Studiu: Singura băutură alcoolică asociată cu un risc mai scăzut de mortalitate, în cantități moderate

Tipul de băutură alcoolică poate influența speranța de viață chiar și atunci când bei puțin sau cu moderație, arată un nou studiu prezentat în cadrul sesiunii științifice anuale susținute de Colegiul American de Cardiologie de la finalul lunii martie 2026, din New Orleans, SUA.

Cercetarea, care a urmărit peste 340.000 de adulți britanici timp de aproximativ 13 ani, a scos la iveală că persoanele care consumă vin în cantități moderate au un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular comparativ cu cele care nu beau sau beau doar ocazional. În același timp, un consum chiar și redus de bere, cidru sau tărie se asociază cu un risc cu 9% mai mare de a muri din aceleași cauze.

Despre alcool s-au scris mii de studii contradictorii, iar mesajele publice oscilează de ani buni între „un pahar de vin roșu pe zi prelungește viața” și „nicio cantitate nu e sigură”. Echipa coordonată de Zhangling Chen, profesor la Second Xiangya Hospital din cadrul Central South University din Changsha, China, a încercat să tranșeze disputa pornind de la una dintre cele mai mari baze de date din lume, UK Biobank, care conține informații detaliate despre stilul de viață și starea de sănătate a sute de mii de britanici înrolați între anii 2006 și 2022.

În cât timp iese alcoolul din sânge și ce poți face ca să-l elimini mai ușor

Patru categorii de băutori și o unitate de măsură comună

La înrolare, fiecare participant a completat câte un chestionar alimentar amănunțit, iar cercetătorii au tradus toate băuturile într-o unitate comună: gramele de alcool pur consumate pe zi sau pe săptămână. Pentru orientare:

• o doză standard internațională, fie că vorbim despre o bere de 330 de mililitri, un pahar de vin de aproximativ 150 de mililitri sau o măsură de tărie de 44 de mililitri, conține în jur de 14 grame de alcool pur.

Pe baza acestei unități, participanții au fost împărțiți în patru grupe. Cei care consumau sub 20 de grame pe săptămână, adică mai puțin de o doză și jumătate, au fost încadrați la persoane care nu beau sau beau doar ocazional. Au urmat cei care consumau cantități reduse: bărbații care beau între 20 de grame pe săptămână și 20 de grame pe zi și femeile între 20 de grame pe săptămână și 10 grame pe zi. Categoria celor care consumă moderat a cuprins bărbații cu un consum zilnic de 20 până la 40 de grame (aproximativ o doză și jumătate până la trei doze) și femeile cu 10 până la 20 de grame pe zi. Peste aceste praguri, consumul a fost clasificat drept ridicat.

Datele despre mortalitate au fost urmărite în medie 13 ani, iar analizele au fost ajustate în funcție de factori demografici, statut socioeconomic, obiceiuri de viață, indicatori cardiometabolici și antecedente familiale de diabet, boli cardiovasculare sau cancer.

• Citește și: Atenție la alcool în weekenduri și minivacanțe! Neurolog: „Nivelul periculos diferă de la o persoană la alta”

În cantități mari, toate băuturile sunt periculoase

Comparativ cu cei care beau rar sau deloc, persoanele cu un consum ridicat aveau un risc cu 24% mai mare de a muri din orice cauză, cu 36% mai mare de a muri din cauza cancerului și cu 14% mai mare de a muri prin boli cardiovasculare, potrivit datelor publicate de American College of Cardiology.

Consumul de alcool înainte de masă a crescut și mai mult pericolul, conform analizei.

Diferențele cu adevărat surprinzătoare au apărut la cei care beau puțin sau cu moderație. Vinul consumat în cantități mici și moderate a fost asociat cu un risc vizibil mai mic de deces, în timp ce berea, cidrul și băuturile spirtoase au mers în direcția opusă, cu un risc mai mare chiar și în cantități modeste.

Mai mult decât atât, persoanele care au băut vin în cantități moderate au prezentat un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular față de cele care beau rar sau deloc, în timp ce un consum chiar și redus de tărie, bere sau cidru a fost corelat cu o creștere de 9% a aceluiași risc.

„Nu poți să te distrezi dacă nu bei.” Există relaxare fără alcool?

Polifenolii din vinul roșu, printre explicațiile posibile

Vinul roșu, în special, conține polifenoli și antioxidanți, compuși cu efecte favorabile asupra inimii și inflamației, documentate de ani buni în literatura cardiologică. Berea, în schimb, aduce purine, care pot crește acidul uric din sânge și se pot asocia cu efecte adverse, iar băuturile spirtoase au concentrații mari de etanol și nu vin la pachet cu compuși protectori.

Dincolo de compoziția chimică, e important și contextul în care se bea. Vinul este consumat mai des în timpul mesei și de către persoane care, în general, au o dietă mai bună și un stil de viață mai sănătos. Berea, cidrul și tăria sunt mai des băute în afara meselor sau în asociere cu alimente grase și cu prăjeli sau produse ultraprocesate, iar studiul a făcut legătura între acest tipar și cu alte comportamente de risc.

„Aceste rezultate provin din populația generală, iar în anumite grupuri cu risc crescut, cum ar fi persoanele cu boli cronice sau afecțiuni cardiovasculare, riscurile ar putea fi și mai mari. Nu toate băuturile alcoolice sunt echivalente metabolic sau chimic și pot avea efecte biologice distincte, care influențează diferit rezultatele asupra sănătății”, a precizat Zhangling Chen pentru ACC.

• Citește și: Care sunt cele mai importante motive pentru care bem alcool și ce înseamnă de fapt consum cu moderație

Ce nu poate spune studiul

Consumul de alcool a fost raportat de participanți la momentul înrolării, fără să fie urmărite obiceiurile lor de-a lungul deceniului următor. În plus, voluntarii UK Biobank tind să fie, în medie, mai sănătoși decât populația generală a Marii Britanii, astfel că rezultatele sunt mai greu de extrapolat în rândul altora. Autorii recunosc că ar fi nevoie de studii randomizate de calitate, greu de realizat în practică pentru un comportament de viață care se întinde pe decenii. Pe de altă parte, dimensiunea eșantionului și durata urmăririi dau analizei o importanță statistică pe care puține studii din domeniu o ating.

• Citește și: Cum știi dacă ești sensibil la alcool? Semnele intoleranței pot să apară și brusc

Românii, pe locul 1 în UE la consum de alcool

Românii sunt pe locul 1 în UE la consum de alcool, potrivit celui mai recent raport OECD, cu cei mai mulți ani pierduți din speranța de viață (8.822 la 100.000 de locuitori).

Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, consumul mediu anual de alcool pur în România a fost, în 2023, de 10,3 litri pe cap de locuitor, peste media Uniunii Europene. Mai mult, peste o treime dintre adulții români (35%) au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună, a doua cea mai ridicată rată din UE, după ce media europeană se oprește la 18,5%. Diferențele dintre sexe sunt mari: 53,1% dintre bărbați raportează episoade de beție, față de 18% dintre femei.

La nivel european, Organizația Mondială a Sănătății a calculat că Regiunea Europeană are cel mai ridicat consum mediu pe cap de locuitor, 9,2 litri de alcool pur pe an, și aici se înregistrează cea mai mare rată de mortalitate atribuită alcoolului, 52,9 decese la 100.000 de locuitori. Tot OMS arată că, la nivel mondial, alcoolul a fost responsabil în 2019 pentru 2,6 milioane de decese, aproape 5% din toate decesele de pe Glob, dintre care circa 474.000 din boli cardiovasculare.

Așadar, rezultatele echipei lui Chen nu înseamnă că ar trebui să bei mai mult vin, ci că diferențele dintre tipurile de alcool merită luate în calcul. Cantitatea rămâne factorul decisiv, iar la un consum ridicat riscul crește indiferent de băutură. La niveluri mai mici, însă, contextul și tipul contează: un pahar de vin roșu, băut la masă, nu se asociază cu aceleași efecte ca berea sau tăria consumate pe stomacul gol, în alte situații.