează. Când se termină pandemia depinde doar de noi”. 

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

Momentul exact al tranziției către faza endemică este greu de preconizat, crede medicul epidemiolog Doina Azoicăi. Sunt multe variabile pe care trebuie să-i includem în acest calcul probabilistic, cum ar fi acoperirea vaccinală, disponibilitatea vaccinurilor, eficiența și durata protecției oferite de ele, respectiv de trecerea prin boală, precum și măsurile de sănătate publică implementate. 

Când se termină pandemia? Imunitatea colectivă, tot mai îndepărtată

Odată cu apariția variantei Delta, imunitatea colectivă împotriva COVID-19 pare un obiectiv greu de atins. În timp ce unii specialiști susțin în continuare această posibilitate, alții o exclud total ca soluție pentru stoparea pandemiei.

Varianta inițială a SARS-CoV-2 avea o rată de reproducere situată între 0 şi 3, ceea ce înseamnă că fiecare persoană care contracta virusul putea infecta, la rândul său, până la alte trei persoane. În acest caz, imunitatea colectivă putea fi atinsă dacă aproximativ 66% din populație era imunizată – prin vaccinare sau după trecerea prin boală. 

„La o rată de reproducere de 8, cum este în cazul variantei Delta, ne apropiem de 90% (n.r. – rată de imunizare)”, a explicat pentru AFP Antoine Flahault, specialist în biomatematică la Universitatea din Geneva și director al Institutului pentru Sănătate Globală, într-un articol preluat de France 24. Dacă vaccinurile ar fi 100% eficiente în stoparea infectărilor cu Delta, pragul de 90% ar fi posibil de atins. Dar, din păcate, nu sunt atât de eficiente, completează specialistul. 

Scenariul în care pandemia de coronavirus se va transforma într-o endemie rămâne în continuare posibil, însă „nu doar cu ajutorul vaccinurilor”, a declarat pentru același articol epidemiologul de origine română Mircea Sofonea, profesor la Universitatea din Montpellier. În opinia sa, imunitatea colectivă depinde de doi factori: infecţiozitatea intrinsecă a virusului şi protecția oferită de vaccinuri împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2. „La acest moment, această eficacitate (n.r. – a vaccinurilor) nu există”, a explicat Mircea Sofonea. 

Reticența la vaccinuri prelungește pandemia 

Apariția vaccinurilor anti-COVID la numai un an de la izbucnirea pandemiei a fost o performanță medicală, dar la fel de importantă este și viteza cu care aceste vaccinuri se administrează populației globale. „Faptul că am avut posibilitatea să utilizăm vaccinuri la un an de la declanșarea pandemiei de coronavirus a fost o realizare istorică, dar vaccinarea trebuia făcută rapid. În orice pandemie, sunt necesare acțiuni rapide, de alertă și ele trebuie făcute omogen și susținut la nivel global. Pandemia nu este o problemă locală. Din nefericire, tergiversarea vaccinării populației a dus la prelungirea pandemiei și la crearea acestor momente critice în care apar noi variante și noi valuri pandemice”, susține prof. Dr. Doina Azoicăi. 

„Ca lovitura de trăsnet trebuia făcută vaccinarea: într-un timp cât mai scurt și să acopere cel puțin 70% din populație la momentul la care circula varianta inițială a coronavirusului. Atunci, poate că nu am fi trecut prin valul 4 și ne-am fi rezumat la o fază endemică, cu posibile vârfuri, dar care pot fi controlate mult mai bine decât valurile pandemice”.

Prof. dr. Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie

Intervenția promptă a făcut posibilă stoparea pandemiei gripale din 2009-2010, potrivit specialistului epidemiolog. Răspândirea gripei A(H1N1), numită și gripă porcină, a fost oprită atunci prin măsuri de alertă foarte rapide și prin obținerea la fel de rapidă a unui vaccin. „Ceea ce ne-a salvat în 2009 a fost faptul că, istoric, virusul gripal era cunoscut ca structură și comportament. Existau cunoștințe despre el acumulate în decursul secolelor. Studiul virusului gripal nu este de ieri, de azi, ci de zeci de ani”, detaliază profesorul Doina Azoicăi. 

Situația globală dictează când se termină pandemia

Imunitatea colectivă se poate obține la nivel de țară, regional sau global. Pentru boli precum rujeola sau poliomielita, mai multe țări și continente au atins acest tip de imunitate, dar cele două virusuri circulă în continuare în câteva regiuni ale lumii. Singura boală infecțioasă împotriva căreia există acum imunitate colectivă globală este variola. Vaccinarea a făcut posibilă această realizare, în anii 1980, dar după o campanie susținută care s-a întins pe un deceniu. 

Suntem foarte aproape și de atingerea imunității globale împotriva poliomielitei, dar, și în acest caz, a fost nevoie de 33 de ani de campanii intense de vaccinare. Circulația virusului poliomielitic este endemică la ora actuală, fiind prezentă doar în Afganistan și Pakistan. Chiar și așa, atâta vreme cât ea există, boala care provoacă paralizie ar putea să revină pe continentul european și să provoace epidemii în țările care nu mențin un nivel mare de vaccinare.

Același scenariu este posibil și pentru COVID-19. Chiar dacă anumite regiuni sau continente ajung la o acoperire vaccinală foarte bună, este nevoie de un efort global pentru a pune capăt pandemiei. „Noțiunea de pandemie înseamnă o prindere mai mare decât o țară, înseamnă continente. Trebuie să se întâmple în același timp, la nivelul întregului mapamond”, explică dr. Adrian Marinescu. 

Mutațiile majore ale virusului rămân o amenințare

Apariția unor variante noi, care să eludeze protecția oferită de vaccinurile actuale și de trecerea prin boală, nu este exclusă de specialiști. Orice virus încearcă să ocolească mijloacele noastre de apărare, iar varianta Delta este dovada evoluției și adaptării noului coronavirus. Virusurile gripale suferă periodic mutații majore care duc la reapariția fenomenelor pandemice, așa cum s-a întâmplat și cu gripa porcină, în 2009. Aceeași evoluție o poate avea și noul coronavirus.

Ritmul lent de vaccinare a populației poate crește riscul apariției unor variante noi ale SARS-CoV-2. „Este posibil să apară o nouă variantă. Finalul pandemiei va veni atunci când populația va începe să dobândească apărarea specifică împotriva agentului patogen emergent. Dacă protecția specifică nu se obține la nivel global și nu se obține într-un timp scurti, ne putem aștepta la apariția de noi și noi variante. Va conta foarte mult gradul de acoperire vaccinală, nu doar în România, ci la nivel global. Dacă se accelerează procesul de vaccinare, riscul scade”, spune profesorul Doina Azoicăi.

Nici medicul Adrian Marinescu nu exclude posibilitatea apariție unor variante noi ale coronavirusului, care să eludeze protecția oferită de vaccinuri sau de trecerea prin boală. „Regula imunității colective este să obținem imunitatea într-un timp scurt. Vaccinarea trebuie să se facă repede. Altfel, pot să apară și alte variante”, explică specialistul în boli infecțioase. 

Vaccinările periodice ar putea fi necesare

Cel mai recent val de COVID-19 ne-a demonstrat că protecția oferită de vaccinuri scade în timp, la fel și cea dobândită după trecerea prin boală. Noul coronavirus se va comporta similar virusului rujeolei: va provoca în continuare îmbolnăviri în populațiile care nu au o imunitate bună împotriva lui. Până când se termină pandemia, vom avea nevoie periodic de doze suplimentare de vaccin, crede dr. Marinescu. „Nu cred că va fi la infinit, dar, până atunci, e posibil să mai facem doze booster la 6 luni”, potrivit specialistului.

„Este posibil ca ca această endemicitate a virusului SARS-CoV-2 să o întreținem prin vaccinări periodice. Eu îmi doresc foarte mult să existe mai multă responsabilitate, dar și unitate între noi, pentru că un război nu se câștigă dacă este dezorganizare. Sigur că nu trebuie să fim idealiști și să sperăm că mâine se va încheia războiul, dar ne putem aștepta ca mulți dintre cei care se pot pierde să fie salvați”, conchide profesorul Doina Azoicăi.