Doza de alcool care crește cu 133% riscurile pentru creier. E mai mică decât crezi – STUDIU
Când vine vorba de sănătatea creierului, pragul de singuranță privind consumul de alcool este mult mai scăzut decât se credea inițial.
Un studiu publicat în aprilie 2025, în revista Neurology, a scos la iveală că doar opt băuturi alcoolice pe săptămână sunt suficiente pentru a dubla riscul de leziuni vasculare cerebrale, cu efecte asupra memoriei și gândirii. Iar aceste daune persistă și după renunțarea la alcool.
„Consumul de alcool duce la deteriorare vasculară, stres oxidativ și inflamație, explicând astfel riscul crescut de leziuni cerebrale în rândul celor care beau”, a declarat Alberto Fernando Oliveira Justo, coordonatorul studiului și cercetător la Universitatea Heidelberg și la Laboratorul de Fiziopatologie în Îmbătrânire din São Paulo, Brazilia.
Echipa de cercetători brazilieni a examinat creierul a 1.781 de persoane decedate, cu vârsta medie de 75 de ani. Familiile acestora au furnizat informații detaliate despre obiceiurile de consum de-a lungul vieții.
Din totalul participanților, 965 nu consumaseră niciodată alcool, 319 băuseră moderat (1-7 băuturi săptămânal), 129 erau consumatori înrăiți (minimum 8 băuturi săptămânal), iar 368 – foști băutori care renunțaseră la alcool cu cel puțin trei luni înainte de deces.
După analiza microscopică a țesutului cerebral, diferențele erau cât se poate de clare. Persoanele care consumau frecvent alcool prezentau mai multe leziuni vasculare și acumulări de proteină tau — un indicator timpuriu al bolii Alzheimer — comparativ cu cei care nu consumaseră deloc alcool.
Ce spun cifrele despre consumul moderat
După eliminarea influenței altor factori precum fumatul, activitatea fizică și lipsa ei sau vârsta, rezultatele au scos la iveală că:
- cei care depășeau pragul de 8 băuturi săptămânal aveau un risc cu 133% mai mare de leziuni vasculare față de abstinenți;
- foștii băutori aveau un risc cu 89% mai mare, deși renunțaseră la alcool;
- chiar și consumatorii ocazionali prezentau un risc cu 60% mai ridicat.
De asemenea, consumatorii înrăiți au murit, în medie, cu 13 ani mai devreme decât persoanele abstinente. Atât băutorii actuali, cât și cei care abandonaseră alcoolul prezentau mai frecvent acumulări de proteină tau, caracteristică bolii Alzheimer.
„Deși studiul nu poate demonstra cu certitudine că alcoolul cauzează aceste modificări, dovezile arată clar că alcoolul afectează vasele sangvine cerebrale și contribuie la degradarea celulelor nervoase”, a explicat Mashal Khan, profesor asistent de psihiatrie clinică la Weill Cornell Medicine.
Ce se întâmplă cu creierul când consumi alcool
Leziunile vasculare identificate în studiu, cunoscute medical drept arterioscleroză hialină, reprezintă zone unde pereții arterelor s-au îngroșat și au devenit rigizi. Aceste modificări reduc fluxul de sânge către anumite regiuni ale creierului, privând neuronii de oxigen și nutrienți.
„Alcoolul deteriorează vasele de sânge, scade irigarea cerebrală și declanșează inflamații locale. Pe termen lung, aceste procese modifică structura creierului, afectând zonele responsabile de luarea deciziilor, memorie, învățare și echilibru. Astfel, cu timpul, gândirea devine mai puțin clară, memoria slăbește, iar coordonarea mișcărilor se deteriorează”, a adăugat dr. Khan.
Când arterele cerebrale se îngustează progresiv, zonele afectate primesc tot mai puține resurse. Neuronii încearcă să supraviețuiască în condiții precare, funcționând deficitar până când cedează. Gradual, apar simptome precum uitarea, lipsa concentrării sau dezechilibre motorii.
Riscul de Alzheimer
O descoperire importantă a cercetătorilor brazilieni vizează acumulările de proteină tau, structuri anormale caracteristice bolii Alzheimer. Analiza post-mortem a arătat că atât persoanele care consumau regulat alcool, cât și cele care renunțaseră între timp, prezentau mai des aceste formațiuni toxice.
În condiții normale, proteina tau are rol structural în interiorul neuronilor, stabilizându-i. Sub influența alcoolului și a stresului oxidativ, proteina suferă transformări chimice, se desprinde de structurile pe care ar trebui să le susțină și formează agregate toxice. Aceste acumulări perturbă funcționarea celulelor nervoase, ducând în final la distrugerea lor.
Prezența crescută a aglomerărilor de proteine tau anormale la consumatorii de alcool indică un posibil mecanism prin care băuturile alcoolice pot duce la dezvoltarea demenței. Astfel, alcoolul devine un factor de risc modificabil pentru apariția bolii Alzheimer.
Efectele persistă
Descoperirea descurajantă e că daunele sunt, de multe ori, ireversibile. Foștii băutori, deși renunțaseră la consum cu minimum trei luni înainte de deces, aveau în continuare o masă cerebrală mai mică, o capacitate cognitivă redusă și un risc crescut de leziuni vasculare.
Se pare că după renunțarea la alcool, creierul nu se mai reface complet. Așadar, prevenția reprezintă strategia optimă pentru protejarea sănătății cerebrale.
Vestea bună e că atitudinea față de alcool s-a schimbat în ultimii ani. Tot mai mulți tineri aleg să reducă sau să renunțe complet la consum, considerând alcoolul un risc real pentru sănătate. În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a transmis un mesaj clar: „Nicio cantitate de alcool nu este sigură pentru sănătate. Riscul apare de la prima picătură.”
Dr. Justo speră ca această tendință să continue: „Oamenii ar trebui să înțeleagă că băutura, consumată chiar și moderat, poate afecta serios sănătatea creierului. Cunoașterea riscurilor permite alegeri mai înțelepte pentru bunăstarea pe termen lung.”
Sfaturi practice pentru protejarea creierului
Pentru cei care consumă regulat alcool, Edith Sullivan, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Școala de Medicină Stanford, recomandă renunțarea totală sau reducerea drastică a alcoolului: „Opriți consumul sau limitați-l la maximum o băutură pe zi.”
Potrivit noilor date, pentru a reduce riscul de leziuni cerebrale, consumul de alcool nu ar trebui să depășească șapte băuturi pe săptămână, adică una pe zi.
Justo adaugă și alte măsuri pentru actualii sau foștii consumatori: „Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și glicemiei sunt esențiale. Renunțarea la fumat reprezintă o prioritate, alături de menținerea activității fizice și sociale.”
Cât despre riscul de deces prematur, Tim Stockwell, specialist în sănătate publică și fost director al Canadian Institute for Substance Use Research, arată că fiecare băutură alcoolică scurtează speranța de viață cu aproximativ cinci minute.
În cazul consumatorilor înrăiți, pierderea poate ajunge la 10–20 de minute pentru fiecare băutură. În paralel, Euan Ashley, profesor de medicină cardiovasculară și genetică la Universitatea Stanford, subliniază că fiecare minut de activitate fizică poate adăuga alte cinci minute de viață. Din această perspectivă, efectele negative ale unui pahar de vin pot fi cel puțin parțial contracarate printr-o scurtă sesiune de exerciții.
Limitele studiului
Cercetarea prezintă și câteva limitări, după cum punctează Sullivan: „Autorii înșiși au fost precauți în a afirma că alcoolul cauzează direct anomaliile cerebrale”, acestea putând rezulta și în urma unor procese naturale asociate îmbătrânirii.
Studiul s-a bazat pe informații retrospective furnizate de familii și nu a urmărit participanții longitudinal. Cu toate acestea, valoarea sa constă în examinarea directă a țesutului cerebral, depășind limitările cercetărilor anterioare bazate pe modele animale sau imagistică.
„Abordarea noastră aduce dovezi concrete ale modificărilor cerebrale specifice legate de consumul de alcool la oameni”, a conchis Justo.
Cercetările viitoare ar putea explora:
- existența unui prag minimum sigur de consum;
- efectele diferitelor tipuri de băuturi alcoolice asupra creierului;
- rolul factorilor genetici în privința predispoziției către daunele induse de alcool;
- potențiale tratamente care să atenueze efectele negative ale alcoolului asupra țesutului cerebral.
Citește și: „Nu poți să te distrezi dacă nu bei.” Există relaxare fără alcool?
