Care este cel mai eficient vaccin anti-Covid? Comparație între Pfizer, Moderna și AstraZeneca

    Toate cele trei vaccinuri anti-COVID autorizate în Uniunea Europeană sunt administrate și în România. Fiecare dintre ele are avantaje și dezavantaje în privința eficienței și a reacțiilor adverse. Teoretic, nu avem opțiunea de a alege un vaccin sau altul, dar putem amâna imunizarea până identificăm în platforma de programare serul dorit. Iată o comparație între vaccinurile anti-COVID disponibile la noi.

    Cele trei vaccinuri aprobate până în prezent de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) în spațiul UE sunt produse de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Universitatea Oxford. De la eficiență, efecte adverse și până la modul de administrare, sunt multe diferențe între ele. Le-am analizat împreună cu dr. Sandra Alexiu și dr. Gindrovel Dumitra, doi dintre membrii Grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

    Administrarea vaccinului Moderna a început în România pe 4 februarie 2021. Imunizările cu serul de la AstraZeneca/Oxford au început din 15 februarie.  

    Putem alege un vaccin anume?

    Serbia a anunțat pe 3 februarie 2021 că cetățenii săi sunt liberi să aleagă vaccinul cu care se vor imuniza. Aceștia pot opta între serul Pfizer, Sinopharm din China și Sputnik din Rusia. Deocamdată, în nicio altă țară nu există această opțiune și România nu face excepție. 

    Românii care se programează la imunizare prin Platforma națională pentru vaccinarea anti-COVID-19 nu pot vedea numele producătorului de vaccin, dar îl pot identifica după data rapelului. A doua doză de vaccin Pfizer se administrează la 21 de zile, în vreme ce rapelul pentru serul Moderna se efectuează la 28 de zile.

    Vaccinul de la AstraZeneca/Oxford, livrat recent în România, nu complică acest calcul. Comitetul Național pentru Vaccinare a anunțat că a doua doză va fi administrată românilor la 8 săptămâni de la prima. El este recomandat pentru grupa de vârstă 18-55 de ani. Astfel, nu vă poate fi oferit ca opțiune pe platforma de vaccinare dacă aveți peste 55 de ani – selecția se va face în baza CNP-ului. Deocamdată, nici tinerii între 16 și 18 ani nu se pot programa pentru un alt vaccin decât cel de la Pfizer. Acesta este singurul indicat pentru categoria 16-18 ani.

    Cu un calcul simplu, tipul de vaccin poate fi identificat în platformă după data rapelului în momentul în care efectuați programarea. Dacă sunt disponibile mai multe tipuri de ser, puteți căuta în platformă vaccinul dorit prin schimbarea centrului de vaccinare și verificarea datei rapelului. În cazul în care nu ați găsit serul în niciunul dintre centrele disponibile, singura soluție rămasă este amânarea vaccinării până la sosirea unor loturi noi cu serul dorit.

    Dacă nu ați reușit să identificați tipul de vaccin la momentul programării, centrul de vaccinare la care vă prezentați are obligația de a vă informa ce ser urmează să vi se administreze. În cazul în care nu este cel dorit, puteți anula imunizarea și vă reprogramați când va fi disponibil un nou lot din vaccinul respectiv.  

    În viitor, centre dedicate pentru un anumit vaccin

    Pentru vaccinul de la AstraZeneca au fost deschise în februarie 180 de centre de vaccinare noi, dedicate, distribuite în toate orașele mari din țară. Serurile de la Pfizer și Moderna ajung împreună în celelalte centre. Unele dintre aceste centre au cabinete dedicate vaccinării cu un ser sau altul, în vreme ce altele țin vaccinurile împreună, îm toate cabinetele. „Există chiar instrucțiuni, cu desene și săgeți, despre cum se păstrează la frigider: raftul de sus pentru vaccinurile Moderna și cel de jos pentru Pfizer“, spune dr. Sandra Alexiu.

    „Se ia în calcul stabilirea unor centre de vaccinare pentru un anumit vaccin. Vor fi centre care vor vaccina cu Pfizer, centre care vor vaccina cu Moderna ș.a.m.d. Când o persoană se programează la imunizare, va putea alege un centru care vaccinează cu un ser sau altul”, ne-a spus dr. Gindrovel Dumitra. 

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Eficacitate versus eficiență

    S-au vehiculat, în ultimele luni, multe procente în legătură cu eficacitatea sau eficiența vaccinurilor care au primit autorizare. Între cei doi termeni există o diferență și trebuie să o explicăm înainte de a prezenta procentele. 

    Eficacitatea (engl. efficacy) se evaluează în studiile clinice. „Pentru vaccinurile anti-COVID-19, la fel ca pentru orice alt vaccin sau tratament, eficacitatea s-a măsurat în studiile dublu-orb randomizate derulate de producători. Acestea sunt studii prospective, adică le începi acum și compari în lot martor în care ai administrat ser fiziologic și în lot de studiu în care administrezi vaccinul propriu-zis. Nimeni, cu excepția investigatorului principal, nu știe ce a primit. Apoi, vezi dacă au apărut îmbolnăviri în cele două loturi. Pe îmbolnăvirile simptomatice, eficacitatea vaccinului de la Oxford, de exemplu, este de 60%. Vorbim despre grupuri selecționate, cu persoane pe care le-au selectat să intre în acest studiu. Există criterii de includere și criterii de excludere”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

    Tipul de vaccinEficacitatea medie*Eficacitatea pe vârste
    Pfizer/BioNTech95%95,6% pentru grupa 16-55 de ani
    93,7% pentru grupa 55-64 de ani
    94,7% pentru grupa 65+
    Moderna94,1%96% pentru grupa 18-64 de ani
    86% pentru grupa 65+
    AstraZeneca/Oxford70%**nu există date relevante statistic pentru grupa 65+
    Eficacitatea vaccinurilor anti-COVID-19 autorizate în UE, așa cum a rezultat din studiile clinice ale producătorilor.

    *în prevenirea infecțiilor simptomatice, după a doua doză administrată;

    **Procentul este o medie validată științific în urma a două studii clinice derulate de AstraZeneca și Oxford: un studiu combinat de fază II/III realizat în Marea Britanie (cu 2.741 de subiecți sub 55 de ani și fără boli cronice care au primit o jumătate de doză de vaccin și o doză completă la rapel), pentru care eficacitatea a fost de 90% și un studiu de fază III desfășurat în Brazilia (cu 8.895 de participanți, inclusiv vârstnici și persoane cu boli cronice care au primit doza completă de două ori), unde eficacitatea a fost de 62%. 

    Eficiența (engl. effectiveness) se evaluează în populația reală, unde se compară datele provenite de la populația vaccinată versus populația nevaccinată. „Pentru că eficiența se măsoară retrospectiv, dispare un element important: selecția indivizilor din studiu. Eficiența unui vaccin în viața reală este mai importantă decât eficacitatea arătată în studii”, spune dr. Dumitra. Prin eficiență se evaluează în condiții naturale, și nu de laborator, beneficiile unui tratament ori vaccin, dar și reacțiile lui adverse.

    Ce știm până acum despre eficiența vaccinurilor

    Pentru că vaccinul de la Pfizer a fost primul autorizat în lume și administrat unui număr mai mare de oameni, despre eficiența lui avem date mai multe, deocamdată. Cele mai multe informații ne vin din Israel, țară care, până la data publicării acestui articol (22 februarie 2021), a vaccinat aproape jumătate din populație în numai două luni. Mai exact, 47% dintre israelieni au primit prima doză de ser Pfizer sau Moderna, iar 31,8% au primit și rapelul (sursa: Bloomberg COVID vaccine tracker). Procentul celor care au primit serul de la Pfizer este mult mai mare decât al celor imunizați cu vaccinul de la Moderna. 

    Israelul este singura țară din lume cu care Pfizer a semnat un acord pentru a analiza impactul vaccinării asupra întregii sale populații, potrivit Associated Press

    Din studiile israeliene, reiese că serul de la Pfizer/BioNTech este cel puțin la fel de eficient precum au demonstrat-o producătorii lui. Eficiența se reflectă în numărul de infectări, spitalizări și decese prin COVID-19 din Israel. 

    Iată cele mai importante informații despre vaccinul de la Pfizer rezultate din studiile israeliene:

    A scăzut semnificativ numărul de îmbolnăviri

    Ambițioasa campanie de vaccinare a Israelului a făcut ca această țară să fie prima din lume care „simte” deja efectele vaccinării. Îmbolnăvirile cu COVID-19 au scăzut cu 95,8% printre cei care au primit două doze de vaccin Pfizer. Anunțul a fost făcut pe 21 februarie de Ministerul Sănătății din Israel, citat de Reuters.

    Analiza israeliană relevă alte câteva informații importante despre vaccinul de la Pfizer: el a avut o eficiență de 98% în prevenirea febrei și a problemelor respiratorii și de 98,9% în prevenirea spitalizărilor și deceselor.

    Reduce transmiterea virusului

    Tot israelienii au reușit să răspundă uneia dintre cele mai importante întrebări legate de vaccinurile anti-COVID-19: reușesc ele să împiedice și trasmiterea virusului? Într-o foarte mare măsură, susține o altă analiză din Israel. O singură doză de vaccin Pfizer reduce semnificativ încărcătura virală, astfel că, dacă o persoană vaccinată se infectează totuși, riscul să transmită boala mai departe este mult mai mic.

    Studiul nu a fost evaluat de comunitatea științifică, dar este printre primele care demonstrează că vaccinarea nu doar previne îmbolnăvirea populației, ci oprește și răspândirea coronavirusului.

    Este eficient și la vârstnici

    Numai 531 din aproape 750.000 de israelieni cu vârsta peste 60 de ani au fost testați pozitiv pentru COVID-19 după ce au primit și a doua doză de vaccin (0,07%). Dintre aceștia, numai 38 au fost spitalizați cu forme moderate, severe sau critice de boală. Articolul integral este disponibil în revista British Medical Journal

    Un studiu anterior a arătat că rata de infectare a scăzut cu 41% la populația de peste 60 de ani după numai o doză de vaccin Pfizer. A scăzut cu 30% și rata spitalizărilor la vârstnici (analiza este disponibilă integral aici). 

    90% protecție după o singură doză

    O altă informație despre eficiența serului Pfizer vine dintr-o analiză britanică potrivit căreia o singură doză asigură o protecție de 90% împotriva infecției COVID-19 după 21 de zile de la imunizare, scrie The Guardian. Analiza, efectuată de Universitatea East Anglia, contrazice datele inițiale furnizate de Israel, care susținea că o singură doză nu ar oferi o protecție suficient de bună. 

    Vaccinul de la Oxford

    A anunțat cea mai mică eficacitate dintre toate vaccinurile aprobate în UE, dar ar trebui să îl ocolim din acest motiv? „Ca eficacitate medie, acest vaccin se încadrează în cerințele Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), care a impus un procent de cel puțin 60% eficacitate. Surpriza este că un studiu ulterior (n.r. – realizat de cercetătorii de la Oxford și publicat pe 1 februarie în The Lancet, preprint, fără peer review) a arătat că o singură doză de vaccin are o eficacitate de 76% între zilele 22 și 90 postvaccinare. După rapel, eficiența ar crește până la 82,4%”, explică dr. Gindrovel Dumitra. Aceeași analiză arată că vaccinul realizat de Oxford și AstraZeneca reduce cu 67% transmiterea virusului. 

    Elveția (țară non-UE) a amânat autorizarea serului de la AstraZeneca și cere producătorului mai multe date despre el, scrie Reuters. Avem nevoie de mai multe informații cu privire la siguranța, eficacitatea și calitatea vaccinului înainte de a-l aproba, a anunțat Swissmedic, autoritatea elvețiană de supraveghere a medicamentelor. 

    Controversat după 55-65 de ani 

    România se alătură țărilor care nu recomandă vârstnicilor vaccinarea cu serul de la AstraZeneca/Oxford. El este indicat categoriei 18-55 de ani la noi, la fel ca în Italia. Alte țări, ca Germania, Franța, Austria, Suedia, Norvegia și Danemarca îl recomandă până la vârsta de 65 de ani, iar Polonia, până la 60 de ani. De partea cealaltă, Marea Britanie, India, Mexic și Argentina l-au aprobat pentru toate categoriile de vârstă (18+).

    Producător vaccinCategorii de vârstă acoperite*
    Pfizer/BioNTech16+
    Moderna18+
    AstraZeneca/Oxford18+/18-55 de ani**
    *Conform recomandării Agenției Europene pentru Medicamente (EMA)
    **Recomandată în România

    EMA, autoritatea europeană de reglementare a medicamentelor, l-a aprobat pentru adulții cu vârsta peste 18 ani fără a specifica o limită superioară de vârstă. De unde totuși această reticență în Europa? Nu există date care să demonstreze că serul de la Oxford ar fi ineficient la vârstnici, dar nu există nici date care să-i susțină eficiența, argumentează autoritățile sanitare din aceste țări și cele din România merg pe aceeași teorie. 

    Categoria 55+ a fost slab reprezentată în studiul clinic derulat de producători. Doar 12,1% dintre participanții la studiu au avut vârsta peste 55 de ani, insuficient pentru a trage concluzii certe cu privire la eficacitate, așa cum recunosc și producătorii în studiul publicat în The Lancet. Alte companii farmaceutice cum este Pfizer au inclus mai mulți vârstnici în studiile lor clinice. 

    Cercetătorii de la Oxford au demonstrat totuși că vaccinul lor induce un răspuns imun „robust” și la vârstnici, similar celui observat la adulții tineri. Studiul lor a fost publicat în noiembrie 2020 în revista The Lancet. De altfel, decizia EMA de a autoriza acest vaccin și pentru vârstnici se bazează chiar pe acest studiu. Paradoxal, serul de la Oxford este mai bine tolerat de vârstnici, având mai puține reacții adverse decât la adulții tineri. 

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Protecția împotriva altor variante de coronavirus

    Dacă eficiența vaccinurilor împotriva coronavirusului inițial a fost demonstrată, o nouă provocare pentru producătorii săi sunt cele trei variante mai contagioase ale virusului, identificate în Marea Britanie (B.1.1.7), Brazilia (P.1) și Africa de Sud (B.1.351). Pentru cea din urmă, nu s-au efectuat deocamdată studii care să determine eficacitatea vaccinurilor autorizate.

    Pfizer

    Pfizer a anunțat că vaccinul lor este la fel de bun împotriva versiunii britanice a coronavirusului. Pentru cea africană, serul lor pare să piardă foarte puțin din eficacitate. Un studiu de laborator realizat de producător a arătat că nivelul de anticorpi generat de vaccinul Pfizer a fost de aproape două ori mai mic, dar suficient pentru a neutraliza virusul cu mutațiile din varianta sud-africană. 

    Moderna

    Moderna susține într-un studiu publicat pe 25 ianuarie că vaccinul său protejează și împotriva noilor variante britanică și sud-africană. Nivelul de anticorpi generat împotriva celei din Africa de Sud a fost de circa șase ori mai mic, dar suficient cât să asigure o protecție. „Aș spune că rămân vigilent, nu îngrijorat” de efectul mutațiilor asupra protecției oferite de vaccin, a declarat pentru revista Time dr. Stephen Hoge, președintele Moderna. „Nimic din ce am văzut până acum nu m-a îngrijorat teribil cu privire la vaccin”, a mai spus el. 

    Un studiu anterior realizat de cercetători de la Universitatea Columbia susține că, atât serul de la Pfizer, cât și cel de la Moderna ar fi semnificativ mai puțin eficiente împotriva noii variante din Africa de Sud. Ei au folosit o metodă de analiză diferită de a producătorilor și acesta ar putea fi motivul diferenței dintre rezultate, scrie Reuters. Studiile Pfizer au fost realizate cu un virus modificat genetic, în vreme ce Universitatea Columbia a folosit un pseudovirus – un virus foarte diferit. 

    Foarte important, niciunul dintre aceste studii nu a primit deocamdată validarea comunității științifice. 

    Oxford

    Vaccinul de la Oxford este la fel de eficient împotriva noii variante britanice de coronavirus, au anunțat producătorii. Din păcate, veștile bune se opresc aici pentru serul de la Oxford. El are o eficacitate de numai 10% împotriva celei sud-africane, a fost concluzia unui studiu la scară mică derulat de cercetătorii de la Oxford.

    Formula actuală a serului oferă o protecție foarte mică împotriva formelor ușoare până la moderate de COVID-19, dar oamenii de știință și-au exprimat speranța că, în teorie, ar fi eficient în infecțiile mai grave, scrie The Guardian. Acesta este și motivul pentru care Marea Britanie a decis să continue administrarea vaccinului de la Oxford, în ciuda faptului că varianta sud-africană a virusului se răspândește cu viteză printre englezi.

    De partea cealaltă, Africa de Sud nu a fost deloc convinsă că vaccinul aduce vreun beneficiu, așa încât a decis să oprească imunizările cu acest ser. Aproximativ 90% din îmbolnăvirile de COVID-19 din această țară sunt cauzate de varianta africană B.1.351 a coronavirusului. 

    Cercetătorii britanici au anunțat că lucrează acum la o versiune nouă a serului lor, care va fi eficientă și împotriva mutațiilor virusului SARS-CoV-2. „Crearea unui vaccin nou se poate face foarte, foarte repede, pentru că presupune doar schimbarea secvenței genetice pentru proteina spike. Urmează apoi procesul de producție și un studiu la scală mică – toate acestea pot fi îndeplinite într-o perioadă foarte scurtă de timp. În toamnă am putea avea vaccinuri noi disponibile”, a declarat Andrew Pollard, directorul Oxford Vaccine Group, citat de BBC

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Reacțiile adverse

    Producător vaccinReacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de o persoană din 10)Reacții adverse frecvente (pot afecta până la o persoană din 10)Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la o persoană din 100)Reacții adverse rare (pot afecta până la o persoană din 1 000)Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
    Pfizer/BioNTechla locul de administrare a injecției: durere, umflare; oboseală; durere de cap; dureri musculare; dureri articulare; frisoane, febră.înroșire la locul de administrare a injecției; greață.mărire a ganglionilor limfatici; stare de rău; durere la nivelul unui membru; insomnie; mâncărimi la locul de administrare a injecției„cădere” temporară a feței, pe o singură partereacție alergică severă
    Modernaumflare în zona axilei; durere de cap; greață; vărsături; dureri musculare, dureri articulare și rigiditate; durere sau umflare la locul de administrare a injecției; oboseală excesivă; frisoane; febrăErupție; erupție, înroșire sau urticarie la locul de administrare a injecțieimâncărime la locul de administrare a injecțieiparalizie facială periferică temporară (paralizia Bell); umflare la nivelul feței (poate să apară la pacienții cărora li s-au administrat injecții în scop cosmetic)reacții alergice severe (anafilaxie); hipersensibilitate
    AstraZeneca/Oxfordsensibilitate, durere, căldură, mâncărimi sau vânătaie la nivelul locului de administrare a injecției; senzație de oboseală (fatigabilitate) sau stare generală de indispoziție; frisoane sau senzație de febrilitate; durere de cap; greață (senzație de rău); durere articulară sau muscularăumflare sau înroșire la nivelul locului de administrare a injecției; febră (>38°C); vărsături (stare de rău) sau diareesomnolență sau amețeli; scădere a poftei de mâncare; umflare a ganglionilor limfatici; transpirație excesivă, mâncărimi ale pielii sau erupții pe piele.
    Reacțiile adverse prezentate în prospectul fiecărui vaccin

    Prospectul vaccinului de la Pfizer/BioNtech este disponibil aici.

    Prospectul vaccinului de la Moderna este disponibil aici.

    Prospectul vaccinului de la AstraZeneca/Oxford este disponibil aici.

    Reacțiile adverse la vaccinuri, în general, nu sunt neobișnuite. Cel antigripal, de exemplu, provoacă și el febră, oboseală și diverse reacții la locul injectării. Efectele secundare sunt un semn că sistemul nostru imunitar „răspunde” la vaccin, explică medicii. Pe de altă parte, „dacă ai febră mai mare nu înseamnă că ai o imunitate mai bună la virus. Nu poți presupune asta, deși acest lucru sugerează că sistemul tău imunitar face totuși ceva”, spune dr. Anna Goodman, de la Spitalul Guy’s and St Thomas, din Londra, într-un interviu pentru BBC

    Cu cât ești mai tânăr, cu atât ai un risc mai mare de a resimți reacții adverse. Toate cele trei vaccinuri aprobate în spațiul european provoacă mai puține reacții adverse la vârstnici, comparativ cu adulții tineri. „Sistemul imunitar al tinerilor este mai robust decât al nostru și reacționează mai mult”, explică dr. William Schaffner, de la Universitatea Vanderbilt. 

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Ce provoacă reacțiile adverse

    Majoritatea efectelor adverse ale vaccinurilor împotriva COVID-19 sunt consecința interacțiunii dintre sistemul imunitar și proteina S. „Ceea ce vedem noi în zilele 2-7 nu reprezintă altceva decât o pseudoboală, care poate fi mai mult sau mai puțin intensă. Orice vaccin face același lucru: mimează boala fără să producă efectele sale morfologice, ci doar răspunsul imun. Se poate observa că reacțiile adverse apar mai târziu decât la vaccinurile obișnuite. Aceasta înseamnă că ele nu sunt declanșate de substanțele conținute de vaccin, ci de produșii rezultați odată ce serul este eliberat în spațiul interstițial – în acest caz, proteina S pe care o produc celulele musculare”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra. 

    În cazul vaccinului DTP (diftero-tetano-pertussis), de exemplu, efectele adverse apar cel mai frecvent în cursul zilei în care s-a administrat, iar în zilele următoare scad în intensitate. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, reacțiile încep să apară la o zi după administrare. „În prima zi, ele sunt foarte puține. Cele mai multe sunt în ziua următoare vaccinării, după care încep să scadă în intensitate”, explică în continuare medicul.

    Pentru vaccinurile de la Pfizer și AstraZeneca/Oxford, o a doua cauză a reacțiilor adverse, dar secundară, o reprezintă substanțele folosite pentru construcția lipozomului, mai spune specialistul.

    Reacțiile adverse sunt mai intense după prima sau după a doua doză?

    O particularitate a vaccinurilor de la Pfizer și Moderna este că reacțiile adverse apar, de regulă, după a doua doză – o constatare făcută și în studiile clinice ale producătorilor, și ulterior, în campaniile de vaccinare. Răspunsul imun al organismului este mai puternic după rapel, explică medicii.

    La vaccinul de la Oxford/AstraZeneca, lucrurile nu stau la fel. Reacțiile adverse după cea de-a doua sunt mai ușoare și mai puțin frecvente, comparativ cu prima doză. Cercetătorii au folosit pentru acest vaccin un adenovirus ca „vehicul” pentru a livra în organism un fragment din informația genetică a coronavirusului.

    Adenovirusul utilizat de cei de la Oxford este de cimpanzei, și nu uman, iar alegerea nu este deloc întâmplătoare. „Este foarte posibil ca acest vehicul, adenovirusul, să fie recunoscut de sistemul imun în cazul în care ne-am întâlnit în trecut cu el. Cum adenovirusurile sunt virusuri banale cu care ne întâlnim frecvent, mai ales în copilărie, este foarte puțin probabil să existe vreun individ pe Pământ care să nu fi intrat în contact cu ele. În aceste condiții, organismul nostru are deja o protecție împotriva adenovirusurilor umane. Când sunt livrate sub formă de vaccin, primul lucru pe care organismul îl face va fi să le distrugă. Logica celor de la Oxford a fost să vină cu un adenovirus care nu a circulat niciodată în specia umană și pentru care să nu avem nicio protecție”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

    Dacă la prima doză de vaccin, organismul nostru nu are „armele” necesare pentru a neutraliza acest adenovirus, este foarte posibil ca, la a doua administrare, să avem anticorpi împotriva lui. Aceștia distrug, parțial, „vehiculul” vaccinului și informația genetică nu își mai îndeplinește scopul la fel de bine la ca prima doză. În consecință, reacția imună nu mai este la fel de puternică la rapel, prin urmare, nici efectele adverse nu vor mai fi la fel de multe sau de intense. Din păcate, și eficacitatea serului este mai mică în aceste condiții.

    În România, până la data de 22 februarie 2021, doar 0,3% din totalul celor vaccinați au avut reacții adverse. Un grafic actualizat este disponibil pe Graphs.ro. Cele mai multe reacții raportate au fost la vaccinul Pfizer, dar pentru că acesta se administrează de la începutul campaniei în România. Nu au fost cazuri de șoc anafilactic, potrivit coordonatorului campaniei, dr. Valeriu Gheorghiță. Pentru toate cele 3 vaccinuri, mai numeroase au fost reacțiile generale de tip febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare de oboseală și alergii de tip urticarian.

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Reacțiile adverse grave

    Reacțiile adverse la cele trei vaccinuri sunt similare, dar fac excepție cele rare de la serurile pe bază de ARN mesager. În această categorie intră o formă de paralizie temporară a feței numită paralizia Bell, care poate apărea după administrarea vaccinului de la Pfizer sau a celui de la Moderna. Câteva cazuri au existat chiar din timpul studiilor clinice ale producătorilor, dar și după ce aceste seruri au fost administrate populației. Un caz de paralizie facială temporară s-a înregistrat și în România, pe 4 feburarie 2021, la un medic care a primit rapelul vaccinului Pfizer.

    Tot pentru cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager de la Pfizer și Moderna s-au înregistrat în lume câteva cazuri de anafilaxie (reacție alergică severă). Cel mai probabil, susțin medicii, ele au fost declanșate de polietilenglicol (PEG), o substanță utilizată în nanoparticulele care protejează ARN-ul mesager din vaccin. PEG se găsește și în compoziția pastelor de dinți, a șampoanelor și a altor produse cosmetice. Aproximativ 7% din populație are diverse reacții alergice la el, mai mult sau mai puțin severe.

    Cele două vaccinuri sunt contraindicate persoanelor cu hipersensibilitate cunoscută la această substanță sau la o alta din compoziție. De asemenea, în cazul în care la prima doză survine o reacție anafilactică, este contraindicată administrarea celei de-a doua doze.

    Vaccinul de la Oxford nu conține PEG și nu a fost asociat cu riscul de șoc anafilactic. Pe de altă parte, nici el nu este lipsit de reacții adverse îngrijorătoare. În timpul studiilor clinice pentru acest ser, trei voluntari au fost diagnosticați cu mielită transversă – o inflamație a coloanei vertebrale. Ea nu se regăsește pe lista reacțiilor adverse, fiindcă nu a putut fi stabilită o reacție directă de cauzalitate. 

    Comparație între vaccinurile anti-COVID. Tehnologie și mod de administrare

    Vaccinurile de la Pfizer și Moderna fac parte din categoria vaccinurilor genetice. Ele conțin fragmente de informație genetică de la agentul patogen, care, odată ajunse în organism, permit celulelor să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun. 

    Cele două vaccinuri împotriva COVID-19 se bazează pe ARN mesager și învață organismul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Fragmentele de ARN pe care le livrează ajung în citoplasmă, și nu în nucleul celulelor noastre, așa încât nu ne pot modifica ADN-ul propriu. Ele sunt degradate de enzimele din organism într-un interval de până la 5-7 zile de la administrare. 

    ProducătorTip vaccinNumăr de dozeInterval de administrareStocareDoze/flaconNecesită diluție cu ser
    Pfizer/BioNTechARN mesager221 de zile-80℃6da
    ModernaARN mesager228 de zile-20℃10nu
    AstraZeneca/Oxfordvector viral28 săptămâni2-8℃8-10nu
    Comparație între modul de fabricare, administrare și stocare pentru cele trei vaccinuri

    Pfizer și Moderna au o compoziție diferită

    Deși ambele sunt vaccinuri de tip ARN mesager, care au același mecanism de acțiune, compoziția lor este diferită. Serul de la Moderna conține 100 de micrograme de ARN mesager per doză, iar cel de la Pfizer de peste trei ori mai puțin (30 micrograme). Motivul pentru care s-au folosit concentrații diferite de ARN mesager este mica veziculă de grăsime – lipozomul – în care este introdus ARN-ul mesager pentru a putea ajunge în celule. Fără acest lipozom, secvența genetică este degradată imediat de enzimele din celulele umane și vaccinul nu va putea declanșa răspunsul imun așteptat.

    Ambele vaccinuri folosesc un lipozom, dar cu o structură puțin diferită. (De aici este și diferența dintre temperaturile la care se păstrează cele două seruri.) „Acest lipozom are o capacitate mai mică sau mai mare de a păstra ARN-ul mesager capabil să producă proteina S la momentul livrării. În cazul vaccinului de la Moderna, vorbim despre o capacitate mai mică, de unde nevoia unei concentrații mai mari de ARN mesager în interiorul acestuia”, explică dr. Dumitra. 

    Vor fi testate multe variante de acum înainte, fie combinații de seruri, fie concentrații sau scheme diferite. Pentru început, a fost suficient să stabilim o schemă care să fie sigură și eficace. Cunoaștem profilul de siguranță, cunoaștem eficacitatea și de aici mai departe mergem pe ajustări, astfel încât să obținem efectul maxim cu cu riscuri minime. 

    Dr. Gindrovel Dumitra, membru al Grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

    Reprezentanții Operaţiunii Warp Speed din Statele Unite, care facilitează dezvoltarea și distribuția vaccinurilor anti-COVID-19, au cerut companiei Moderna să testeze doze mai mici de ARN mesager în vaccinurile lor. O concentrație mai mare presupune costuri mai mari de producție, dar este posibil să implice și efecte adverse mai multe. 

    Pfizer și Moderna produc același răspuns imun?

    Cazul recent al bărbatului din Târgu Jiu care a primit vaccinul de la Moderna la rapel, deși se imunizase inițial cu cel de la Pfizer, a pus problema eficacității serurilor când sunt administrate în combinație. 

    În acest moment, recomandarea în România și peste tot în lume este ca la rapel să se administreze vaccin de la același producător ca la prima doză. „Diferența dintre un vaccin sau altul este dată de schema de administrare, cele trei vaccinuri având o distanță diferită între prima și a doua doză. Noi trebuie să folosim practici a căror eficiență este dovedită”, spune dr. Gindrovel Dumitra. 

    Când administrăm un vaccin într-un program național, trebuie să o facem conform schemei și a rezultatelor din studiile clinice. Experimentele le facem în studii clinice. Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute se practică în studii clinice în acest moment. Nu ne așteptăm să fie urmări nedorite, dar nu o putem face în mod curent, pentru că nu suntem în studii clinice, ci în administrarea în populația generală. 

    Dr. Gindrovel Dumitra, membru al Grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

    Un studiu în care se testează diverse combinații de vaccinuri au demarat recent britanicii de la Oxford. Aceștia vor urmări eficiența serurilor aprobate până acum, făcând asocieri între Moderna și Pfizer, Moderna și AstraZeneca, respectiv Pfizer și AstraZeneca.

    Există o „ipoteză imunogenică” ce pare cât se poate de plauzibilă, potrivit dr. Dumitra. „Între vaccinurile de la Pfizer și de la Moderna nu sunt diferențe semnificative, fiind vorba despre un ARN mesager care codifică exact aceeași proteină S (fără mutațiile apărute mai recent). Antigenul produs de celula musculară după administrare este același – proteina S. Același lucru îl putem spune și despre vaccinul celor de la AstraZeneca. Cu alte cuvinte, în teorie, din punct de vedere imunogenic (n.r. – capacitatea unui antigen de a induce un răspuns imun), un rapel va avea același rezultat în cazul administrării unui vaccin sau a altuia. O a doua doză cu oricare dintre cele trei vaccinuri pe care le avem la dispoziție acum va crește răspunsul imun la fel de mult ca prima. Ca atare, nu ar trebui să fie nicio problemă”, susține medicul. 

    Vaccinul de la Oxford nu este clasic. „Este aproape la fel ca cele de la Pfizer și Moderna”

    Serul produs de cercetătorii de la Oxford, împreună cu cei de la AstraZeneca, face parte din categoria vaccinurilor cu vectori virali. El conține un adenovirus modificat genetic astfel încât să nu producă îmbolnăvirea. Acest virus transportă un fragment din informația genetică a coronavirusului. Odată ajunsă în celule, informația genetică declanșează sinteza proteinei Spike a virusului. Sistemul nostru imunitar o va recunoaște ca fiind străină organismului și va produce anticorpi și celule care să o atace. La primul contact cu virusul, organismul persoanei vaccinate îl va recunoaște și va fi pregătit să se apere.

    Chiar dacă este considerat de mulți un vaccin clasic – raportându-se la temperatura de păstrare, vaccinul de la AstraZeneca/Oxford nu face parte din categoria celor clasice. „Este un vaccin aproape la fel ca cele de la Pfizer, respectiv Moderna. El livrează virus modificat genetic, nonreplicativ (n.r. – care nu se mai poate replica), dar această modificare genetică înseamnă că el conține în ADN-ul său o bucățică de ADN complementar ARN-ului mesager care codifică proteina S. Este aceeași proteină, doar că mai apare o fază suplimentară în procesul de producție: citirea ADN-ului complementar, transformarea acestuia în ARN mesager și, mai departe, producerea proteinei S pentru stimularea sistemului imunitar”, explică medicul Gindrovel Dumitra. 

    Vaccinarea anuală, un scenariu tot mai probabil

    Pe măsură ce apar noi variante ale virusului, ar putea fi necesară și o a treia doză de rapel pentru vaccinul anti-COVID-19 în toamnă, este de părere Nadhim Zahawi, ministrul pentru vaccinare din Marea Britanie. Mai mult, se conturează tot mai clar scenariul vaccinării anuale împotriva acestei infecții respiratorii, la fel ca în cazul gripei sezoniere.

    „Credem că este foarte probabilă vaccinarea anuală sau un booster în toamnă și apoi vaccinare anuală, așa cum procedăm cu vaccinarea antigripală, pentru care căutăm varianta de virus care se răspândește în lume”, a spus oficialul britanic citat de Reuters.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook