Prin ce este diferită varianta Delta. „Va fi valul nevaccinaților. Este mai contagioasă decât Ebola și variola”

    Valul 4 al pandemiei de coronavirus va afecta populația nevaccinată, spun medicii infecționiști. Cum procentul românilor vaccinați este printre cele mai scăzute din Europa, varianta Delta nu va fi la fel de „blândă” la noi ca în Marea Britanie, Spania sau Israel. „Pentru cei care nu sunt imunizați nici prin vaccin, nici prin boală, acest nou val va fi serios”, este de părere dr. Adrian Marinescu.

    Pe măsură ce varianta Delta a coronavirusului se răspândește în Europa, valul 4 al pandemiei devine o certitudine și pentru România. „Noi am fost întotdeauna decalați cu o lună față de valurile de infectări din țările vest-europene. Toate valurile din această pandemie au început, de regulă, cu o lună mai târziu în România, motivul principal fiind că nu suntem o țară atât de turistică. Când bulgărele începe să se rostogolească, se va ajunge foarte rapid la un număr mare de cazuri”, a spus pentru Smart Living medicul Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. 

    În România, suntem într-o etapă de transmitere sporadică a variantei Delta, dar este de așteptat ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o transmitere comunitară. Țara noastră înregistrează o creștere progresivă a numărului de infectări și „estimăm că vom avea o transmitere comunitară crescută”, potrivit medicului Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, citat de News.ro

    Nu trebuie să intrăm în panică, dar avem motive de îngrijorare cu privire la răspândirea variantei Delta în România, este de părere dr. Adrian Marinescu, director medical interimar la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. Am discutat cu cei doi specialiști despre cât de periculoasă este această nouă variantă a virusului SARS-CoV-2 și ce impact ar putea avea în România, comparativ cu țările în care s-a răspândit deja.

    Varianta Delta este cea mai contagioasă de până acum

    Persoanele infectate cu varianta Delta a coronavirusului au o încărcătură virală de până la 1.000 de ori mai mare decât cele infectate cu varianta inițială a SARS-CoV-2, potrivit unui studiu chinez publicat pe 7 iulie 2021

    Cu o cantitate atât de mare de virus din organism, transmiterea este mult mai facilă. O persoană infectată cu varianta Delta transmite virusul către 8-9 persoane, astfel că boala COVID-19 a devenit acum mai contagioasă decât răcelile, gripa, Ebola, MERS (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu), SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) sau variola, potrivit unui document intern al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), din SUA, obținut de publicația The Washington Post. Datele, care au fost incluse într-o prezentare cu slide-uri, conține studii nepublicate încă, dar autenticitatea lor a fost confirmată de directorul CDC, Rochelle Walensky. 

    „Războiul s-a schimbat”, notează cu îngrijorare oficialii americani în raportul intern. Distanțarea fizică, purtarea măștilor de protecție și alte măsuri ar putea deveni din nou necesare acolo unde restricțiile au fost eliminate, inclusiv în țările care au derulat campanii ample de vaccinare, se arată în document. 

    R0, indicatorul care arată cât de contagioasă este o boală infecțioasă, a ajuns la 8-9 cu varianta Delta a coronavirusului. Pentru varianta inițială a virusului, valoarea R0 era de 2, ceea ce însemna că un bolnav transmitea boala către două persoane, la fel ca în cazul răcelilor comune. Dintre toate bolile infecțioase comune, doar varicela este la fel de transmisibilă. 

    Și cei vaccinați transmit varianta Delta

    Același document al CDC citează studii care arată că persoanele vaccinate împotriva COVID-19 transmit virusul la fel de ușor ca cei nevaccinați. Încărcătura lor virală este similară și răspândesc cu aceeași ușurință varianta Delta a coronavirusului. 

    Datele au fost confirmate de Public Health England (Institutul Britanic de Sănătate Publică). „Analizele inițiale arată că încărcătura virală a celor care s-au infectat cu varianta Delta după ce au fost vaccinaţi ar putea fi similare celei observate la persoanele nevaccinate. Acest lucru ar putea avea implicații asupra contagiozității oamenilor, indiferent dacă sunt sau nu vaccinați. Totuşi, aceasta este o analiză exploratorie preliminară şi sunt necesare mai multe studii ţintite pentru a o confirma”, susțin oficialii englezi, citați de Reuters

    Bolnavii nevaccinați au un risc dublu de spitalizare

    „Acesta va fi un val al nevaccinaților. Cei mai afectați vor fi, în primul rând, oamenii care nu s-au imunizat prin boală și nu s-au vaccinat”, este de părere medicul Adrian Marinescu. 

    Un studiu derulat în Scoția și publicat în revista The Lancet stârnește îngrijorare cu privire la impactul variantei Delta asupra celor nevaccinați. Riscul de spitalizare este de două ori mai mare, comparativ cu al bolnavilor infectați cu varianta Alpha (britanică), spune acest studiu. 

    Aceeași observație au făcut-o și oficialii americani ai Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). Cazurile de COVID-19, spitalizările și decesele sunt în creștere în special în comunitățile cu o rată scăzută de vaccinare. „Și persoanele vaccinate pot face COVID-19, dar au un risc mult mai mic de a face o formă severă de boală sau de a deceda, spre deosebire de cele nevaccinate”, precizează oficialii CDC. 

    Studiile arată că 0,1% dintre persoanele vaccinate fac forme severe de boală după infectarea cu varianta Delta și rata de deces este de 0,01% la ele. Persoanele vaccinate care decedează au comorbidități importante, în general. Dintre cei care nu sunt imunizați, 20% ajung la forme severe de COVID-19, dintre care 10% ajung la terapie intensivă, iar între 3% și 5% decedează”. 

    Dr. Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

    Numărul deceselor, corelat cu rata de vaccinare

    Evoluția în Marea Britanie

    Experiența țărilor în care varianta Delta este deja intens răspândită arată că vaccinurile anti-COVID-19 fac diferența la numărul de cazuri severe și la decese. „Mai multe cazuri, dar mai puține decese în valul al treilea”, titra o analiză BBC bazată pe datele oficiale din Țara Galilor (n.r. – valul provocat de varianta Delta este considerat al treilea val pandemic aici). În ziua 44 din valul al doilea, media deceselor a fost de 5,4% din totalul celor infectați- de șase ori mai mare decât în aceeași zi a valului actual, unde media este de 0,8%. 

    „Aceasta este cu adevărat o confirmare a faptului că rata de vaccinare și imunitatea naturală au făcut ca numărul de îmbolnăviri severe să fie mai mic în acest val provocat de varianta Delta”, explică fenomenul dr. Carl Fichtenbaum, specialist în boli infecțioase și profesor la Colegiul de Medicină al Universității din Cincinnati, SUA, citat de Healthline

    Evoluția în Spania 

    Că numărul deceselor este corelat cu rata de vaccinare a populației o demonstrează și Spania, țară care se confruntă cu un nou val de infectări de la începutul lunii iulie 2021. Ea înregistrează acum una dintre cele mai mari rate de incidență din Europa: 7,2 cazuri la 1.000 de locuitori. Numărul de cazuri noi a depășit constant 20.000 zilnic, cu un vârf de aproape 44.000 de cazuri pe 13 iulie. Numărul deceselor s-a menținut sub 100 zilnic, cu un vârf de 130 de decese pe 3 august 2021. 

    În timpul valului de îmbolnăviri din ianuarie-februarie 2021, la un număr similar de infectări, media deceselor înregistrate zilnic în Spania a fost de aproximativ 400, cu un vârf de 766 de decese pe 9 februarie. Spania este pe locul 5 în topul țărilor europene la rata de vaccinare. 60,43% din populație era imunizată complet la data de 8 august 2021.

    Evoluția în Rusia

    Dintre țările care se confruntă la ora actuală cu un val de infectări cu varianta Delta, Rusia are o rată de vaccinare scăzută – circa 19% din populație este vaccinată complet. Valul al treilea al pandemiei în Rusia a debutat mai devreme decât în Spania, similar celui britanic – la sfârșitul lunii iunie 2021. Deși incidența cumulată a cazurilor la un milion de locuitori este de peste două ori mai mică decât în Marea Britanie și Spania, Rusia înregistrează un număr-record de decese, de aproximativ patru ori mai multe decât alte țări care se confruntă cu un nou val pandemic, dar au o rată de vaccinare mult mai ridicată. Cu o incidență mai mică a cazurilor față de valul anterior, Rusia înregistrează acum cu peste 50% mai multe decese.

    % populație vaccinată complet*Incidența la 1 milion de locuitori*Decese la 1 milion de locuitori
    Marea Britanie58,08%400,931,30
    Spania60,43%431,091,59
    Franța49,37%341,290,71
    Portugalia60,86%224,581,37
    Israel62,35%407,351,07
    Rusia18,95%151,865,27
    *la data de 8 august 2021. Sursa: Our World in Data

    Cazul României

    În țara noastră, puțin peste un sfert din populație (25,63%) este vaccinată complet împotriva COVID-19 și aproape 1,1 milioane de români au trecut prin COVID-19 de la începutul pandemiei. Numărul real al bolnavilor este întotdeauna mai mare decât cel oficial – analizele comparative vorbesc despre un factor de multiplicare de 4,5 al numărului de persoane care au trecut, în mod real, prin boală. Cu acest calcul, rezultă că aproximativ 25% din populația țării a trecut prin COVID-19. Cu cele două procente însumate, rezultă că puțin peste 50% dintre români au o formă de imunitate împotriva bolii COVID-19. 

    În Marea Britanie, datele oficiale arată că aproape 89% din populație are anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2, dobândiți prin vaccinare sau după trecerea prin boală. În Țara Galilor, 9 din 10 locuitori au anticorpi (91,8%), în Anglia, 89,8% din populație, în Irlanda de Nord, 87,2%, iar în Scoția, 84,7% din populație. 

    În ce măsură sunt protejați de o nouă infectare cei care au trecut prin boală este un subiect controversat și incomplet descifrat. Știm până acum că anticorpii dispar din organism la un interval variabil după episodul de boală, dar imunitatea poate fi asigurată și prin alte mecanisme, cum sunt celulele care păstrează virusul în memorie și produc anticorpi ori de câte ori este nevoie. Imunitatea dobândită după îmbolnăvire ar putea dura cel puțin un an, iar dacă este îmbunătățită prin vaccinare, ea poate persista toată viața, arăta un studiu publicat în revista Nature pe 24 mai 2021. 

    Cum va evolua valul 4 în România

    Rata de vaccinare variază foarte mult de la urban la rural și de la un județ la altul. Județe precum Bacău sau Botoșani au o rată de vaccinare mai mică de 10%, cu multe localități care nu au ajuns nici la o rată de vaccinare de 5%, conform situației vaccinării în România pe localități. În consecință, „ne putem aștepta ca anumite zone ale țării să fie foarte afectate în privința cazurilor severe și a deceselor, să existe diferențe de afectare pe zone, în funcție de gradul de imunizare al populației”, potrivit medicului infecționist Virgil Musta. 

    „În acest al patrulea val, numărul de infectări va fi ridicat și în orașele mari din România unde rata de vaccinare este ridicată. Diferența față de alte zone din țară va fi că, datorită vaccinării, puțini vor face forme severe de boală, chiar dacă vor fi multe infectări”.

    Dr. Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

    Chiar dacă rata de vaccinare din România nu este cea pe care ne-o doream, cel puțin jumătate dintre români au trecut prin boală ori sunt vaccinați și este de așteptat să ne confruntăm cu mai puține cazuri severe și decese decât în valurile anterioare, apreciază dr. Adrian Marinescu. „Chiar dacă se vor infecta, și cei care au trecut prin boală, dar mai ales cei care s-au vaccinat vor face forme mai ușoare de boală”, potrivit medicului infecționist. 

    Tratamentele nu sunt cu mult diferite

    Un alt motiv de îngrijorare cu privire la valul al patrulea al pandemiei este că nu vom avea un „arsenal” de medicamente cu mult diferit de cel de până acum. Mai multe tratamente promițătoare anti-COVID-19 sunt în etapa studiilor clinice, dar niciunul nu va ajunge în spitale în perioada imediat următoare. Protocolul de tratament din România nu a mai fost modificat din aprilie 2021, când a fost scos plaquenilul și medicilor de familie li s-a permis să prescrie bolnavilor favipiravir, un antiviral oral.

    Medicii din spitalele COVID-19 din spațiul european și, implicit, din România vor avea un singur tratament nou pentru pacienții internați: anticorpi monoclonali. Aceștia sunt proteine care imită răspunsul imun al organismului, iar studiile au dovedit că pot lupta eficient împotriva coronavirusului. 

    Anticorpii monoclonali au fost administrați în România și în primele luni ale acestui an, în câteva spitale, în cadrul unor studii clinice. Din toamnă, ei ar putea fi disponibili pentru un număr mai mare de bolnavi, după ce Comisia Europeană a semnat un contract de achiziții cu GlaxoSmithKline. Chiar dacă va fi mai accesibil bolnavilor, o problemă este că ar trebui administrați în prima săptămână de boală pentru a fi eficienți, iar pacienții ajung rar la spital atât de repede, potrivit medicului Virgil Musta. 

    „Cred că suntem mai pregătiți din perspectiva experienței legate de transmiterea virusului și de ceea ce trebuie să facem. În privința terapiilor, nu sunt modificări spectaculoase, nici în lume, nici în România, dar trebuie să înțelegem că războiul cu acest virus nu se câștigă în spital. Războiul se câștigă prin prevenție, iar în acest moment, cea mai bună măsură de prevenție rămâne vaccinarea”, conchide medicul Virgil Musta. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook