Persoanele care obișnuiesc să bea ceai sau cafea la o temperatură prea ridicată au un risc de aproximativ trei ori mai mare să dezvolte o formă de cancer esofagian, potrivit celei mai ample cercetări realizate până acum pe această temă.
Studiul, publicat în International Journal of Cancer, a inclus date de la 977.282 de adulți britanici din două cohorte de mari dimensiuni. Participanții au fost urmăriți, în medie, timp de 14 ani, perioadă în care au fost diagnosticate peste 2.300 de cazuri de cancer esofagian.
La înscriere, subiecții au precizat cum obișnuiau să bea ceaiul și cafeaua, alegând între variantele: foarte fierbinte, fierbinte și călduț. Cercetătorii nu au măsurat însă temperatura reală a băuturilor.
Cei care au declarat că le preferă pe cele foarte fierbinți au avut un risc de 3,17 ori mai mare de carcinom scuamos esofagian comparativ cu persoanele care le beau călduțe. Pentru adenocarcinom, raportul de risc a fost 0,92, fără o creștere relevantă.
„În țările în care consumul alimentelor fierbinți este o practică obișnuită, s-au observat incidențe mai mari ale cancerului esofagian cu celule scuamoase”, a precizat prof. univ. dr. Sebastian F. Schoppmann, specialist în chirurgie generală, într-un interviu pentru smartliving.ro.
Contează și câte băuturi fierbinți sunt consumate zilnic
Și numărul de băuturi consumate zilnic a influențat riscul. Persoanele care consumau șase sau mai multe băuturi fierbinți pe zi aveau un risc cu 71% mai mare de carcinom scuamos esofagian decât cele care nu ajungeau la această cantitate. Riscul a crescut și în funcție de temperatura la care participanții spuneau că își consumă băuturile. Cele mai mari valori au fost înregistrate în rândul celor care consumau multe băuturi pe zi și spuneau că le beau „foarte fierbinți”.
Pornind de la aceste rezultate, autorii au estimat că aproximativ un caz din șapte de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care preferă ceaiul sau cafeaua „foarte fierbinți” le-ar lăsa să se răcească până la nivelul descris drept „fierbinte”.
Este însă o estimare statistică. Studiul arată o asociere și nu poate demonstra că temperatura ridicată este cauza directă a cancerului. Informațiile despre aceste obiceiuri au fost obținute înainte de apariția bolii, astfel că participanții nu au fost puși în situația de a-și reconstitui după diagnostic rutina de consum din anii anteriori.
Citește și„Cancerul esofagian e mai frecvent la bărbați, iar tusea persistentă poate fi un semn“Cele două forme de cancer esofagian au cauze diferite
Esofagul poate dezvolta două tipuri de tumori, cu origini și cauze distincte. Carcinomul scuamos pornește din celulele scuamoase care căptușesc esofagul și apare mai frecvent în porțiunile superioară și mijlocie, iar adenocarcinomul se dezvoltă de obicei în partea inferioară a esofagului, în apropierea stomacului.
Primul este asociat în special cu fumatul și consumul de alcool, precum și cu alți factori care produc iritație sau leziuni repetate ale mucoasei esofagiene.
Această diferență ar putea explica de ce legătura cu temperatura a fost observată doar în cazul carcinomului scuamos. Lichidele foarte fierbinți vin în contact direct cu mucoasa esofagului, iar expunerea repetată la temperaturi ridicate ar putea produce mici leziuni ale țesutului.
„Carcinomul scuamos este, de obicei, localizat în partea superioară a esofagului. Alți factori de risc dovediți sunt fumatul, consumul excesiv de alcool și, de asemenea, este investigat și impactul infecției cu HPV asupra țesutului esofagian. Însă am observat o scădere clară a incidenței acestui tip de cancer în ultimii 15 ani”, a adăugat dr. Sebastian F. Schoppmann.
Adenocarcinomul esofagian, în schimb, este un cancer cu o creștere dramatică a incidenței, de peste 400% în ultimii ani, potrivit medicului. Cel mai cunoscut factor de risc al său este boala de reflux gastroesofagian, cu simptomele sale tipice – arsuri la stomac, tuse cronică sau regurgitare. Un alt factor de risc este obezitatea.
Carcinomul scuamos, cel mai întâlnit cancer esofagian din lume
La nivel mondial, carcinomul scuamos continuă să fie forma cea mai frecventă de cancer esofagian. O analiză publicată în 2026, realizată pe baza estimărilor GLOBOCAN 2022 și a registrelor internaționale de cancer, a scos la iveală că aproximativ 83% dintre cazuri sunt de acest tip. Adenocarcinomul reprezintă în jur de 16%.
În Europa, însă, raportul dintre cele două forme diferă mult de la o regiune la alta. În Europa de Est, carcinomul scuamos rămâne clar majoritar. Pentru 2022 au fost estimate aproximativ 13.200 de cazuri, echivalentul a 77% din totalul cancerelor esofagiene. Adenocarcinomul a reprezentat aproximativ 22%, cu aproape 3.700 de cazuri. În vestul continentului, adenocarcinomul ajunge la aproximativ 52% dintre cazuri, în timp ce carcinomul scuamos reprezintă 46%.
Citește și„Epidemie“ de cancere la gât. Medicii atenționează că principala cauză e sexul oralCum ar putea căldura repetată să afecteze esofagul
Expunerea repetată la temperaturi foarte ridicate ar putea produce leziuni ale epiteliului esofagian și inflamație. Repararea repetată a țesutului presupune multiplicare celulară, un proces care, în teorie, poate crea mai multe oportunități pentru apariția unor modificări ale ADN-ului.
Inflamația repetată poate modifica și bariera protectoare a mucoasei, facilitând contactul țesutului cu alți agenți nocivi. Acest mecanism ar putea explica inclusiv de ce efectele expunerii termice ar putea fi mai importante la fumători sau la persoanele care consumă mult alcool. În cazul lor, mucoasa esofagiană este expusă simultan mai multor tipuri de agresiune.
Totuși, studiul actual nu a măsurat direct leziunile provocate de căldură și nici nu poate demonstra că acesta este mecanismul prin care apare cancerul.
Riscul absolut rămâne redus
Creșterea de 3,17 ori observată în studiu se referă la riscul relativ, adică la diferența dintre persoanele care își beau băuturile foarte fierbinți și cele care le preferă călduțe. Cifra poate părea mare, dar trebuie raportată la faptul că acest tip de cancer este rar.
În România, cele mai recente estimări GLOBOCAN, pentru 2024, indică 901 cazuri noi de cancer esofagian la o populație de 19 milioane de locuitori. Riscul de a primi acest diagnostic până la vârsta de 75 de ani este estimat la aproximativ 0,31%. Iar aceste cifre includ ambele forme ale bolii, nu doar carcinomul scuamos vizat de studiul despre băuturile foarte fierbinți.
Experții care au analizat studiul pentru Science Media Centre atrag atenția că temperatura băuturilor trebuie privită în contextul celorlalți factori cunoscuți. Pentru carcinomul scuamos, fumatul și consumul excesiv de alcool au o influență mult mai mare.
În cazul adenocarcinomului, pentru care studiul nu a găsit nicio legătură cu temperatura băuturilor, principalii factori de risc includ refluxul gastroesofagian cronic, esofagul Barrett și excesul de greutate.
Citește șiPrimele semne de alarmă care pot anunța un cancer la gâtLimitări ale studiului
Una dintre principalele limite ale cercetării este modul în care a fost evaluată expunerea. Participanții au fost cei care au menționat dacă băuturile erau foarte fierbinți, fierbinți sau călduțe. Nu s-a folosit un termometru și nu există o temperatură exactă corespunzătoare fiecărei categorii.
Percepția căldurii diferă mult de la o persoană la alta. Un lichid considerat foarte fierbinte de cineva poate fi tolerat fără probleme de altcineva.
În 2016, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat consumul de băuturi foarte fierbinți, la temperaturi de peste 65°C, drept „probabil cancerigen pentru om”, grupa 2A.
Temperaturile obișnuite de consum ale ceaiului și cafelei se situează, de multe ori, sub acest prag, iar faptul că un participant a ales varianta foarte fierbinte nu demonstrează că băutura sa depășea 65°C.
În plus, preferința privind temperatura a fost înregistrată o singură dată, la începutul studiului. În cei aproximativ 14 ani de urmărire, participanții și-ar fi putut schimba obiceiurile.
Cele două grupuri analizate au avut și o componență diferită. Million Women Study include exclusiv femei, în timp ce UK Biobank cuprinde atât femei, cât și bărbați. Din acest motiv, rezultatele reflectă într-o măsură mai mare obiceiurile femeilor de vârstă mijlocie și nu pot fi aplicate în aceeași măsură tuturor categoriilor de populație.
O altă ipoteză
Există și o altă posibilă explicație pentru asocierea observată. Muy-Teck Teh, profesor de oncologie orală moleculară la Queen Mary University of London, a atras atenția că persoanele care tolerează băuturi foarte fierbinți ar putea avea o sensibilitate diferită la căldură sau particularități ale mucoasei esofagiene.
Dacă aceste caracteristici au legătură și cu predispoziția la carcinom scuamos, atunci ele ar putea influența atât preferința pentru lichide foarte fierbinți, cât și riscul de boală. Studiul nu poate exclude complet această variantă și, prin urmare, nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect.
Pe de altă parte, legătura dintre băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos a mai fost observată în studii realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu, inclusiv în populații în care ceaiul este consumat frecvent la temperaturi foarte ridicate. Faptul că rezultate asemănătoare apar în regiuni și populații diferite susține ipoteza că temperatura ar putea avea un efect real.
Cât ar trebui lăsate băuturile să se răcească
Studiul nu stabilește după cât timp de la preparare băutura devine sigură și nici nu permite stabilirea unei temperaturi individuale exacte la care riscul dispare. Cercetătorii recomandă, în schimb, evitarea băuturilor care sunt atât de fierbinți încât provoacă o senzație neplăcută sau de arsură în gură.
Cafeaua și ceaiul sunt adesea preparate cu apă la temperaturi apropiate de 90°C sau chiar de punctul de fierbere, în funcție de metodă și de tipul băuturii. După turnare, temperatura începe să scadă, iar adăugarea de lapte sau de apă rece grăbește răcirea.
Rezultatele nu arată că băuturile în sine cresc riscul de cancer esofagian. Legătura observată în studiu privește consumul lor la temperaturi foarte ridicate.
