Studiu: Posibil efect anticancer descoperit la un medicament pentru durere folosit pe scară largă
Un medicament prezent în aproape orice casă, administrat frecvent pentru răceli, dureri de cap sau crampe menstruale, ar putea avea efecte mai importante decât cele cunoscute până acum. Studiile din ultimii ani indică faptul că ibuprofenul are potențial în prevenirea anumitor tipuri de cancer.
O cercetare publicată în 2025 a demonstrat că femeile care au luat cel puțin 30 de comprimate de ibuprofen pe lună au prezentat un risc cu 25% mai mic de a dezvolta cancer endometrial, comparativ cu cele care au consumat mai puțin de patru comprimate lunar. Rezultatele provin din analiza datelor a peste 42.000 de femei cu vârste între 55 și 74 de ani, urmărite pe parcursul a 12 ani în cadrul studiului PLCO (Prostate, Lung, Colorectal, and Ovarian).
Legătura dintre antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și prevenirea cancerului este cercetată de peste 40 de ani. Încă din 1983, au apărut dovezi clinice că sulindacul, un AINS mai vechi, similar cu ibuprofenul, a fost asociat cu o incidență redusă a cancerului de colon la anumiți pacienți.
Ce face, de fapt, ibuprofenul în organism
Ibuprofenul face parte din familia antiinflamatoarelor nesteroidiene, alături de aspirină și naproxen. Aceste medicamente funcționează prin blocarea unor enzime numite ciclooxigenaze (COX). Există două tipuri principale: COX-1, care protejează mucoasa stomacului, menține funcția renală și contribuie la coagularea sângelui, și COX-2, care declanșează procesele inflamatorii.
Majoritatea AINS-urilor, inclusiv ibuprofenul, inhibă ambele tipuri de enzime. Din acest motiv, medicii recomandă administrarea lor împreună cu mâncarea, nu pe stomacul gol, pentru a proteja mucoasa gastrică.
Inflamația reprezintă una dintre caracteristicile definitorii ale cancerului, iar ibuprofenul, prin natura sa, combate tocmai acest proces. Prin blocarea activității enzimei COX-2, medicamentul reduce producția de prostaglandine, mesageri chimici care stimulează inflamația și creșterea celulară, inclusiv a celulelor canceroase. Când nivelul prostaglandinelor scade, dezvoltarea tumorilor poate fi încetinită sau chiar oprită.
Dar mecanismul nu se oprește aici. Potrivit cercetătorilor de la Kingston University, Dipa Kamdar, lector în practica farmaceutică, Ahmed Elbediwy, lector în biologia cancerului și biochimie clinică, și Nadine Wehida, lector în genetică și biologie moleculară, ibuprofenul pare să influențeze și gene asociate cancerului, precum HIF-1α, NFκB și STAT3. Aceste gene ajută celulele tumorale să supraviețuiască în condiții de oxigen scăzut și să reziste tratamentelor.
Ibuprofenul pare să reducă activitatea acestor gene, făcând celulele canceroase mai vulnerabile. În plus, medicamentul poate modifica ADN-ul celular, crescând astfel sensibilitatea tumorilor la chimioterapie.
Cancerul endometrial și factorii de risc
Cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer uterin și afectează în principal femeile aflate la menopauză sau după aceasta. Boala apare în endometru, mucoasa care căptușește interiorul uterului.
Unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili este excesul ponderal. Țesutul adipos în exces crește nivelul de estrogen din organism, un hormon care poate stimula proliferarea celulelor canceroase. Printre alți factori de risc se numără vârsta înaintată, terapia de substituție hormonală (în special cea care conține doar estrogen), diabetul și sindromul ovarelor polichistice.
De asemenea, menarha precoce (prima menstruație la vârstă fragedă), menopauza tardivă și lipsa sarcinilor cresc riscul de cancer endometrial. Simptomele includ sângerări vaginale anormale, dureri pelvine și disconfort în timpul actului sexual.
În studiul PLCO, efectul protector al ibuprofenului a fost cel mai pronunțat în rândul femeilor cu afecțiuni cardiace. Cercetătorii nu au reușit încă să explice pe deplin această asociere, dar rezultatele deschid noi direcții de investigație.
De menționat că aspirina, un alt AINS foarte popular, nu a prezentat aceeași asociere cu reducerea riscului de cancer endometrial nici în acest studiu, nici în alte cercetări similare. Cu toate acestea, aspirina ar putea contribui la prevenirea recurenței cancerului de colon.
Posibilă protecție și împotriva altor tipuri de cancer
Potențialul anticancer al ibuprofenului nu se limitează la cancerul endometrial. Potrivit cercetărilor, acest medicament ar putea reduce și riscul de cancer colorectal, mamar, pulmonar și de prostată.
De pildă, persoanele care au avut anterior cancer colorectal și care au luat ibuprofen au prezentat o probabilitate mai mică de recidivă. Studiile au demonstrat că ibuprofenul inhibă creșterea și supraviețuirea celulelor canceroase din colon. Există, de asemenea, date care arată un efect protector împotriva cancerului pulmonar în cazul fumătorilor.
Alte antiinflamatoare nesteroidiene, precum naproxenul, au fost studiate pentru prevenirea cancerului de colon, de vezică urinară și de sân. Eficiența acestor medicamente pare să depindă de tipul de cancer, de profilul genetic al pacientului și de bolile preexistente.
- Citește și: Simptomele cancerului de colon la tineri pot apărea cu doi ani înainte de dezvoltarea bolii
Rezultate contradictorii
Potrivit unui studiu pe 7.751 de pacienți, aspirina administrată după diagnosticul de cancer endometrial a fost asociată cu o mortalitate mai mare, mai ales la persoanele care foloseau medicamentul și înainte de diagnostic. Pentru alte antiinflamatoare nesteroidiene au apărut, de asemenea, semnale de risc mai ridicat de deces prin cancer.
Pe de altă parte, o analiză recentă a arătat că AINS-urile, în special aspirina, ar putea reduce riscul mai multor tipuri de cancer. În schimb, utilizarea regulată a altor antiinflamatoare nesteroidiene ar putea crește riscul de cancer renal.
Rezultatele diferă în funcție de context și de medicament, iar interpretarea lor rămâne dificilă fără studii suplimentare care să clarifice mecanismele și condițiile în care apar aceste efecte.
Automedicația este periculoasă!
În ciuda rezultatelor promițătoare din unele studii, specialiștii atrag atenția că automedicația cu ibuprofen sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) „pentru prevenție” nu este o idee sigură. Aceste medicamente au indicații clare, în principal pentru durere și inflamație, iar folosirea lor pe termen lung sau în doze mari crește riscul de reacții adverse care pot ajunge să fie mai periculoase decât beneficiul ipotetic urmărit.
Cele mai cunoscute probleme apar la nivel digestiv. AINS-urile pot irita mucoasa stomacului și a duodenului, crescând riscul de gastrită, ulcere și sângerări gastrointestinale. Riscul este mai mare la persoanele în vârstă, la cei care au avut ulcer în trecut sau la cei care iau concomitent anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele ori corticoizii.
Antiinflamatoarele pot reduce și fluxul sanguin renal și pot duce la deteriorarea funcției renale, mai ales la persoanele deshidratate, la cele cu boală renală, insuficiență cardiacă sau hipertensiune. În unele situații, pot favoriza retenția de apă și sare, agravând tensiunea arterială și edemele.
Mai rar, dar nu de neglijat, AINS-urile pot declanșa probleme cardiace, inclusiv infarct sau accident vascular cerebral.
În plus, aceste medicamente pot interacționa cu tratamente uzuale. De exemplu, pot crește riscul de sângerare la persoanele care iau anticoagulante sau antiagregante, pot reduce efectul unor antihipertensive și pot deveni problematice la cei care iau diuretice ori anumite medicamente pentru inimă. Din acest motiv, ideea de „ibuprofen preventiv” nu ar trebui luată în calcul fără recomandare medicală, mai ales la persoane cu boli cronice sau tratamente zilnice.
