Vaccinarea adolescenților anti-Covid: păreri pro și contra

Pro și contra vaccinării copiilor anti-COVID: „Inclusiv pediatrul a spus să nu îl vaccinăm” vs „Am vrut să îi redau libertatea”

Varianta Delta afectează într-o măsură mai mare copiii și tinerii, a anunțat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă. Totuși, cât de sigur este vaccinul administrat copiilor, mai exact adolescenților, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani? Este cu adevărat necesar, având în vedere că adolescenții trec prin forme ușoare sau medii de boală și rămân rare cazurile care ajung la Terapie Intensivă? Care sunt argumentele care conving, dar și ce ar trebui cântărit înainte de a lua o astfel de decizie?

Sunt câteva dintre întrebările pe care am încercat să le clarificăm în primul rând cu specialiști în domeniu, precum și cu părinți din ambele „tabere”: a celor care și-au vaccinat copiii și a celor care sunt, momentan, reticenți sau încă mai așteaptă dovezi ale siguranței vaccinului. 

„Am vrut să îi redau libertatea”

Vom începe cu povestea Iulianei, mama a două fete adolescente, Alexandra (16 ani) și Teodora (13 ani). Cu Alexandra a mers la vaccin din două motive. „M-am documentat evident înainte și am așa am aflat că tehnologia pe bază de ARN mesager nu este atât de nouă pe cât se crede, ci este studiată de mult timp. Vorbim despre companii foarte serioase, care se bazează pe specialiști foarte bine pregătiți și care nu ar risca să iasă în piață cu un produs nesigur”, crede mama Alexandrei și Teodorei. 

„Am vrut să îi redau copilului libertatea de care avea foarte mare nevoie: să meargă la petreceri, să iasă în oraș sau la film cu prietenii, așa că am lăsat de-o parte efectele adverse, care nu sunt așa multe și așa grave, si am decis că e mai bine pentru ea să fie imunizată”.

Iuliana, mama Alexandrei și Teodorei

Iuliana a trecut la începutul pandemiei prin boală, având o formă ușoară de COVID-19, dar care a lăsat-o cu o senzație de oboseală pentru mai multe săptămâni. „Cred în vaccinuri, de principiu, așa că nu mi-a fost teamă să merg la medic și să i-l fac Alexandrei, fata mea în vârstă de 16 ani”, adaugă mama.

„Nimic nu e 100% sigur pe lumea asta”

Un al doilea motiv pentru care a vaccinat-o pe fata cea mare ține de unele probleme de sănătate pe care copila le are și care i-au determinat pe părinți să o protejeze suplimentar. „Boala poate veni cu o afectare neurologică, iar vaccinul poate fi o protecție bună și am hotărât ca Alexandra să beneficieze de acest scut. Evident că ne-am pus și problema efectelor adverse. Nimic nu e 100% sigur pe lumea asta”, spune cu convingere Iuliana. 

Și atunci când medicii au operat-o pe Alexandra la picior, aceștia au ținut să le precizeze că există inclusiv riscul să moară. „Și totuși am semnat acel acord, pentru că lista beneficiilor era mai mare decât cea a riscurilor. Exact așa și în acest caz: considerăm beneficiile vaccinului anti-COVID mai mari decât riscurile. Cam despre asta este vorba”, punctează Iuliana. 

Cât despre fata cea mică, Teodora (13 ani), Iuliana a decis să amâne vaccinarea spre toamna anului 2021. În cazul Teodorei, este puțin altă poveste: fata cea mică a trecut prin boală, iar la ultimele analize anticorpii au ieșit în număr mare, suficienți probabil cât să o protejeze până la toamnă, consideră părinții. „Nu ne ferim să o vaccinăm, însă, în cazul ei, având anticorpii naturali buni, am zis să mai așteptăm puțin, măcar până începe școala”, ne mărturisește Iuliana. 

Vaccinarea adolescenților în Europa

Majoritatea statelor europene au dat startul campaniilor de vaccinare pentru adolescenți începând din luna iunie 2021, deci relativ recent. Procentele cele mai bune de vaccinare a adolescenților se regăsesc în țări precum UK, care a ajuns la 77% rată de vaccinare cu ambele doze, Germania – 20%, Spania – 15%. 

Spre comparație, România a atins, momentan, rata de 1.8%, în rândul adolescenților, conform ECDC.  Dat fiind că, în majoritatea cazurilor, copiii prezintă mai puţine simptome în cazul infectării cu noul coronavirus, părinţii copiilor sănătoşi se confruntă cu decizii dificile.  

„Problema se regăsește mai mult în medicul rural, unde în general lumea nu s-a vaccinat, fie că vorbim despre adulți, fie că vorbim despre adolescenți. Este o problemă destul de gravă întrucât, copiii încep în curând școala și vor fi, poate, o pradă ușoară pentru noua tulpină Delta. Dacă nu sunt efecte adverse atât de dramatice la adulți, de ce ar fi la copii? Sigur că e frica de ceva nou, însă dacă citim surse credibile și nu toate intoxicările care circulă în mediul online, este posibil ca părinții să își schimbe părerea. Personal, nu înțeleg de ce frica de vaccin este mai mare decât frica de boală. Și boala le poate face oamenilor mult rău. Și dacă nu copiilor, unde vorbim de forme medii și ușoare, cu siguranță adulților din jurul lor, bunici, străbunici, profesori”.

Mircea Kivu, sociolog

Din toamnă, vaccinul va fi mai ușor acceptat de către părinți

Vaccinarea adolescenților reprezintă, într-adevăr, o măsură adoptată mai mult pentru a atinge imunitatea de turmă, care ar putea curma, mai rapid, răspândirea alarmantă a noilor tulpini de coronavirus.

Potrivit specialiștilor, copiii sunt destul de rar afectați de forme severe ale acestui virus și nu dezvoltă așa numitul «long term covid», respectiv „Covid pe termen lung”. „Boala în cazul lor este rareori gravă. Majoritatea copiilor fac forme medii sau sunt asimptomatici”, spune dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină de Familie (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF

Un motiv pentru care procentul vaccinării la adolescenți este așa de mic, în România, ține cumva și de noutatea studiilor, crede dr. Dumitra.

”Sunt studii foarte recente făcute pe copii și care nu au avut timp să câștige încrederea oamenilor. În plus, în România oamenii nu sunt obișnuiți să se înroleze în studii clinice, cu excepția domeniului oncologic, unde medicamentele noi și moderne, chiar dacă insuficient testate, sunt poate ultima șansă”.

Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie

Vicepreședintele SNMF consideră însă că lucrurile se vor schimba și că, din toamnă, vom întrezări o schimbare de atitudine. „Când copiii vor merge din nou la școală, apoi vor veni acasă și vor îmbolnăvi diverși membrii ai familiei, atunci părinții vor înțelege necesitatea vaccinului și la copii/adolescenți”, crede specialistul. 

Și la vaccinarea anti-HPV s-au pierdut loturi, iar acum părinții sunt complianți

Medicul își amintește, spre exemplu, de campania pentru vaccinul HPV din 2008 pe care statul român a ratat-o din diverse motive, dar în special din cauza unei campanii de comunicare deficitare.

„Am ajuns în situația respectivă pentru că în 2008, autoritățile nu au reușit să le explice mamelor de ce fetele lor trebuie să facă acest vaccin”, spune medicul.

Campania a fost reluată în anul 2020, fiind a cincea tentativă a ministerului Sănătății de a duce la capăt vaccinarea anti-HPV. Vaccinul anti-HPV nu este obligatoriu, însă Organizația Mondială a Sănătății îl recomandă fetelor între 11 și 14 ani și este oferit gratuit de stat pentru această categorie de vârstă, după ce părinții îl solicită medicului de familie.

Infecția HPV se poate produce după primul contact sexual în care un virus ajunge la nivelul colului uterin. În anumite situații, poate să genereze leziuni, iar mai târziu cancer. 

„Acum avem acest virus nou, COVID-19 și multă abundență de informații false despre vaccinarea în rândul adolescenților. A fost aceeași poveste și la HPV, iar atunci s-au pierdut multe loturi nefolosite, pentru că părinții nu au înțeles de la început care era treaba cu acest vaccin. La COVID-19 situația este însă mult mai dramatică. Este un virus care se ia pe cale aeriană, nu pe cale sexuală, cum este în cazul HPV. Răspândirea este mult mai mare și pericolele și ele mult mai mari”, încheie medicul. 

Chiar medicul pediatru ne-a sfătuit să nu ne vaccinăm copilul

Dintre părinții reticenți în ceea ce privește vaccinarea la adolescenți, fac parte și Eugen și Ramona Dragomir. „Noi am decis să nu îl vaccinăm pe Andrei, băiatul nostru în vârstă de 12 ani. Nu avem suficiente informații despre vaccin care să ne convingă”, ne-a spus Ramona. 

Însăși doctorița pediatru pe care o consultă de regulă când Andrei are probleme de sănătate a fost reticentă în a le recomanda vaccinul. „Dacă medicul lui, pediatru fiind, are încă niște semne de întrebare și ne-a recomandat să mai așteptăm, noi de ce ne-am fi grăbit să luăm această decizie?!”, se întreabă Ramona. 

Mămica susține că este foarte atentă în ceea ce privește stilul de viață al copilului și că, spre norocul ei, Andrei nu a fost un copil bolnăvicios sau cu probleme de sănătate. „Andrei are un sistem imun bun, nu este un copil care să fi răcit des sau să fi făcut vreodată gripă. Îl vitaminizam în fiecare zi cu fresh de portocale sau cu smoothie și mergem pe premisa ca este un copil sănătos și virusul nu îi va face așa mult rău, în cazul în care îl va lua”, consideră Ramona. 

Vom învăța să trăim cu virusul

Cât o privește, ea însăși, precum și soțul ei au avut o reticență în a se vaccina, tot de teama efectelor adverse și a presupusei nesiguranțe a vaccinului. „Am doua colege de serviciu care au făcut Covid 19 la cateva zile după ce s-au vaccinat, iar asta mi-a arătat că nu oferă o protecție absolută și atunci nu are rost să risc nici pentru copil, nici pentru mine. Experienţele şi studiile de până acum nu sunt suficiente pentru o asemenea decizie”, consideră Ramona. 

Din punctul său de vedere este un virus cu care va trebui să învățăm să trăim, așa cum ne-am învățat și cu cel gripal. „Vom face imunitate naturala, dacă va fi cazul. Asta este atitudinea noastră. Vrem totuși ca Andrei să socializeze, să meargă în tabără și atunci facem alte lucruri care sunt necesare pentru asta, spre exemplu testele necesare. Nu suntem iresponsabili”, spune Ramona.

Vaccinarea adolescenților crește imunitatea de turmă

Vaccinarea copiilor este o practică veche și în general acceptată, dacă vorbim de boli deja cu tradiție, cum ar fi poliomielita, pojarul, varicela, meningita. Unele dintre vaccinuri se fac chiar de la naștere, spre exemplu vaccinul anti-hepatita B sau cel anti-tuberculoză, iar cei mai mulți părinții nu se opun. 

În schimb, vaccinul anti-COVID 19 pentru adolescenți a fost introdus de puțin timp, iar studiile sunt într-adevăr de dată recentă. Dar este totuși un beneficiu în a vaccina adolescenții. „Această practică poate duce la dobândirea imunității de turmă și poate salva viețile altora, ale bunicilor, străbunicilor lor, profesorilor sau chiar pe ale părinților lor”, afirmă medicul Gindrovel Dumitra. 

De exemplu, în Marea Britanie se merge pe această idee pentru vaccinul antigripal obișnuit. Copiilor de la 2 la 12 ani li se administrează vaccinul antigripal pentru a proteja familia din jurul lor, formată din bunici, străbunici, unchi, mătuși etc. „Cu cât sunt mai mulți oameni protejați, cu atât virusul se va răspândi mai greu și își va pierde din putere”, spune dr. Dumitra. Acesta adaugă că anul viitor vor fi colectate mai multe date despre siguranța vaccinurilor și procentele adolescenților vaccinați ar putea crește.  

„Copiii foarte mici nu sunt dintre cei care răspândesc virusul în societate, însă adolescenții, da, îl pot răspândi”, mai spune medicul. 

Vaccinarea în număr cât mai mare va opri pandemia

În cazul în care copiii nu vor fi vaccinaţi, epidemiologii susţin că se impune majorarea procentului de vaccinare în rândul adulţilor, în scopul obţinerii imunităţii necesare pentru a opri pandemia.

În acest moment, sondajele la nivelul UE arată că peste 40% dintre părinți susțin vaccinarea, în timp ce 30% o resping, iar restul sunt nehotărâți, așa cum sunt și părinții Mirunei, o adolescentă în vârstă de 15 ani, din București. „Noi ne-am vaccinat cu Astra-Zeneca, pe ea am decis să o ferim de vaccin, întrucât este alergică la fân, ambrozie, praf. Totodată, există prea puţine date privind posibile afecţiuni cauzate de vaccin în rândul copiilor cu vârste între 12 şi 17 ani, cum este și ea și preferăm să avem răbdare. Miruna s-a născut și cu o mică afecțiune la inimă, nu ceva foarte grav, însă nici ceva de neglijat și preferăm să fim precauți”, povestește Gabriela, mama fetei. 

Rate de vaccinare în rândul adolescenților

Ce ar trebui să știi dacă încă nu ești convins să îți vaccinezi copilul: 

  1. Copiii sunt sursă primară de infecție pentru adulți vulnerabili, cum ar fi bunicii sau profesorii lor.
  2. Vaccinarea adulților, împreună cu cea a copiilor ar putea schimba dinamica pandemiei și ar ajuta la obținerea imunității de turmă.
  3. Virusul apare într-adevăr foarte rar la copii, însă poate fi foarte devastator. Sunt excepții, dar ele totuși există. 

Motive pentru care majoritatea părinților se opun 

  1. Nu există suficiente studii.
  2. Studiile nu au fost făcute pe o durată mai mare de timp. 
  3. Nu se cunosc efectele pe termen lung.
  4. Nu sunt siguri de eficiența și siguranța vaccinului.

Motive pentru care părinții acceptă 

  1. Medicale (adolescenți vulnerabili pe care COVID-19 i-ar putea destabiliza)
  2. Libertate 
  3. Posibilitatea de  merge la școală fără stres 
  4. Protecția bunicilor 
  5. Dacă se va obține imunitatea colectivă se va renunța și la mască, inclusiv în școli, pentru că va scădea masiv circulația virusului.

De ce vaccinurile anti-Covid destinate adolescenților sunt sigure:

În principiu, tehnica pe care se bazează producerea lor nu este nouă, ci are peste 15 ani vechime. Vaccinurile pe bază de ARN mesager cum sunt și cele anti-Covid 19, de la Moderna și Pfizer, sunt studiate de mult timp  și testate și în alte boli infecțioase cum ar fi gripă, HIV, malarie. Aceste vaccinuri moderne conțin fragmente din informațiile genetice ale virusului sub formă de ARN.

ARN-ul mesager din vaccin este o copie a unei mici părți din ARN-ul virusului SARS-CoV-2. Această moleculă are rolul de a oferi celulelor noastre instrucțiunile necesare pentru a produce proteina Spike, proteină la care sistemul imun va reacționa prin producerea de anticorpi specifici.

ARN-ul mesager este o moleculă neinfecțioasă, care nu se poate integra în ADN-ul uman și care este repede înlăturată odată ce și-a îndeplinit scopul, acela de a produce proteina Spike.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare