„Cancerul nu m-a doborât, dar un abces hepatic mi-a fost aproape fatal.”

„Cancerul nu m-a doborât, dar un abces hepatic mi-a fost aproape fatal.” Povestea unei intervenții salvatoare

Ani Gal avea 72 de ani când a aflat că suferă de cancer pancreatic. A trecut prin două operații, prin chimioterapie și radioterapie, dar nu tumoarea de pancreas avea să-i pună viața în pericol. Un abces care acoperea aproape jumătate din ficat a adus-o la un pas de un sfârșit tragic. Ajunsă în șoc septic, femeia a primit o nouă șansă la viață prin efortul în echipă al medicilor Decebal Fodor, specialist chirurg, și Paul Biriș, specialist în radiologie și imagistică medicală la Spitalul Regina Maria Brașov. 

Din tinerețe, Ani se știa cu probleme cu vezica biliară. Din doi în doi ani, făcea o ecografie abdominală, să verifice dacă este în regulă. „Era literă de lege controlul acesta pentru mine. Am avut o fiere leneșă de când mă știu”, povestește femeia în vârstă de 73 de ani acum. Când a simțit, într-o dimineață, un lichid amar și gălbui în gură, s-a gândit imediat că este bilă și s-a grăbit să meargă la controlul periodic. 

„Doamna Ani, aveți un nodul de doi centimetri pe pancreas!”, a anunțat-o pe ton grav doctorul în timp ce-i făcea ecografie abdominală, în februarie 2021. Doamna Ani nu s-a gândit la ce e mai rău, pentru că nu-i stă în fire să se panicheze. „Eu nu mă sperii ușor de felul meu. Sunt optimistă și credincioasă. «Ce o da Dumnezeu!», am gândit atunci”, își amintește Ani Gal. 

Medicul i-a cerut să revină peste trei luni pentru o nouă ecografie, ca să verifice dacă formațiunea evoluează. „Dacă vedem că a crescut, atunci trebuie să luăm măsuri”, i-a spus. Trei luni mai târziu, a descoperit că nodulul crescuse și ridica suspiciune de tumoare malignă. Biopsia a confirmat cea mai rea suspiciune: cancer pancreatic. 

„Mi-am dat seama că am ceva grav”

Mai întâi, tumoarea trebuia extirpată împreună cu vezica biliară (colecist), care nu mai elimina corespunzător bila în intestine. Intervenția, realizată la spitalul județean, nu a fost un succes deplin. Vezica biliară i-a fost extirpată, dar cancerul pancreatic era localizat într-o zonă inaccesibilă chirurgului. A urmat apoi o cură de chimioterapie, urmând să revină pentru extirparea tumorii. „Am reușit să fac cinci ședințe. La a șasea, nu am mai rezistat sub nicio formă. Când am început chimioterapia aveam 80 de kilograme. După chimioterapie, am la doar 57-58 de kilograme, atât de slăbită eram”, își amintește femeia.

A revenit în spital pentru o nouă încercare de a îndepărta tumoarea, dar nici de această dată nu a fost cu succes. „S-a mutat de la locul ei, mi-a spus doctorul atunci, și nu a avut cum să o scoată nici a doua oară”, povestește femeia. A urmat radioterapia: ședințe zilnice, vreme de cinci săptămâni. „Atunci am ajuns la 45 de kilograme”, își amintește.

A repetat analizele și a aflat că suferința nu a fost în zadar: tumoarea scăzuse mult în dimensiune. Ajunsese la mai puțin de jumătate din mărimea inițială, dar vestea bună avea să fie umbrită la scurtă vreme de un alt necaz. În august 2021, după o ecografie efectuată la spitalul județean, Ana Gal a aflat că ar putea avea metastază hepatică. „Mi-am dat seama că am ceva grav după cum mă priveau asistentele. Se uitau la mine cu compasiune, de parcă eram aproape de moarte”, își amintește Ana Gal. 

Un diagnostic corect i-a redat speranța de vindecare

O investigație RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) efectuată la Spitalul Regina Maria Brașov și interpretarea foarte bună a doctorului Paul Biriș, medic primar radiologie și imagistică medicală, au infirmat diagnosticul care îi spulberase femeii toate speranțele de vindecare. Suspiciunea medicului radiolog a fost neașteptată în contextul de atunci: abces hepatic. 

„Pacienta a venit la noi cu suspiciune de metastază hepatică. Cancerul de pancreas dă, în primul rând, metastaze hepatice. De aceea, când vede leziuni în ficat, orice radiolog se va gândi, înainte de toate, la metastază. Pe baza aspectului imagistic al formațiunii, coroborat cu analizele de laborator, cu istoricul bolii pacientei și cu starea sa clinică despre care am cerut detalii, am avut curajul să ridicăm o suspiciune mai puțin gravă decât metastaza: abces hepatic. Din punct de vedere radiologic, aici a fost cheia cazului: am reușit să intuim diagnosticul corect, confirmat ulterior de biopsie”, potrivit medicului Paul Biriș. 

Medicul Paul Biriș este absolvent al Universității de Medicină din Târgu Mureș și are o experiență de 20 de ani în radiologie și imagistică medicală

Ca radiolog, este o mare satisfacție că am reușit să pun un diagnostic pe care nu îl dăm foarte des. Pacienți cu metastaze întâlnim zilnic, dar este o reușită atunci când reușești să faci un diagnostic diferențial între o metastază și un abces”.

Dr. Paul Biriș, medic primar radiologie și imagistică medicală, Spitalul Regina Maria Brașov

Un abces hepatic poate fi fatal

Mai departe, abcesul trebuia tratat de urgență și Ani Gal a decis că medicul cel mai potrivit pentru această procedură este dr. Decebal Fodor, specialist în chirurgie generală la Spitalul Regina Maria Brașov, cu o experiență vastă în chirurgia hepato-pancreato-biliară.

Medicul Decebal Fodor s-a format în cadrul Universității Semmelweis, din Budapesta, la Spitalul de Chirurgie și Transplant, unde a fost parte a echipei de chirurgie hepato-pancreato-biliară, prelevare multiorgan și transplant de ficat, rinichi si pancreas

Ce este un abces hepatic și cum pune organismul în pericol, explică în continuare dr. Decebal Fodor: „Abcesul hepatic este o acumulare de puroi în ficat cauzată de bacterii, paraziți sau fungi. El poate fi fatal atunci când evoluează atât de mult, încât ajunge să producă septicemie. Orice puroi care apare în organism duce la septicemie dacă nu este evacuat. El intră în circulația sangvină și produce sepsisul, cu insuficiență multiplă de organ. Rând pe rând, cedează toate organele vitale în supraviețuirea noastră: rinichii, ficatul, creierul”, potrivit specialistului. 

Drenajul, soluția de primă intenție pentru un abces hepatic

Abcesele hepatice mai mici de 3 centimetri se pot trata doar cu antibiotice, dar abcesul Anei Gal era mai mare de atât și antibioticele, singure, nu o mai ajutau. Erau două variante într-o astfel de situație: fie operația deschisă ori laparoscopică, fie un drenaj percutanat, sub ghidaj radiologic (CT). 

„Când s-a prezentat la noi, pacienta avea 72 de ani, era foarte slăbită și vulnerabilă, cu o stare imunocompromisă din cauza tratamentelor oncologice urmate. Dânsa nu ar fi suportat o operație complexă, care presupunea deschiderea abcesului și evacuarea lui. Dată fiind starea fizică nu tocmai bună, pacienta ar fi fost supusă riscului de complicații postoperatorii”, potrivit dr. Decebal Fodor. Tratamentul optim pentru Ana Gal era drenarea abcesului, care presupunea doar o anestezie locală și riscuri mai puține, iar chirurgul său era antrenat pentru această procedură în centre specializate, cu volum mare de intervenții. 

„Abordarea modernă în tratamentul abceselor hepatice este să nu se recurgă imediat la chirurgie. Tratamentul de primă intenție este drenajul percutan, sub ghidaj radiologic.”

Dr. Decebal Fodor, specialist în chirurgie generală Spitalul Regina Maria Brașov

Drenajul hepatic, un succes în echipă

Îndemânarea chirurgului și precizia radiologului fac posibil succesul unei astfel de intervenții. Rolul celor doi specialiști este la fel de important. Împreună, medicii Decebal Fodor și Paul Biriș au format o echipă. „Eu am localizat abcesul și am ghidat punctul de intrare a acului de dren până la profunzimea adecvată, cu ajutorul computerului tomograf. Mai departe, tehnica de drenare este meritul chirurgului”, detaliază medicul radiolog Paul Biriș. 

Prin punctul marcat pe piele de specialistul radiolog și în unghiul indicat de acesta, specialistul chirurg introduce un ac prin care injectează anestezicul. Înainte de a începe drenajul, radiologul se asigură încă o dată că poziția acului este corectă. Lichidul din abces este aspirat apoi printr-un tub de dren. Acest tub este menținut câteva zile, până la evacuarea completă a lichidului din abces. 

Un abces hepatic de dimensiuni mari poate fi drenat prin ghidaj radiologic, cu anestezie locală

Deși nu este la fel de invaziv precum o intervenție chirurgicală, drenajul nu este complet lipsit de riscuri. Cu fiecare respirație, poziția ficatului se modifică, explică dr. Fodor. „Nu este un organ care stă pe loc în timpul unei astfel de intervenții. Apoi, el este foarte bine vascularizat și introducerea acului pentru drenaj poate fi o manevră riscantă. Sângerarea poate fi o complicație a procedurii”, potrivit specialistului chirurg. 

„A fost cel mai mare abces hepatic drenat de mine”

În mai puțin de două luni, abcesul hepatic s-a refăcut, iar Ana Gal a avut nevoie de încă o procedură de drenaj. „Prima dată, în august 2021, pacienta a venit la noi cu tratament antibiotic început. Din acest motiv, la antibiograma efectuată din puroiul recoltat nu a crescut niciun germen. În consecință, nu am știut ce tip de germen a provocat abcesul și care este antibioticul cel mai potrivit pentru dânsa. Antibioticul este foarte important în tratamentul unui abces hepatic. Chiar dacă este drenat conținutul acestuia, nu pot fi eliminate toate bacteriile. Cele care rămân sunt distruse de antibiotic”, explică dr. Fodor. 

La prima procedură, medicul a drenat din abces aproximativ 250 de mililitri de lichid purulent. Când abcesul s-a refăcut, lichidul conținut era în cantitate mult mai mare decât prima dată, iar situația a fost mult mai gravă. „Am făcut temperatură mare și medicul de familie mi-a spus să chem imediat salvarea, pentru că acolo rămân dacă nu mă duc la spital”, își amintește Ana Gal. I-a urmat sfatul și avea să afle că ajunsese la septicemie. A revenit la Spitalul Regina Maria Brașov pentru încă o procedură de drenaj, în septembrie 2021, dar fără tratament antibiotic început, de data aceasta.

Particularitatea celei de-a doua intervenții suferite de Ana a fost că abcesul era multicentric, ceea ce înseamnă că avea cel puțin două colecții distincte de lichid. Evacuarea completă a unui astfel de abces hepatic este o performanță, în condițiile în care rata de succes în asemenea cazuri este de 1 la 3 cazuri.

„I-am evacuat 350 de mililitri de lichid în timpul drenajului ghidat CT. Ulterior, până la scoaterea tubului de dren, s-au eliminat încă 250 de mililitri, astfel că volumul total a depășit 600 de mililitri. A fost cel mai mare abces hepatic drenat de mine. În general, pacienții nu așteaptă atât de mult, încât să se ajungă la un volum foarte mare de lichid. În mod normal, un abces de asemenea dimensiuni are manifestări mult mai evidente: febră mare, de 40-41 de grade Celsius, precum și dureri abdominale care pot fi puternice. Pentru că venea după chimioterapie și avea imunitatea compromisă, pacienta noastră a avut o reactivitate mai mică. Nu a făcut febră imediat și nu au existat semnale de alarmă. În cazul unui pacient tarat, organismul său nu mai are suficiente resurse să lupte cu infecția”, spune medicul chirurg. 

Și la primul, și la al doilea drenaj, analizele pacientei au arătat că nu era într-o stare bună de sănătate. Al doilea abces a fost mai agresiv. Aproape jumătate din ficat era transformat într-un abces”. 

Dr. Decebal Fodor, specialist în chirurgie generală Spitalul Regina Maria Brașov

„Abcesul hepatic mi-ar fi fost fatal”

Despre cea de-a doua procedură, Ana Gal își amintește uimirea medicilor în timp ce drenau cantitatea mare de lichid din abces. „Mă ținea anestezista de mână și calcula lichidul pe care îl scotea domnul doctor: 50 de mililitri, 100, 200… Eu chiar mă întrebam:  «Oare nu se mai oprește?» Dânsa mă tot întreba: «Doamna Gal, vă simțiți bine?». «Da, doamna doctor, sunt bine!». «Sigur vă simțiți bine?». Nu înțelegeam atunci de ce mă tot întreabă și de ce era îngrijorată. După ce a terminat drenajul, domnul doctor Fodor era foarte încântat că a reușit să scoată tot lichidul”, povestește femeia. 

La examenul bacteriologic, s-au descoperit mai mulți germeni în lichidul abcesului: E. coli, dar și două bacterii din clasa Bacteroides: fragilis și pyogenes. De data aceasta, s-a putut efectua o antibiogramă, iar medicul infecționist – specialist cu un rol la fel de important în echipa multidisciplinară care a gestionat cazul Anei Gal – a prescris un tratament antibiotic țintit și eficient. „Doamna Gal a primit o asociere de două antibiotice puternice. Unul singur nu ar fi fost eficient în acest caz. Știind exact germenii implicați, am reușit sterilizarea focarului septic și abcesul nu s-a mai format”, detaliază dr. Decebal Fodor. 

Succesul tratamentului este rezultatul muncii în echipă. Fiecare dintre medicii implicați a avut un rol important în această reușită”. 

Dr. Paul Biriș, medic primar radiologie și imagistică medicală, Spitalul Regina Maria Brașov

„Abcesul acesta hepatic mi-ar fi fost fatal. Organismul meu slăbit de cancer ar fi cedat”, spune Ana Gal. Tratamentul cu antibiotic l-a urmat aproape o lună, mai întâi injectabil, în spital, iar apoi acasă, sub formă de tablete. Din spital s-a externat pe 8 octombrie, cu doar 42 de kilograme, își amintește cu multă claritate. Era atât de slăbită, încât abia se putea ține pe picioare, iar când a început să facă pași, s-a ajutat o vreme de un cadru de mers. 

„Am fost tot timpul optimistă”

De atunci, din trei în trei luni, face analize de sânge, ecografie, CT și RMN pentru a verifica evoluția cancerului de pancreas, dar și starea ficatului. „Înainte de Anul Nou (n.r. – în decembrie 2021) am făcut ultimele analize și am ieșit bine. Tumoarea a rămas la fel de mică și abcesul hepatic nu a mai revenit. Nu mă doare absolut deloc, nu mă simt rău. Singura problemă este că iau foarte greu în greutate. Am 49 de kilograme acum. Trebuie să fiu foarte atentă la mâncare. Nu am voie să mănânc anumite lucruri și trebuie să evit tot ce simt că-mi face rău”, povestește Ana Gal. 

Cazul acesteia a fost dificil și atipic nu atât din cauza abcesului mare pe care l-a avut, ci fiindcă organismul său era deja slăbit, spune medicul Decebal Fodor. „Pacienta era într-un echilibru fragil și fără acest abces, având un cancer pe care colegii medici l-au declarat inoperabil. Deși avea multiple tare asociate, sepsis și abces multicentric, tratamentul abcesului hepatic a fost un succes. Ultimul RMN, efectuat la 3 luni de la drenaj, confirmă că nu mai sunt focare septice în ficat și că, în urma remanierii hepatice, a rămas o mică zonă asemănătoare unei cicatrice”, potrivit specialistului. 

Cancerul și, apoi, cu septicemia care a adus-o la un pas de moarte au fost două încercări grele pentru Ani Gal, dar în niciun moment nu și-a pierdut speranța că va fi bine. „Am avut norocul să fiu tratată de medici profesioniști, iar optimismul și credința în Dumnezeu cred că m-au ajutat și ele să depășesc toate problemele. Am fost tot timpul optimistă și am avut noroc de prieteni buni în jurul meu, care m-au ajutat și m-au întărit”, conchide Ani Gal. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare