Cu ce probleme se duc românii la psihiatru în pandemie

    Frica și anxietatea pot deveni copleșitoare chiar și pentru cei mai puternici dintre noi în această perioadă. Pentru cei care aveau deja un fond anxios, pandemia de coronavirus este „furtuna perfectă” pentru agravarea stărilor. Fumăm mai mult, bem mai mult alcool și mâncăm emoțional din cauza stresului, atenționează psihiatrii.

    O boală nouă, care se răspândește cu repeziciune și nu are un tratament țintit stârnește frică și anxietate chiar și printre cei cu un psihic puternic.

    Stările prin care trecem în aceste luni pot fi copleșitoare: avem o senzație continuă de incertitudine, suntem îngrijorați pentru sănătatea proprie și a celor dragi, ne simțim izolați, ne confruntăm poate cu probleme financiare.

    Toate aceste trăiri ne aduc o multitudine de emoții negative: teamă, stres, anxietate, singurătate, tristețe, furie, neputință și frustrare. Sunt firești în contextul pe care îl trăim, spun specialiștii în sănătate mintală.

    „Teama este normală până la un punct. Ea face parte din ființa umană. Ne avertizează asupra pericolelor și are rol în supraviețuire. În cazul pandemiei, dacă nu ne-ar fi teamă de acest virus și de efectele sale asupra organismului, nu am lua nicio măsură pentru a evita îmbolnăvirea, ceea ce, la nivel mondial, ar avea consecințe catastrofale. Teama este chiar benefică”, spune dr. Carmen Vochescu, medic primar psihiatru. 

    „Teama de îmbolnăvire devine patologică, de exemplu, atunci când determină o persoană să-și dezinfecteze excesiv tegumentele, obiectele și toate suprafețele din casă mai multe ore zilnic, în detrimentul altor activități importante”.

    Dr. Carmen Vochescu, medic primar psihiatru

    Boli psihice în pandemie. Stresul agravează problemele existente

    Fiecare dintre noi reacționează diferit la stresul provocat de pandemie. Cum răspundem la situația în care ne aflăm depinde de resursele noastre emoționale, dar și de suportul social pe care îl primim de la familie și prieteni, de comunitatea în care trăim și chiar de sănătatea noastră fizică. Când avem resurse limitate, stresul poate prelua controlul asupra minții noastre.

    Pentru cineva care trece prin experiența bolii COVID-19, stresul poate atinge un nivel atât de ridicat, încât să declanșeze tulburări psihice precum anxietate, depresie, insomnii și chiar demențe.

    Aproape unul din cinci bolnavi vindecați de COVID-19 primesc un diagnostic de anxietate, depresie sau insomnie în primele 14-90 de zile de la infectarea cu noul virus, semnala un studiu important publicat în revista The Lancet Psychiatry

    Stresul prelungit pune o presiune mare și pe cei sufereau deja de tulburări psihice. Această categorie de persoane este mai vulnerabilă, iar suferințele sale se pot agrava în noul context. Pandemia, cu multitudinea de emoții negative pe care le declanșează, „hrănește” fricile, anxietatea și depresiile care până acum aveau manifestări ușoare și puteau fi ținute sub control. 

    Anxietatea crește în pandemie

    Anxietatea este o emoție normală, o reacție firească la o stare de stres care induce teamă neliniște și îngrijorare. Ea ar trebui să ne alarmeze când o simțim continuu, în mod constant, excesiv și în lipsa unui motiv real de îngrijorare. Acest tip de anxietate afectează un număr tot mai mare de oameni pe fondul pandemiei de coronavirus.

    În cabinetul medicului psihiatru Carmen Vochescu, cea mai frecventă simptomatologie din ultimele 6 luni a fost legată de anxietate. Dacă starea anxioasă este de înțeles la vârstnici, pentru că ei reprezinta categoria cu cel mai mare risc de complicații în COVID-19, mai greu de justificat este la tineri.

    „Una dintre categoriile aflate în această situație este cea a pacienților tineri care, având o structură anxioasă, unii înclinați către anxietatea socială și trebuind să lucreze în această perioadă foarte mult de acasă, au ajuns să se izoleze perioade foarte lungi de timp în casă. Am avut cazuri de pacienți tineri, fără factori de risc, care nu au mai ieșit săptămâni în șir din casă, în special în lunile aprilie-mai, pentru niciun motiv – nici măcar pentru cumpărăturile de bază. În cazul lor nu este o anxietate legată de boală, ci se adaugă și o anxietate socială care acum și-a găsit o aparentă justificare. De fapt, acești pacienți se simt bine în cadrul securizant al locuinței lor și nu doresc să mai aibă contact cu exteriorul, ceea ce deja este patologic”, explică psihiatrul. 

    Atacurile de panică devin mai dese

    Apogeul anxietății îl reprezintă atacul de panică: un episod brusc de frică intensă resimțită și fizic prin durere în piept, puls accelerat, transpirații reci, greață, amețeli, tremur și senzație de nod în gât. Simptomele pot fi atât de puternice, încât creează senzația de pierdere a controlului și de moarte iminentă. 

    Pentru o persoană anxioasă, sentimentul că nu poate controla mediul în care trăiește și evenimentele de viață îi accentuează teama și disconfortul. Incertitudinile aduse de pandemia de coronavirus îi amplifică senzația de absență a controlului, iar de aici, rezultă o frecvență mai mare a atacurilor de panică.

    Boala cauzată de noul virus complică și mai mult situația. Unele simptome ale atacului de panică sunt asemănătoare celor din COVID-19. Dificultatea de respirație și senzația de presiune sau durere în piept apar în ambele situații, iar cei care se confruntă cu ele își amplifică panica gândind că ar putea fi infectați.

    Căutările pe Google pentru informații despre anxietate și atacuri de panică au crescut de la începutul pandemiei, semn că oamenii se confruntă mai des cu aceste probleme, semnalează epidemiologul american John W. Ayers într-un articol din Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA). Și în România, căutările pentru atac de panică sau pentru simptomele atacului de panică au înregistrat o creștere de peste 50% în ultimele 12 luni, cu un vârf de interes în lunile martie-aprilie. 

    A crescut consumul de alcool și de tutun

    Aceeași anxietate greu de controlat în această perioadă de criză a dus și la o accentuare a dependențelor. În căutarea unor soluții de relaxare și de combatere a stresului, oamenii s-au refugiat în fumat, consum de alcool și de mâncare. „Am avut pacienți cu atacuri de panică legate folosirea mijloacelor de transport în comun (…), dar care tot în această perioadă au crescut consumul de tutun de la un pachet la două pachete de țigări pe zi. Răspunsul lor la stres a fost accentuarea dependenței, iar teama de un virus încă necunoscut s-a dovedit mai mare decât teama de urmările potențial severe cunoscute ale fumatului”, spune medicul psihiatru Carmen Vochescu.

    În perioada stării de urgență, în România s-a cumpărat mai mult alcool decât de Revelion, iar vânzările de țigări au crescut cu 25% față de aceeași perioadă a lui 2019, arată un raport Retail Zoom. Consumul de alcool și de tutun a înregistrat creșteri și în alte țări. Sondaje similare realizate în SUA și Belgia au semnalat aceeași problemă.

    Mâncatul emoțional

    Dependența de mâncare apare prin aceleași mecanisme ca cea de alcool, de tutun și de droguri. Ea se activează în aceeași zonă din creier, implică aceiași neurotransmițători și se manifestă prin aceeași dorință necontrolată de a consuma tot mai mult. Dependența de mâncare este cea mai întâlnită tulburare asociată cu anxietatea, pentru că reprezintă o soluție la îndemână și inofensivă în raport cu altele de a ne elibera de stres și de tristețe. 

    „Am paciente, în special, care, având deja un exces ponderal sever, din cauza anxietății, a mâncatului emoțional, cuplat cu izolarea excesivă și sedentarismul, au ajuns să ia în greutate mai mult de 10 kilograme în două-trei luni. Și mâncatul emoțional a devenit, deci, o problemă în această perioadă”, atenționează dr. Carmen Vochescu.

    Pe lângă pericolele pe care le are asupra sănătății fizice, mâncatul emoțional este doar o soluție de moment pentru gestionarea anxietății. În timp, ea va deveni tot mai greu de controlat fără o voință puternică sau un suport emoțional.  

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook