De câte ori apeși butonul de snooze dimineața? Ce se întâmplă în organism când amânăm trezirea
Femeile și tinerii folosesc mai des funcția de snooze a alarmelor, susține un studiu. Foto: Shutterstock
Ai obiceiul să amâni alarma de câteva ori până reușești să te trezești dimineața? Nu ești singura persoană aflată în această situație. 6 din 10 adulți apasă butonul de snooze de cel puțin două ori până se ridică din pat, potrivit unui studiu. Iată ce efecte are amânarea repetată a alarmei dimineața.
Obiceiul de a amâna trezirea apăsând butonul de snooze al alarmei este mai frecvent decât se credea. Un studiu recent, publicat în revista Sleep, arată că 57% dintre adulți se ridică din pat abia după ce apasă butonul de snooze de două, trei sau chiar patru ori. Așadar, nu e de mirare că nu mai există ceas sau aplicație pe telefon care să nu aibă opțiunea de amânare a alarmei.
Citește aici despre legătura surprinzătoare dintre somn și demență.
Amânarea alarmei, un obicei mai frecvent printre femei
Pentru acest studiu, 450 de adulți au completat zilnic chestionare cu privire la obiceiurile lor de somn. Totodată, cercetătorii au monitorizat durata somnului și ritmul cardiac al participanților la studiu cu ajutorul unor dispozitive portabile.
Datele corelate au scos la iveală faptul că femeile sunt cu 50% mai predispuse să amâne alarma, comparativ cu bărbații. În plus, cei care obișnuiau să apese des butonul de snooze dimineața au făcut mai puțini pași pe zi decât cei care au declarat că se trezesc de la prima alarmă. De asemenea, obiceiurile lor de dormit au arătat mai multe semne că s-ar putea confrunta cu tulburări de somn.
Preferințele de somn au fost și ele luate în considerare în cadrul studiului. Cercetătorii au observat că așa-zisele „păsări de noapte” folosesc butonul de snooze mai des și au raportat că se simt mai obosite, în general. Persoanele mai tinere au fost, de asemenea, mai predispuse să amâne alarmele des dimineața.
Citește aici despre motivele pentru care ne putem confrunta cu starea de somnolență în timpul zilei
„Bufnițele sau păsările de noapte, adică cei care tind să adoarmă târziu după miezul nopții, sunt plini de energie seara și se trezesc natural când soarele e sus pe cer.”
Cami Dumitru, psiholog clinician și consilier psihologic CIPRA
Nimic din toate acestea nu sugerează însă că există o legătură de cauzalitate între amânarea alarmei și culcatul târziu sau un nivel mai scăzut de activitate în timpul zilei. Folosirea butonului de snooze poate fi benefică pentru o persoană, dar ar putea să nu aibă același efect pentru alta, susțin autorii studiului. Cu toții avem obiceiuri și preferințe diferite când vine vorba de dormit.
Persoanele care obișnuiesc să amâne alarma au observat aspecte pozitive ale acestui obicei, cum ar fi o stare de spirit mai bună și o vigilență mai crescută în timpul zilei. Pe de altă parte, cei care se trezesc de la prima alarmă nu sut convinși de aceste beneficii ale celor câteva minute în plus de somn.
Amânarea trezirii, consecința somnului insuficient
Principalele argumente pentru amânarea alarmei aduce de participanții la studiu au fost: „nu pot să mă ridic din pat la prima alarmă” și „mă simt prea confortabil în pat”. Cercetătorii pun acest obicei pe seama odihnei insuficiente care afectează o bună parte din populație.
La nivel global, 62% dintre adulți declară că nu dorm atât de bine cum și-ar dori, potrivit datelor Philips Global Sleep Survey, realizat în 2019. 8 din 10 adulți își doresc să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității somnului, dar cei mai mulți dintre ei (60%) nu au consultat un medic pentru a primi soluții.
Un alt studiu, realizat la University College of London și care a inclus peste 7.000 de bărbați și femei cu vârsta de 50, 60 și 70 de ani, semnalează că persoanele care dorm mai puțin de 5 ore pe noapte sunt mai predispuse să dezvolte boli cronice.
Ce efecte are amânarea alarmei
Experții în somnologie susțin că alarma poate întrerupe ciclurile de somn, făcând și mai dificilă trezirea. Chiar dacă acel buton de snooze pare mai tentant ca niciodată, amânarea alarmei pentru câteva minute în plus liniștește corpul și îl pregătește pentru următorul ciclu de somn, doar ca să fie, din nou, întrerupt. Și „agonia” continuă cu fiecare alarmă.
Cu toate acestea, nu au existat dovezi concrete referitoare la efectele negative ale ale acestui obicei. Cele mai multe teorii pe această temă au fost extrapolate din studiile privind comportamentele legate de somn sau stres.
„Comunitatea medicală se declară împotriva folosirii butonului de snooze, la modul general, dar când am vrut să analizăm fenomenul în detaliu, nu existau date concrete. Acum, însă, avem informații care demonstrează cât de frecvent este acest obicei – și sunt încă atât de multe lucruri pe care nu le știm.”
Dr. Stephen Mattingly, neurolog la Universitatea Notre Dame, din Indiana, SUA, coordonatorul studiului
Trezirea fără alarmă este cea mai sănătoasă
Amânarea trezirii cu câteva minute are efecte diferite de la o persoană la alta și nu are întotdeauna efecte negative, conchid cercetătorii. „Dacă ai obiceiul să apeși butonul de snooze și ești mai alert când urci la volan în drum spre serviciu, (n. r. – amânarea trezirii) poate fi benefică și utilă. Dacă ea reduce dependența de cafeină, aduce încă un beneficiu. Nu este întotdeauna dăunătoare, la fel cum se întâmplă și cu stresul. El este bun uneori (…). Pot exista situații în care butonul de snooze să aibă și beneficii”,este de părere dr. Stephen Mattingly, coordonatorul studiului american.
Indiferent de câte ori obișnuim să oprim alarma dimineața, trezirea forțată nu este benefică pentru sănătate. Alarma perturbă ciclurile de somn și ne poate face să ne simțim obosiți și amețiti pe parcursul zilei. Trezirea naturală este de preferat celei cu alarmă. Cu alte cuvinte, cel mai bun lucru pe care îl putem face e să dormim suficient, iar somnul să fie odihnitor și, pe cât posibil, neîntrerupt.
