Cum folosim corect un test rapid COVID acasă

Cum folosim corect un test rapid COVID acasă. „Am avut pacienți cu test negativ acasă și pozitiv la spital”

Testele rapide pentru COVID-19 nu sunt întotdeauna elocvente, iar odată cu noua variantă Omicron, ele au devenit și mai puțin eficiente. Care este acuratețea lor reală, cât de bune sunt testele de salivă și cum se efectuează corect un test rapid COVID au explicat pentru Smart Living medici care folosesc astfel de teste în practica de zi cu zi. 

Ultima actualizare: 26.07.2022

Testele rapide antigen sunt relativ ușor de utilizat, oferă un răspuns rapid și nu sunt foarte costisitoare, dar nu reușesc să depisteze toate cazurile pozitive. Sunt mai multe motive pentru care nu dau întotdeauna rezultate corecte. Pe de o parte, poate fi vorba despre sensibilitatea scăzută a acestor teste rapide COVID, mai ales la asimptomatici. Pe de altă parte, rezultatele fals negative pot avea legătură cu încărcătura virală a persoanei în cauză și cu momentul nepotrivit ales pentru testare.

Recoltarea incorectă poate influența și ea rezultatul unui test rapid COVID. Nu în ultimul rând, sensibilitatea acestor teste a scăzut odată cu apariția noilor variante ale virusului SARS-CoV-2, îndeosebi Delta și Omicron.

Analizăm pe rând toate motivele pentru care aceste teste rapide COVID dau rezultate fals negative (dar și fals pozitive uneori) împreună cu medicul infecționist Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timișoara, medicul de familie Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, și dr. Alice Grasu, managerul Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. 

Prețul unui test rapid COVID variază de la 12 la 35 de lei în farmacii și în magazinele online. Teste rapide antigen gratuite se pot efectua în 4.317 cabinete medicale de familie. Lista acestora, actualizată în data de 21.07.2022, este disponibilă pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, testări gratuite pentru COVID-19 se pot face și în anumite farmacii, listate pe site-ul Ministerului Sănătății și actualizate în data de 07.07.2022. Testele sunt gratuite, dar farmaciile pot percepe o taxă pentru efectuarea lor. 

Câte teste rapide COVID sunt autorizate în UE

În iulie 2022, în spațiul Uniunii Europene se comercializau peste 300 de tipuri teste rapide antigen. Cele mai multe dintre ele sunt cu recoltare nazofaringiană (din spatele foselor nazale) și orofaringiană (cu recoltare din gât), dar și de salivă, spută (secreție vâscoasă eliminată prin tuse) sau chiar de scaun.

Despre numărul de teste distribuite pe piața românească nu sunt disponibile informații. Din 11 iunie 2021, un Ordin al ministrului Sănătății a abrogat înregistrarea dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro (testele rapide antigen fac parte din această categorie) în baza națională de date. Producătorii nu mai au obligaţia să notifice Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) despre punerea în funcţiune a dispozitivelor pe teritoriul fiecărei țări membre. Reglementarea a venit în urma unui regulament nou al UE, care are ca scop eliminarea unor obstacole puse de statele membre în calea introducerii pe piață a dispozitivelor care sunt conforme cu cerințele spațiului european. 

Testele rapide antigen sunt comercializate, așadar, liber în interiorul UE.  Este suficient ca ele să poarte marcajul UE pentru a indica faptul că sunt conforme și pot fi comercializate în România. 

Lista testelor rapide antigen disponibile în spațiul UE poate fi consultată pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Centre, un serviciu de cercetare și consiliere științifică independentă). Sunt incluse aici date despre acuratețea testelor și informații din literatura științifică. Lista este actualizată constant. 

De ce toate testele rapide sunt pentru uz profesional

Testele rapide antigen nu trec printr-un sistem central de autorizare în UE. Dacă vorbim despre teste rapide COVID destinate uzului profesional, producătorii le pot pune pe piață fără o permisiune explicită din partea unei autorități, doar în baza unei declarații de conformitate și după aplicarea marcajului CE. Nu este necesară o autorizare din partea instituțiilor Uniunii Europene (cum ar fi Comisia Europeană), agențiilor europene (Agenția Europeană pentru Medicamente sau Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) sau autorităților sanitare din statele membre.

În România, Autoritatea Națională a Medicamentului nu autorizează sau omologhează astfel de teste rapide COVID sau alte dispozitive medicale, ci doar supraveghează piața. 

Regulile sunt diferite pentru autoteste –  testele care pot fi utilizate acasă, de persoane fără calificare medicală. Regimul de introducere pe piață este mai complicat în cazul lor. Procedura presupune și implicarea unui organism notificat care evaluează conformitatea acestor dispozitive pentru autotestare. Ele trebuie să îndeplinească mai multe condiții de proiectare, specificate pe site-ul ANMDMR

Prin urmare, testele de uz profesional sunt mai ușor de introdus pe piață. Acesta este motivul pentru care majoritatea testelor rapide comercializate au în prospect mențiunile: „Numai pentru uz profesional” și „Prelevarea probelor și interpretarea rezultatelor trebuie făcute doar de personal medical calificat”. Doar 9 din cele peste 300 de tipuri de teste rapide COVID comercializate în spațiul UE sunt de tip autotest. 

Mai multe informații despre procesul de autorizare pentru un test rapid COVID sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene

Care sunt cele mai bune teste rapide COVID

Experții Comisiei Europene, prin Comitetul pentru Securitate Sanitară (HSC), au clasificat testele comercializate în spațiul european în două categorii: A și B, cu subcategoriile A1 și A2, respectiv B1 și B2. În categoria A sunt incluse testele a căror performanță a fost evaluată prin studii clinice prospective, iar în categoria B, testele evaluate prin studii in vitro. Experții HSC din cele 27 de state membre ale UE și din Norvegia recomandă testele care fac parte din categoria A.

La 22 iulie 2022, ultima dată la care a fost actualizată lista, HSC recomanda numai 54 de teste rapide antigen nazofaringiene și orofaringiene din cele care se comercializează în UE.

Lista testelor rapide COVID agreate de Comisia Europeană este disponibilă pe platforma Comisiei Europene, paginile 12-46. 

Dacă, pentru introducerea pe piață, este suficient ca testele să aibă o sensibilitate egală sau mai mare de 80%, HSC le agreează doar pe cele cu o sensibilitate egală sau mai mare de 90%. Rezultatele testărilor sunt recunoscute mutual pe întregul teritoriu UE. 

Sensibilitatea se referă la procentul de persoane infectate care au un test rapid COVID pozitiv, iar specificitatea se referă la procentul celor neinfectate care au rezultat negativ. Concret, un test rapid COVID ar trebui să identifice 4 din 5 persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 (80%) și să ofere nu mai mult de 3 rezultate fals pozitive la 100 de persoane care nu sunt infectate (97%). 

Cât de bune sunt testele rapide din salivă

Din lista testelor agreate de experții Comitetului pentru Securitate Sanitară al UE lipsesc testele rapide antigen de salivă. Oficialii HSC justifică absența lor prin lipsa de date relevante cu privire la acest tip de teste. „Grupul tehnic de lucru va continua să monitorizeze dezvoltarea acestor teste și, dacă se consideră necesar, va lua în considerare includerea lor odată ce vor deveni disponibile dovezi și date relevante”, se arată în documentul HSC. 

Sensibilitatea și specificitatea prezentate de producători pe prospectul testelor de salivă sunt comparabile cu ale testelor nazofaringiene, dar cât de recomandate sunt ele de medici în acest moment? „Din punctul meu de vedere, testele de salivă au o acuratețe mai mică decât cele cu probă recoltată din zona rinofaringelui (n.r. – numit și nazofaringe). Este logic, pentru că testele de salivă pot sau nu să antreneze (n.r. – să pună în mișcare, să includă) antigenul viral. Ține de tehnica de recoltare, iar din acest motiv, noi spunem că sensibilitatea este mai mică. Ne așteptăm ca probele pe bază de salivă să fie mai puțin sensibile”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.  

Studiile care au urmărit acuratețea diverselor teste antigen de salivă au avut rezultate contradictorii. Un studiu belgian derulat de institutul de cercetare Sciensano susține că testele realizate din probă de salivă au o sensibilitate mai mică decât cele nazofaringiene dacă încărcătura virală a bolnavilor este mică. Un alt studiu, publicat pe platforma MedRxiv.org, susține că aceste teste au o acuratețe mare în stadiile inițiale ale COVID-19 și în faza presimptomatică. 

Testele de salivă nu sunt agreate deocamdată la nivelul Comisiei Europene, motiv pentru care „nu considerăm veridică informația publicată de producător înainte de avizarea de către Comisia Europeană și de o recomandare venită de la Agenția Europeană pentru Medicamente. La nivelul acestei agenții, se face o evaluare a tehnologiei medicale care confirmă sau infirmă datele propuse spre publicare de firma producătoare. Abia după aceea putem spune că datele sunt evaluate de către un comitet științific care își asumă corectitudinea acestora”, detaliază specialistul. 

Multă vreme, autoritățile sanitare din România au folosit ca argument că nu vor folosi testele pe bază de salivă până când nu vor fi agreate de către Comisia Europeană, dar, din păcate, există această presiune foarte mare din partea populației, a părinților în special, de a le utiliza în școli”. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei

Sensibilitatea testelor de salivă este mai mică decât a celor nazofaringiene, susține și medicul infecționist Virgil Musta. Cu toate acestea, „ele pot fi utilizate în colectivitățile de copii, acolo unde nu poți face supraveghere epidemiologică aproape zilnic cu recoltare din nas, pentru că lezezi mucoasa. Chiar dacă testele de salivă nu au o sensibilitate la fel de bună, sunt totuși un ajutor în depistarea cazurilor pozitive de COVID-19 dintr-o colectivitate”, este de părere specialistul. 

Ce teste rapide COVID folosesc medicii în cabinete, spitale și pe ambulanțe

Toate testele rapide antigen pentru COVID-19 utilizate în spitale, în cabinetele medicilor de familie și de către medicii serviciilor de ambulanță din România sunt asigurate de direcțiile de sănătate publică și se regăsesc pe lista agreată de HSC. Rezultatul lor este recunoscut și raportat direcțiilor de sănătate publică. 

Toate testele oficiale se prelucrează din exsudat nazofaringian. Testarea cu tampon nazofaringian este preferată la ora actuală. Ea este considerată cea mai precisă dintre toate, fiindcă în nazofaringe se concentrează cea mai mare încărcătură virală în urma unei infectări cu SARS-CoV-2. 

„Modelul de test rapid COVID pe care l-am primit noi de la DSP este doar cu recoltare nazală. Pentru testele PCR, recoltăm atât probe nazofaringiene, cât și orofaringiene”, potrivit medicului Alis Grasu. Recoltarea nazofaringiană la testele rapide antigen se practică și la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, din Timișoara. „Orofaringian recoltăm doar pentru testele PCR”, precizează dr. Virgil Musta. 

Unele teste rapide antigen disponibile în farmaciile de la noi lasă posibilitatea de a alege între recoltarea nazofaringiană și orofaringiană. „Dacă avem la dispoziție ambele variante, eu aș prefera recoltarea din nazofaringe. Astfel, se reduce din riscul de a avea rezultate fals negative ca urmare a unei tehnici incorect de recoltare”, recomandă dr. Gindrovel Dumitra. 

Chiar și cu aceste teste, medicii s-au confruntat cu rezultate fals negative. „Am avut pacienți cu test negativ la care simptomatologia persista, am repetat testul a doua sau a treia zi și a confirmat infectarea”, detaliază medicul de familie. 

Ce acuratețe reală are un test rapid COVID

Deși sunt utilizate și în spitale, și de medicii de pe ambulanțe pentru confirmarea infecției COVID-19, știm chiar de la apariția pe piață a testelor rapide antigen că ele nu pot avea acuratețea celor PCR de laborator.

Dacă le comparăm cu testele PCR, cele rapide au o sensibilitate de aproximativ 70%. Testele sunt de calități diferite, iar acuratețea lor nu este aceeași”. 

Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, din Timișoara

Pentru a putea fi introduse pe piață, testele rapide ar trebui să aibă o sensibilitate egală sau mai mare de 80%. Majoritatea producătorilor prezintă în prospect o acuratețe mai mare de 90%. În practică, ele nu au o acuratețe atât de mare, după cum au demonstrat mai multe centre independente de cercetare. 

Cel mai important studiu care a analizat sensibilitatea și specificitatea testelor rapide antigen arată că ele depistează corect infecția cu noul coronavirus la doar 72% dintre persoanele simptomatice. Cercetătorii au descoperit diferențe mari de acuratețe între diversele teste rapide analizate. Unul dintre ele a oferit rezultate pozitive corecte în doar 34,1% din cazuri, în timp ce altul a identificat corect infecția COVID-19 la 88,1% dintre persoanele testate. 

Analiza a fost publicată în martie 2021 în Cochrane Database of Systematic Reviews. Autorii au evaluat 64 de studii care au urmărit acuratețea a 16 tipuri de teste rapide, majoritatea din Europa, dar și din America de Nord. Probele au fost recoltate de personal medical conform instrucțiunilor producătorului, așa încât prelevarea incorectă poate fi exclusă dintre motivele pentru care testele au avut o acuratețe scăzută. 

Un alt studiu, publicat în aprilie 2021 în Journal of Clinical Virology , a analizat acuratețea a patru tipuri de teste rapide antigen. Cercetătorii au descoperit că toate au avut rezultat incorect fals negativ în aproximativ jumătate din cazuri. Rezultatele fals pozitive au fost foarte rare. 

Acuratețe și mai scăzută la asimptomatici 

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) recomandă testele rapide COVID și în absența simptomelor specifice. Contacții direcți ai unor persoane confirmate cu boala pot recurge la acest tip de testare, spun autoritățile sanitare, dar studiile arată că sensibilitatea testelor rapide COVID este foarte mică la asimptomatici. Analiza britanică citată anterior susține că acuratețea lor este de numai 58,1% la persoanele fără simptome de COVID-19

La o concluzie similară a ajuns și un studiu Medlife derulat în România: testele rapide antigen au o sensibilitate scăzută la asimptomatici și bolnavi cu simptome ușoare. Astfel, doar 53% din totalul persoanelor depistate cu COVID-19 prin teste PCR au fost detectate și prin teste rapide COVID, potrivit studiului la care au participat puțin peste 1.000 de români. 

Încărcătura virală (cantitatea de virus) a bolnavilor crește treptat după contactul cu virusul, odată cu multiplicarea acestuia în celulele umane. În general, există o legătură directă între cantitatea de virus în organism și simptomele de COVID-19. Ea atinge un nivel ridicat după debutul simptomelor și scade în fazele tardive ale bolii. De aceea, un test rapid COVID își va atinge acuratețea maximă doar la bolnavii simptomatici.

„Din media ciclurilor de amplificare rezultă faptul ca testul rapid identifică doar încărcături virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încărcături virale mici ce pot fi găsite atât la începutul contaminării, cât şi la sfârşit, dar fără a putea face distincţia între cele două situaţii şi fără a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai există contagiozitate”, a explicat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator. Testele rapide nu sunt un instrument fiabil de diagnostic sau de triaj pentru persoanele asimptomatice sau presimptomatice, concluzionează studiul. 

Testele rapide sunt mai puțin eficiente la depistarea variantei Omicron

Testele rapide COVID-19 au o sensibilitate mai scăzută în cazul noii variante Omicron, avertiza Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) încă de la sfârșitul anului 2021, când în circulație se afla subvarianta BA.1 a Omicron. Pe măsură ce au apărut noi subvariante ale Omicron, mai multe studii au confirmat această observație. În comparație cu varianta Delta, Omicron este identificată mai greu din probele nazale, mai ales în primele una-două zile de la infectare, potrivit unor studii citate de COVID-19 Science Advisory Table din Ontario. Sensibilitatea variază de la un test COVID la altul, dar toate cele analizate au detectat mai eficient varianta Delta decât Omicron.

Pentru o acuratețe mai mare, specialiștii recomandă ca recoltarea probei pentru testarea COVID-19 să se facă din interiorul ambilor obraji, din gât și, apoi, din ambele nări.

În cazul persoanelor infectate cu varianta Omicron, un singur test rapid COVID depistează corect virusul în doar 60% din cazuri, susține Tim Stenzel, directorul Office of In Vitro Diagnostics and Radiological Health, din cadrul FDA, citat de Medtechdive.com. Oficialul american susține că această sensibilitate mai scăzută impune repetarea testării pentru a exclude un rezultat fals negativ. Un nou test este recomandat la 24-48 de ore de la primul.

Când este cel mai bun moment pentru un test rapid COVID

Unul dintre cele mai întâlnite motive pentru care persoanele infectate au rezultate fals negative la testele rapide antigen are legătură cu momentul nepotrivit ales pentru testare. Se poate întâmpla ca proba să fie recoltată prea devreme, dar și prea târziu în cursul infecției cu oricare dintre variantele virusului.

„Dacă pacientul se află în faza de debut a bolii și are simptome minore, se poate ca testul rapid să nu se pozitiveze, dar PCR-ul sigur îl depistează și în faza de debut. La fel, dacă pacientul este spre sfârșitul bolii, un test rapid COVID ar putea să nu detecteze antigenul viral, dar PCR-ul o va face”, potrivit medicului Alis Grasu. 

Nu avem o regulă de testare la un număr de zile de la debutul bolii. Teste rapide se fac la pacienții care prezintă simptome de orice fel, mai grave sau mai puțin grave. Dacă testul rapid este pozitiv, îl declarăm la DSP. Dacă testul rapid este negativ, dar pacientul are semne și simptome de boală, recoltăm probă și pentru un test PCR”. 

Dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov

Un test PCR poate depista infecția cu SARS-CoV-2 mai devreme și într-un interval de timp mai lung decât un test rapid COVID. Pentru acestea din urmă, avem la dispoziție o „fereastră” mai scurtă, susțin specialiștii Institutului Robert Koch. Reprezentarea schematică de mai jos arată intervalul limitat de timp în care poate fi depistată infecția cu SARS-CoV-2 prin teste rapide antigen, prin teste PCR, precum și perioada în care persoana infectată este contagioasă.

Sursa: rki.de

Potrivit graficului, intervalul optim pentru testarea rapidă este din ziua 5 de la momentul infectării (considerat ziua 0) și până în ziua 13 de boală, inclusiv. Astfel, o persoană care a intrat în contact cu virusul în ziua de luni va avea rezultat pozitiv la testul rapid abia în ziua de sâmbătă, 5 zile mai târziu. Cu un test PCR, diagnosticarea bolii este posibilă din ziua a treia de boală. 

Intervalul de contagiozitate este mai mare decât acest interval: zilele 4-16. Aceeași persoană infectată în ziua de luni va fi contagioasă de joi, cu 2 zile mai devreme decât momentul la care va primi rezultat pozitiv prin testarea rapidă. 

Studiul citat anterior, disponibil pe Cochrane Database of Systematic Reviews, a arătat că sensibilitatea testelor rapide scade semnificativ după prima săptămână de simptome. În prima săptămână, ele identifică 78,3% dintre cazurile pozitive și doar 51% în a doua săptămână. 

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) recomandă ca testul rapid antigenic să fie efectuat în maximum 5 zile de la debutul bolii sau în maximum 7 zile de la data expunerii. 

Când repetăm un test rapid COVID

Testarea regulată, la intervale scurte crește acuratețea rezultatelor, spun reprezentanții autorității sanitare germane. Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât crește probabilitatea ca infecția COVID-19 să fie depistată, arată o analiză a Institutului Robert Koch. 

Calendarul arată șapte persoane care sunt testate regulat la intervale scurte, în fiecare zi de marți și joi. Cercurile marchează, schematic, în ce moment al testării celor șapte persoane ar primi rezultate pozitive, respectiv negative (…) Dacă grupul de persoane ar fi testat lunea, miercurea și vinerea, ar fi depistate trei persoane. Dacă s-ar testa o dată pe săptămână, ar fi depistată o persoană. Sursa: rki.de

„Testarea regulată la intervale scurte (și a persoanelor fără simptome) cu teste antigen permite depistarea și combaterea din timp a focarelor de infecție (de exemplu, în școli sau la locul de muncă), fără însă a duce la împiedicarea completă a extinderii infecției. În unele cazuri, rezultatul testului poate fi negativ, deși persoana testată este deja infectată și, eventual, contagioasă”, susține documentul oficial. 

Recomandarea CNSCBT este ca rezultatele negative ale testului să fie confirmate prin test PCR. Dacă nu există posibilitatea de a efectua un astfel de test, se efectuează un alt test rapid, 2-4 zile mai târziu. Medicii din spitale și cei de pe ambulanță recoltează probă și pentru test PCR de la persoaneleccu test rapid negativ, dar numai dacă sunt simptomatice.

Care este riscul de a avea un test rapid fals pozitiv

Nu este exclus nici riscul ca testele rapide antigen să ofere rezultate fals pozitive, dar experiența medicilor cu aceste teste arată că acest lucru se întâmplă foarte rar. „Vu testele pe care le avem la dispoziție pe ambulanțe, nu ne-am confruntat cu situații în care să avem un test rapid fals pozitiv. Când iese pozitiv, chiar este pozitiv”, susține medicul Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov. Nici medicul de familie Gindrovel Dumitra nu a avut pacienți cu rezultate fals pozitive. 

La începutul lunii octombrie 2021, producătorul australian de dispozitive medicale Ellume a retras aproape 200.000 de teste rapide de pe piața americană din cauza riscului crescut de rezultate fals pozitive. Anumite loturi de teste au fost compromise din cauza unei probleme de fabricație, a anunțat Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA). Rezultatele negative nu ar fi fost afectate de această eroare, susțin oficialii. Testele Ellume sunt primele teste rapide pentru depistarea COVID-19 la domiciliu care au primit autorizare de urgență în SUA. Ele nu sunt comercializate în Europa. 

Cum se face un test rapid COVID acasă

Rezultatele fals negative de la testele rapide au legătură și cu modul în care facem un test COVID acasă, crede medicul Virgil Musta. „Dacă vrei să recoltezi corect, trebuie să bagi profund bețișorul în nas și să insiști. E greu să-ți faci singur un test COVID acasă. Nu toți reușesc o recoltare cu adevărat corectă. Depinde și ce încărcătură virală ai. Dacă ea este mare, testul va avea rezultat corect chiar dacă nu ai insistat cu manevra de prelevare a probei. Dacă ai cantitate mică, există riscul să nu «prinzi» antigenul în proba recoltată”, spune medicul infecționist. 

Am avut pacienți care s-au testat acasă cu teste cumpărate din farmacii și au avut rezultat negativ, iar la spital au fost pozitiv. Este posibil ca testul să nu fi avut o acuratețe bună, dar cred că tehnica de recoltare este, de cele mai multe ori, cauza pentru rezultatele fals negative”.  

Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, din Timișoara

Instrucțiuni test rapid COVID

Recoltarea corectă pentru un test rapid COVID din nazofaringe se face prin introducerea tamponului (bețișorului) printr-o nară până când atinge peretele posterior al nazofaringelui și simțim că nu mai înaintează. Apoi, se roteşte uşor tamponul de câteva ori (3-5 ori, recomandările variază) pentru a preleva o cantitate cât mai mare de virus.

În mod normal, nu este nevoie de introducerea tamponului şi în cealaltă nară, dar dacă instrucțiunile de utilizare specifică acest lucru, ele trebuie respectate conform producătorului. Tamponul se retrage apoi ușor pe același traiect și se urmează mai departe instrucțiunile de prelucrare a probei. Instrucțiunile de testare pot să difere puțin de la un tip de test la altul.

În materialul video de mai jos, un medic britanic prezintă pașii de urmat pentru o autotestare corectă, precum și pentru testarea unui copil

„Noi, medicii, am fost instruiți anterior cu privire la prelevarea corectă a probelor pentru teste rapide COVID. Acum, toată lumea are acces la teste de acest fel, dar poate trage concluzii mai mult sau mai puțin corecte, pentru că rezultatele depind foarte mult de modul de recoltare”, atrage atenția dr. Gindrovel Dumitra. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare