Rezultat neașteptat în cancerul pancreatic: majoritatea pacienților tratați cu un vaccin ARN mesager trăiesc la 6 ani
Aproape 90% dintre pacienții cu cancer pancreatic care au primit un vaccin experimental cu ARN mesager erau încă în viață la șase ani de la tratament. Pentru o boală în cazul căreia supraviețuirea pe termen lung rămâne rară, rezultatul e spectaculos, potrivit cercetătorilor.
Este vorba despre un studiu de fază 1 realizat la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, coordonat de chirurgul oncolog Vinod Balachandran. Cercetarea a inclus 16 pacienți operați pentru adenocarcinom pancreatic. Vaccinul personalizat autogene cevumeran a declanșat un răspuns imun puternic la opt dintre ei. În acest grup, șapte pacienți erau încă în viață la aproape șase ani de la tratament. Dintre cei opt care nu au avut un răspuns imun comparabil, mai trăiau doar doi, potrivit datelor prezentate de centru.
O boală cu supraviețuire scăzută, în care nimic nu funcționase
Cancerul pancreatic a fost considerat mult timp o condamnare. Doar un pacient din patru mai trăiește un an de la diagnostic, iar unul din zece ajunge la doi ani. La cinci ani, supraviețuirea medie la nivel mondial este de aproximativ 13%, potrivit raportului Cancer Statistics 2026 al American Cancer Society.
În Uniunea Europeană, cancerul pancreatic duce la aproape 65.000 de decese pe an și se numără printre primele patru cauze de mortalitate oncologică, alături de cancerul pulmonar, colorectal și mamar, conform Institutului Național de Sănătate Publică din România (INSP). Incidența anuală variază între 7 și 9 cazuri noi la 100.000 de bărbați și între 4,5 și 5,7 la 100.000 de femei, în funcție de regiunea europeană.
„Este un cancer în care nimic nu funcționase cu adevărat”, a declarat Balachandran, un medic care studiază tumorile pancreatice de mai bine de două decenii. Deși imunoterapia a schimbat tratamentul mai multor forme de cancer, efectele ei rămân limitate pentru anumite tipuri de tumori. În cazul adenocarcinomului pancreatic, obstacolul a fost și mai mare. Medicii l-au privit ani la rând ca pe o tumoră aproape inaccesibilă sistemului imunitar, una pe care organismul nu reușește nici să o identifice clar, nici să o atace eficient, a explicat Balachandran pentru NBC News.
De ce sunt atât de greu de creat vaccinurile anticancer
ARN-ul mesager este molecula care transportă instrucțiunile din ADN către mecanismele celulare responsabile de producerea proteinelor. Publicul larg a auzit de acest termen abia după pandemie, datorită vaccinurilor Pfizer-BioNTech și Moderna, dar BioNTech lucra de aproape un deceniu la aplicații oncologice când a apărut COVID-19. Vaccinul antiviral a fost, de fapt, o adaptare rapidă a unei platforme gândite inițial pentru cancer.
Un vaccin împotriva unui virus este relativ simplu, pentru că sistemul imunitar recunoaște oricum intrușii din afara organismului. În schimb, cancerul provine chiar din țesuturile proprii. „Este mai greu să creezi un vaccin împotriva cancerului decât unul împotriva unui virus, pentru că un vaccin antiviral învață organismul să facă ceva ce, în mod natural, ar încerca oricum să facă. Cancerul, în schimb, face parte din noi înșine”, a detaliat oncologul Vinod Balachandran.
Vaccin personalizat pentru fiecare pacient
Cercetătorii au pornit de la un grup foarte mic de pacienți care reușesc să trăiască mult peste așteptările obișnuite ale acestui diagnostic. Echipa de la Memorial Sloan Kettering a observat că, în tumorile acestor supraviețuitori pe termen lung, existau de aproape 12 ori mai multe limfocite T decât la alți pacienți cu cancer pancreatic. În plus, aceste celule imune rămâneau detectabile în sânge chiar și după mai bine de zece ani. Analiza a arătat și că fiecare sistem imunitar identifica propria tumoră după un tipar diferit, ghidat de mutații particulare, numite neoantigene.
Pe baza acestei observații, cercetătorii de la MSK au conceput, împreună cu BioNTech și Genentech, un vaccin personalizat pentru fiecare pacient. După operație, o probă din tumora îndepărtată chirurgical este trimisă în Germania, la laboratoarele BioNTech, unde ADN-ul tumoral este analizat pentru a fi selectate până la 20 de mutații care pot deveni cele mai bune ținte pentru sistemul imunitar. Aceste informații sunt apoi transformate într-o secvență de ARN mesager sintetic. Vaccinul este trimis înapoi la New York în mai puțin de trei luni și este administrat intravenos, împreună cu un inhibitor de punct de control imun și cu chimioterapie, așa cum arată și studiul de fază 1.
Un răspuns imun care rezistă ani întregi
La cinci ani de la primul set de rezultate, echipa lui Balachandran a reanalizat probele de sânge prelevate de la cei opt pacienți care au răspuns la vaccin. Analiza a arătat că, în cazul acestora, mediana supraviețuirii fără recidivă nu fusese încă atinsă. În grupul pacienților care nu au avut un răspuns imun, această mediană a fost de 3,4 ani. Doi dintre respondenți au avut totuși o recidivă în acest interval, iar unul dintre ei a murit.
Cercetătorii au observat și un mecanism care ar putea explica de ce răspunsul imun se menține atât de mult. Prima linie de atac este formată din limfocitele T citotoxice, sau CD8+, celulele care lovesc direct tumora. Pe termen lung, însă, ele nu par suficiente de unele singure. Au nevoie de sprijinul limfocitelor T-ajutătoare, care susțin și mențin activitatea imună în timp.
- Citește și: Tehnologia ARN mesager ar putea schimba lumea. Este testată în cancere și boli infecțioase
Memoria imună declanșată de vaccinurile ARNm
„Presupunerea este că, pentru un răspuns optim la un vaccin anticancer, ți le-ai dori pe amândouă”, a declarat Vinod Balachandran pentru NBC News. Ipoteza ar ajuta la înțelegerea unui aspect important al studiului: memoria imună declanșată de vaccinul cu ARNm pare să țină cancerul sub control ani la rând, nu doar câteva luni.
„Implicația este că poți construi un răspuns imun foarte puternic împotriva celor mai dificile tipuri de cancer, iar acest răspuns poate dura atât de mult. Dacă reușim aici, am putea reuși și la alte tipuri de cancer”, a adăugat chirurgul oncolog.
Între timp, Genentech și BioNTech au trecut deja la un studiu multicentric de fază 2, iar la Memorial Sloan Kettering se lucrează în paralel la ELI-002 2P, un al doilea vaccin destinat pacienților cu mutații KRAS, printre cele mai des întâlnite în oncologie. De data aceasta nu mai este vorba despre un preparat făcut separat pentru fiecare pacient, ci despre unul produs în serie. Și pentru acest vaccin este așteptată lansarea unui studiu de fază 2 în 2026.
Studii pe mai multe tipuri de tumori
Pe 20 ianuarie 2026, Moderna și Merck au anunțat, printr-un comunicat oficial, că vaccinul personalizat intismeran autogene (mRNA-4157/V940), administrat împreună cu imunoterapia pembrolizumab (Keytruda), a redus cu 49% riscul de recidivă sau deces la pacienții cu melanom operat în stadiul III sau IV, față de pembrolizumab administrat singur.
Studiul a inclus 157 de pacienți cu melanom rezecat în stadii avansate, iar beneficiul observat anterior s-a păstrat și la analiza pe termen lung. Tehnologia a primit statutul de Breakthrough Therapy din partea FDA și a fost inclusă în schema PRIME a Agenției Europene a Medicamentului, două mecanisme care accelerează evaluarea terapiilor considerate promițătoare.
În prezent, opt studii de fază 2 și fază 3 sunt în desfășurare cu această combinație, pe mai multe tipuri de tumori: melanom, cancer pulmonar fără celule mici (programele INTerpath-002 și INTerpath-009, care vor înrola împreună aproape 1.800 de pacienți), cancer de vezică urinară și carcinom renal. Primele avize de reglementare sunt așteptate între finalul lui 2026 și 2027.
Vaccinul anti-COVID a prelungit supraviețuirea în cancerul pulmonar
La pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici, aflați în stadiu avansat, vaccinarea anti-COVID cu ARN mesager în perioada începerii imunoterapiei s-a asociat cu o creștere clară a supraviețuirii. Analiza, prezentată la ESMO 2025 și publicată ulterior în Nature, a inclus peste 1.000 de pacienți tratați între 2019 și 2023. Cercetătorii au comparat evoluția celor care primiseră un vaccin ARNm în intervalul de 100 de zile din jurul începerii tratamentului cu inhibitori ai punctelor de control imun cu a celor nevaccinați.
În cancerul pulmonar fără celule mici, supraviețuirea mediană a crescut de la 20,6 luni la 37,3 luni. Și la pacienții cu melanom metastatic s-a văzut un avantaj important. În grupul nevaccinat, supraviețuirea mediană a fost de 26,67 luni, în timp ce în grupul vaccinat mediana nu fusese încă atinsă la momentul analizei. Cel mai mare avantaj a apărut la pacienții cu tumori „reci” imunologic, cu expresie redusă a PD-L1, unde supraviețuirea la trei ani a crescut de aproape cinci ori.
Vaccin anticancer universal
„Vaccinul ARNm acționează ca o alarmă care pune sistemul imunitar în stare de alertă maximă pentru a recunoaște și a ataca celulele canceroase”, a explicat Adam Grippin, unul dintre autorii studiului pentru revista Science. Ca răspuns la această alarmă, celulele tumorale încep să producă mai multă proteină PD-L1, tocmai molecula pe care inhibitorii punctului de control imun sunt proiectați să o blocheze, deci terapia devine mai eficientă exact acolo unde înainte se lovea de un perete.
Efectul nu depinde nici de producătorul vaccinului, nici de numărul de doze, iar el apare exclusiv la combinația dintre ARNm și imunoterapie. Vaccinurile clasice antigripale sau antipneumococice nu au produs același rezultat.
Articolul complet din Nature susține ideea unui vaccin universal care să antreneze sistemul imunitar fără să vizeze un antigen specific tumorii, iar un studiu de fază 3 randomizat este deja în proiectare pentru confirmarea acestor observații.
Ce șanse au pacienții români să acceseze astfel de terapii
În România, vaccinurile terapeutice cu ARN mesager pentru cancer nu au intrat încă în practica clinică. Niciun centru oncologic autohton nu apare pe listele publice ale siturilor active în marile studii de fază 3 derulate de Moderna, Merck, Genentech sau BioNTech. Pentru bolnavii români, cea mai realistă cale de acces rămâne, pe termen scurt, înrolarea în studii clinice cu centre din țări vecine, iar pe termen mediu, aprobarea europeană a primelor vaccinuri ARNm personalizate.
La nivel de reglementare, aprobările europene pentru primele vaccinuri anticancer personalizate ar putea veni între finalul lui 2026 și 2027. Potrivit estimărilor analiștilor din industrie, costul inițial al unui astfel de vaccin personalizat ar ajunge între 100.000 și 300.000 de dolari per pacient.
