Vaccinarea anti-COVID la copii: cât de necesară este imunizarea lor?

Vaccinăm sau nu copiii sub 16 ani anti-COVID? Ce recomandă un pediatru, un epidemiolog și un medic de familie

Vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârsta peste 12 ani a început și în România, țara noastră fiind printre primele state europene care au luat decizia imunizării acestei categorii din populație. Cât de importanți sunt copiii în atingerea imunității colective, ce rol au ei în transmiterea virusului și cât de necesară este vaccinarea lor am dezbătut cu un specialist epidemiolog, un pediatru și un medic de familie implicat în activități de vaccinare.

De la începutul lunii iunie 2021, copiii și adolescenții din România cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani se pot vaccina împotriva COVID-19 cu serul Comirnaty, de la Pfizer-BioNTech. Utilizarea lui la această categorie de vârstă a fost aprobată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pe 28 mai 2021, după ce SUA și Canada au luat aceeași decizie.

Copiii cu vârsta de 12 ani și peste pot fi programați pe platforma de vaccinare prin contul părinților, au anunțat coordonatorii campaniei din România. Părinții sau tutorii legali trebuie să-și dea consimțământul pentru vaccinarea copiilor împotriva COVID-19.

Țara noastră este a doua din Europa, după Italia, care a făcut recomandarea de vaccinare a copiilor și adolescenților cu vârste între 12 și 15 ani. În Germania, Comisia Permanentă de Vaccinare din cadrul Institutului Robert Koch (STIKO) a anunțat că nu se va grăbi să emită o astfel de recomandare, potrivit Deutsche Welle. Este posibil ca reprezentanții acesteia să nu recomande vaccinarea tuturor copiilor, ci doar a celor care suferă de anumite boli, motivul fiind că datele privind efectele secundare ale vaccinului sunt încă insuficiente. Aceeași reticență o are și comunitatea științifică din Marea Britanie, scrie The Guardian.

Eficacitate de 100% la copii și adolescenți în studiile clinice

Autorizarea primită de Pfizer și partenerul său german, BioNTech, vine după un studiu clinic prin care s-a urmărit eficacitatea vaccinului lor la grupa de vârstă 12-15 ani. S-au raportat 18 cazuri de COVID-19 în rândul celor 2.260 de copii și adolescenți care au participat la studiu. Toate au fost înregistrate în grupul placebo, ceea ce a dus la concluzia că vaccinul a avut o eficacitate de 100% în prevenirea îmbolnăvirii. 

La o lună de la imunizarea cu serul Pfizer, copiii și adolescenții din studiu au avut un răspuns imun „robust”. Titrul lor de anticorpi a fost de aproape două ori mai mare decât al tinerilor din grupa de vârstă 16-25 de ani analizată în studiul clinic anterior. Datele prezentate de Pfizer nu au fost evaluate încă de experți independenți și nici publicate într-o revistă științifică. 

Dacă serul de la Pfizer/BioNTech va avea această eficiență de 100% și în viața reală urmează să aflăm din studiile care vor demara în perioada următoare, după ce vaccinul va fi administrat unui număr suficient de mare de copii și adolescenți. Pentru categoria la care se administrează acum (16 ani și peste), acest vaccin are o eficiență ceva mai mică în populația reală față de eficacitatea de 95% prezentată inițial de producătorii săi. 

Un studiu publicat pe 29 martie de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC) arată că eficiența în lumea reală a vaccinurilor de la Pfizer și de la Moderna este de 90% la două săptămâni de la rapel. Analizele efectuate în paralel de Israel au arătat că două doze de vaccin Pfizer au o eficiență de 94% în prevenirea cazurilor simptomatice de COVID-19 la categoria de vârstă 16 ani+, informează Reuters

Ce alte vaccinuri ar putea fi disponibile pentru copii și adolescenți

Pfizer nu este singura companie care a testat eficacitatea vaccinurilor anti-COVID la copii și adolescenți.

  • Moderna, la rândul său, are în derulare din decembrie 2020 un studiu clinic pe copii și adolescenți din categoria de vârstă 12-17 ani, vaccinul fiind autorizat deocamdată doar pentru adulții peste 18 ani. Datele preliminare anunțate de compania farmaceutică pe 6 mai 2021 susțin că vaccinul său ar avea o eficacitate de 96% în prevenirea infecțiilor simptomatice la grupa de vârstă 12-17 ani;
  • Din aprilie 2021, și Johnson&Johnson testează vaccinul său pe această categorie de copii și adolescenți. Compania nu a anunțat când vor fi disponibile primele date din acest studiu;
  • Tot în aprilie 2021, Moderna a demarat încă un studiu care vizează copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 11 ani;
  • Pfizer/BioNTech testează acum vaccinul lor pe copii mai mici, de la 6 luni la 2 ani și de la 2 la 11 ani. În septembrie 2021, cele două companii partenere ar putea depune cererea de autorizare pentru vaccinul pediatric anti-COVID, au anunțat recent.

Și Universitatea Oxford, în parteneriat cu AstraZeneca, avea în vedere administrarea vaccinului său la copii și adolescenți. La jumătatea lunii februarie 2021, au demarat un studiu clinic pe 200 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, dar l-au oprit în aprilie, informează Wall Street Journal. Reprezentanții săi au motivat că analizează informaţiile referitoare la posibila legătură dintre vaccinul lor şi cazurile de tromboză raportate în mai multe ţări europene.

Dr. Anthony Fauci, epidemiologul-șef al Statelor Unite, a anunțat că este posibil ca imunizarea copiilor sub 12 ani să înceapă în SUA din primul trimestru al anului 2022, informează CNBC. Până atunci, cercetătorii vor aduna suficiente date despre vaccinuri, a spus Fauci. Oficialii europeni nu au făcut deocamdată niciun anunț pe acest subiect.

Vaccinare anti-COVID la copii. La ce efecte adverse ne putem aștepta

Sigur că cea mai mare îngrijorare a părinților vizează reacțiile adverse ale acestor vaccinuri. În comunicatul de presă prin care Pfizer a anunțat rezultatele studiului se precizează că vaccinul a fost bine tolerat și că reacțiile adverse sunt similare celor înregistrate la categoria de vârstă 16-25 de ani.

În studiul clinic, adolescenții au primit aceeași doză de ser care se administrează adulților, iar regimul de administrare a fost identic: două doze, la un interval de 21 de zile. Este doza prea mare pentru copii și există un risc mai crescut de reacții adverse din acest motiv?

Vaccinul împotriva COVID-19 nu este singurul administrat în aceeași doză la copii și la adulți. În cazul vaccinului HPV discutăm despre aceeași doză pentru oricine cu vârsta mai mare de 9 ani, inclusiv adulți, potrivit dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. La vaccinul meningococic este aceeași situație: același ser se administrează atât adolescenților, cât și sugarilor. Vaccinul antigripal trebuie administrat chiar în două doze copiilor cu vârsta între 6 luni și 8 ani, la un interval de o lună, pentru a obține un răspuns imun adecvat. 

Copiii intră întotdeauna după adulți în studiile clinice pentru diverse terapii și vaccinuri. Motivul este de a se obține mai întâi un profil de siguranță de la adulți. Astfel, se poate face o predicție în ceea ce privește administrarea la copii. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF

„În vaccinologie, situația nu este similară celei din antibioterapie, de exemplu. Când vorbim despre ampicilină, trebuie să obții o cantitate minimă eficientă. În cazul vaccinului anti-COVID-19, trebuie să obții un trigger, care este dependent de volum – câte copii de proteine S sunt produse într-un interval de timp. Din această perspectivă, sunt foarte importante testele care arată imunogenitatea (răspunsul imun). Studiul clinic al producătorului arată că imunogenicitatea este foarte bună. Doza de 30 micrograme (0,3 ml) a vaccinului duce către o eficacitate de 100% la grupa de vârstă 12-15 ani și, atunci, ne putem gândi chiar că ar putea fi nevoie de o doză mai mare pentru adulți. Lucrurile sunt dificil de clarificat în acest moment”, spune specialistul.

Reacțiile alergice sunt, indiscutabil, dependente de cantitatea de vaccin administrată. „Doza este totuși mică, de ordinul microgramelor. Diferențele ar trebui să fie mai mari pentru a influența reacțiile adverse”, completează dr. Dumitra. 

Pot să vă spun că specialiștii Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), prin comitetul de pediatrie, sunt foarte riguroși și avizarea oricărei molecule trece prin niște filtre foarte coercitive. Ceea ce prioritizăm îndeosebi la copii sunt siguranța, efectele secundare și, evident, beneficiul. 

Prof. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatru, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, membru al Comitetului de Pediatrie (PDCO) din cadrul EMA

Cât de necesară este vaccinarea anti-COVID la copii

În România, copiii reprezintă aproximativ 6% din totalul celor infectați cu noul coronavirus. Numărul total de cazuri înregistrate la grupa de vârstă 0-19 ani este de aproximativ 70.000 de la începutul pandemiei de coronavirus, dintr-un total de aproape 1.100.000 de cazuri. 

Copiii care au nevoie de spitalizare sunt mult mai puțini decât adulții, iar decesele sunt rare la ei. În România, de la începutul pandemiei, 8 copii au decedat din cauza infecției COVID-19, potrivit datelor INSP. Sindromul inflamator multisistemic, o complicație la distanță (4-8 săptămâni de la infectare) a bolii COVID-19, are o incidență scăzută și se tratează eficient în majoritatea situațiilor – 1,7% dintre cazurile raportate s-au dovedit fatale, potrivit acestui studiu publicat în revista The Lancet.

Bebelușii cu vârsta sub un an sunt mai predispuși la forme severe de COVID-19, spun oficialii CDC. Risc mai mare de complicații au și copiii cu anumite boli cronice, indiferent de vârstă: astm sau boli pulmonare cronice, diabet, afecțiuni genetice, neurologice și metabolice, siclemie (anemia falciformă), boli cardiace congenitale, imunosupresie și obezitate. 

În lume, mai puțin de doi copiii dintr-un milion au murit din cauza infecției COVID-19, potrivit un studiu publicat în revista The Lancet. Copiii și tinerii au în continuare un risc scăzut de mortalitate prin COVID-19, conchid autorii. În condițiile în care sunt cel mai puțin afectați de infecția cu noul coronavirus, cât de justificată este vaccinarea anti-COVID la copii?

„Copiii sunt o populație importantă, iar vaccinarea lor împotriva COVID-19 o văd ca pe o măsură necesară  și recomandată, dar nu obligatorie, categoric. Știm că infecția COVID-19 se manifestă mai ușor la copii, dar pot să existe și la ei complicații. Chiar dacă a fost demonstrat că, în mare parte, ei nu fac forme grave de boală, pot să existe și excepții. Noi nu putem să ne permitem să acceptăm apariția acestor situații mai dificile”, ne-a spus profesor doctor Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog și preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. 

Cel puțin la acest moment, oportunitatea vaccinării anti-COVID a tuturor copiilor rămâne în discuție, este de părere prof. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatru și preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. „Rata de mortalitate la categoria de vârstă 0-9 ani este de 0,04%, iar la 10-19 ani, de 0,02%. Sigur că fiecare viață contează și trebuie să luptăm pentru fiecare, dar literatura de specialitate de la acest moment ne spune că majoritatea copiilor este asimptomatică sau face forme ușoare de boală, susține medicul pediatru, care este și membru al Comitetului de Pediatrie (PDCO) din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA). 

Rolul copiilor în atingerea imunității colective

La începutul pandemiei, epidemiologii au calculat că, pentru a atinge imunitatea colectivă (sau de grup) care ar pune capăt pandemiei, ar trebui ca 70-80% din populația generală să fie imunizată – prin boală sau prin vaccinare. Când într-o comunitate nu mai există suficiente persoane vulnerabile care pot fi infectate, virusul circulă mult mai greu și se reduce astfel răspândirea bolii. 

Procentul se calculează în funcție de contagiozitatea unui virus, iar noile variante ale SARS-CoV-2 sunt mai contagioase decât cea inițială. „Rata de protecție de 70%-80% a fost stabilită într-o perioadă în care nu existau aceste variante noi ale virusului. Este posibil să se reconsidere această rată la o proporție mai mare, de 80%-90% astfel încât și fenomenul de mutații să fie stopat. Trebuie să ne uităm la beneficiile imunizării unei categorii cât mai variate din populație”, spune prof. dr. Doina Azoicăi. 

La 1 ianuarie 2020, ponderea copiilor în populaţia din România era de 18,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. „Procentul reprezentat de populația pediatrică poate să însemne exact cât ar fi necesar pentru a atinge imunitatea colectivă. Fără copii, nu vom putea închide cercul transmiterii virusului”, crede medicul Gindrovel Dumitra.

 

Vaccinarea cât mai rapidă a unui procent mare din populație împiedică posibilitatea de multiplicare a virusului, de creare de noi variante și de transmisibilitate a noilor variante care pot să apară. Acest fenomen mutagen va continua să existe dacă o proporție mare de populație nu este imunizată. 

Prof. dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie

Cât de mult răspândesc copiii virusul în comunitate

Copiii sunt afectați diferit de infecția cu noul coronavirus, iar rolul lor în transmiterea virusului SARS-C0V-2 pare să fie și el diferit de al adulților. De la începutul pandemiei, mai multe studii au încercat să definească rolul celor mici în răspândirea coronavirusului, dar nu există deocamdată o concluzie științifică acceptată unanim. Iată, punctual, ce informații avem până acum despre cât de periculos este pentru cei din jur un copil infectat cu COVID-19:

  • Copiii au un risc de infectare de aproape două ori mai mic decât adulții

O metaanaliză a 32 de studii publicată în JAMA (Jurnalul Asociației Medicale Americane) arată că riscul de infectare cu noul coronavirus al copiilor și tinerilor cu vârsta sub 20 de ani este cu 44% mai mic decât al adulților cu vârste peste 20 de ani. 

Un studiu israelian pentru care au fost monitorizate 637 de gospodării din orașul Bnei Brak susține acest procent. Cei mici sunt cu 43% mai puțin susceptibili la COVID-19, în comparație cu adulții, arată cercetarea publicată în revista PLOS Computational Biology

Unul dintre motivele pentru care copiii se infectează mai rar cu noul coronavirus are legătură cu sinusurile lor. Replicarea virusului SARS-CoV-2 are loc în nazofaringe, iar copiii au sinusuri foarte slab dezvoltate până la vârsta de 12 ani. Alte motive sunt numărul mai redus de receptori ACE2 din cavitatea nazală a copiilor, precum și de boli asociate care favorizează infectarea.

  • Copiii transmit virusul mai puțin decât adulții

Același studiu israelian susține că adulții transmit virusul SARS-CoV-2 într-o măsură mai mare decât copiii. În cazul acestora din urmă, rata de infectare a fost estimată de cercetători la 63% față de cea a adulților. 

  • Copiii asimptomatici transmit rareori boala în familie

Dacă în primele luni de pandemie, cercetătorii lansau ipoteza potrivit căreia copiii asimptomatici răspândesc virusul SARS-CoV-2 chiar mai mult decât un adult spitalizat, cercetările mai recente susțin contrariul. Un copil asimptomatic transmite rareori boala printre membrii familiei sale, susține un studiu publicat în BMJ.

  • Vârstă și greutate mai mică, aerosoli mai puțin contagioși

Cantitatea de particule contagioase expirate de un bolnav cu COVID-19 este direct proporțională cu vârsta și cu indicele de masă corporală (IMC) al acestuia, susține un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). 

La acest moment, toate informațiile pe care le avem sunt în dinamică și se pot schimba, spune prof. dr. Doina Pleșca. „Deocamdată, noi nu știm foarte clar care este rolul copiilor în transmiterea comunitară. Sunt multe semne de întrebare: transmit la fel sau mai puțin? Există o corelație între severitatea bolii exprimată de infecție și gradul de transmitere? Cât de importantă este această transmitere, așteptăm răspunsul.”

Comportamentul social influențează riscul de infectare

Pentru adolescenții de 16 ani și peste, vaccinarea anti-COVID este justificată, fiindcă viața lor socială este diferită, mai spune prof. dr. Doina Pleșca. „Am fost întrebată de un părinte dacă ar trebui să-și vaccineze fiica de 17 ani. Răspunsul meu a fost «Da», pentru că adolescenții au un comportament diferit de al copiilor. Lor le place să stea împreună unii cu alții, să se pupe, să mănânce cu aceleași tacâmuri, să fumeze și toate acestea cresc riscul de infectare. În plus, ei sunt rebeli, ceea ce îi face mai puțin stricți în respectarea măsurilor de protecție să nu fie strictă”, spune medicul pediatru.

Prof. dr. Doina Pleșca, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie Foto: Digi24.ro

Adolescenții și copiii mai mici de 16 ani au o viață socială diferită, iar ea se reflectă foarte clar în rata de infectare. Cu cât copilul este mai mic, cu atât are interacțiuni mai puține și, deci, un risc mai mic de a contracta boala COVID-19.

„Copii din grupa 0-9 ani infectați cu SARS-CoV-2 sunt circa 24.000 în România, iar cei din grupa sunt aproape 45.000. De altfel, decizia de a deschide școlile pentru cei mici și mai puțin pentru cei mari nu a fost întâmplătoare. Ea a rezultat din studii epidemiologice care ne arată că boala este mai rară la copiii mici, care stau mai izolați, spre deosebire de copilul mare, care are un alt comportament. Eu îi văd ca pacienți, le văd atitudinea și le știu descrierea făcută de părinți. Este o diferență între ei, iar ea se vede în cifre”, potrivit prof. dr. Doina Pleșca. 

Vaccinarea anti-COVID la copii și redeschiderea școlilor

Un beneficiu al vaccinării asupra căruia toți specialiștii cad de acord este revenirea la școală, în bănci. Imunizarea copiilor prin vaccinare ar fi soluția pentru a preveni pe viitor dificultățile educaționale și emoționale cu care s-au confruntat de la izbucnirea pandemiei, potrivit prof. dr. Doina Azoicăi. „Din dorința de a menține deschis procesul educațional, de a evita învățământul online, care nu este încă bine pus la punct și care are dezavantaje din punct de vedere psihologic, este de preferat ca populația școlară să fie imunizată”, susține epidemiologul. 

Implicațiile emoționale ale pandemiei le vom resimți la copii în următorii ani, dar prima soluție este să încurajăm cât mai mulți adulți să se vaccineze, potrivit pediatrului Doina Pleșca. „Cred că urgența majoră este adultul, și nu copilul. Aici este marea bătălie: să stimulăm populația adultă din România în a se vaccina. Un copil este mai puțin mobil decât adultul – nu merge la serviciu, la cumpărături, nu interacționează atât de mult cu diferite persoane. Cu cât este mai mic, cu atât aceste interacțiuni scad substanțial”, conchide specialistul. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare