Autismul are și avantaje: performanțe cognitive superioare. „Mereu am avut pasiuni cu un pas înaintea celorlalți.” Motivele dovedite științific

Tulburările de spectru autist (TSA) pot presupune atât provocări, cât și o serie de avantaje cognitive. Studiile demonstrează că persoanele afectate de TSA pot avea performanțe remarcabile la anumite sarcini cognitive, iar aceste performanțe superioare ar fi atribuite unei caracteristici neașteptate: zgomotul neural. În ciuda faptului că acest zgomot este asociat cu dificultăți în sfera socială și comportamentală, în unele situații poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra performanței cognitive.

Autismul este o tulburare de neurodezvoltare care apare în copilărie, de obicei cu semne vizibile până la vârsta de 3 ani. Principalele caracteristici sunt legate de dificultățile în comunicare și interacțiunea socială, precum și de tendința către comportamente repetitive și stereotipe. Tulburările de spectru autist (TSA) cuprind diverse entități clinice cu simptome similare, inclusiv autismul.

• Citește și: Primele semne care pot anunța o tulburare de spectru autist la copii și cum recunoști un adult cu autism

Cum se manifestă tulburările de spectru autist

„Pacienții, chiar și cei cu tulburări minore, au dificultăți în a comunica și relaționa cu ceilalți. (…) Nu mă refer numai la cuvintele pe care le spunem, ci și, mai ales, la comunicarea non-verbală – gesturi, mimică, tonalitatea și inflexiunile vocii etc. Cei care se încadrează în TSA nu recepționează aceste informații în mod instinctiv, așa cum o fac ceilalți, astfel că trăiesc într-o lume străină, care nu îi înțelege și pe care nu o înțeleg. De asemenea, mi se pare foarte important de precizat faptul că, în cazul acestor persoane, schimbarea, oricare ar fi aceasta, este foarte greu de integrat și acceptat, iar uneori declanșează chiar reacții de o violență deosebită.”

A explicat dr. Ana-Maria Exergian, medic primar psihiatru, în acest articol pentru SmartLiving.ro

Autismul poate îmbunătăți performanțele cognitive

De-a lungul anilor, cercetările privind autismul s-au axat pe analiza dificultăților comportamentale, cognitive, sociale și de comunicare. Aceste cercetări au subliniat modul în care persoanele neurodivergente (așa cu sunt cele cu TSA) se confruntă cu provocări în sarcinile cotidiene, pe care cele neurotipice nu le întâmpină. Printre aceste dificultăți se numără capacitatea redusă de a recunoaște emoții sau semnale sociale.

Dar unele cercetări, inclusiv un studiu publicat recent în Frontiers in Neuroscience, au explorat avantajele specifice ale autismului. Studiile au arătat că în unele sarcini cognitive, persoanele cu autism se descurcă mai bine decât persoanele alliste (allistic, în limba engleză, definește persoanele care nu au autism, dar nu sunt neapărat neurotipice). Persoanele autiste pot avea mai mult succes în identificarea unei forme simple, încorporate într-un design mai complex, aranjarea blocurilor de forme și culori diferite sau observarea unui obiect într-un mediu vizual dezordonat. Asemenea performanțe îmbunătățite au fost înregistrate la bebeluși de doar 9 luni care prezintă semne incipiente de autism.

Cum și de ce se descurcă atât de bine persoanele autiste la aceste sarcini? Răspunsul ar putea fi surprinzător: mai mult „zgomot neural”.

Ce este zgomotul neural

Zgomotul neural se referă la fluctuațiile aleatorii în activitatea electrică a neuronilor. Aceste fluctuații sunt rezultatul proceselor neuronale și sunt prezente constant în funcționarea normală a creierului. Ele pot fi observate pe electroencefalogramă (EEG). Asemenea fluctuații sunt considerate parte a procesării informațiilor în creier și pot influența modul în care neuronii reacționează la stimuli și transmit semnale între ei.

Gândește-te la zgomotul neural ca la un fundal constant de activitate electrică în creier, similar cu sunetul static pe care îl auzim într-o cameră liniștită. Acest „zgomot” este întotdeauna acolo, chiar și atunci când nu suntem conștienți de el și apare în timp ce creierul procesează informații din mediul înconjurător sau din interiorul nostru.

Atunci când vedem, auzim, mirosim sau atingem ceva, creierul nostru răspunde la acești stimuli. Totuși, chiar și în acele momente, zgomotul neural este prezent și afectează modul în care creierul reacționează la stimuli. De exemplu, deși două persoane pot fi expuse la același sunet sau la aceeași imagine, reacția lor neuronală poate fi diferită în funcție de nivelul de zgomot neural din creierul fiecăreia și de alți factori interni și externi.

În esență, zgomotul neural este o parte naturală a funcționării creierului și contribuie la variabilitatea răspunsurilor noastre la lumea din jur.

Zgomotul neural în autism

Există multiple surse de zgomot neural în creier, care includ procesele prin care neuronii se activează și se calmează, schimbările în nivelurile de atenție și excitare, și reacțiile biochimice la nivel celular, printre altele. Creierul unei persoane non-autiste dispune de mecanisme pentru a gestiona și utiliza acest zgomot. De exemplu, celulele din hipocamp, sistemul de memorie al creierului, pot utiliza zgomotul neural pentru a îmbunătăți procesul de codificare și amintire a informațiilor.

Înregistrările EEG evidențiază prezența unui nivel crescut de zgomot neural în cazul copiilor cu autism. Acest lucru înseamnă că activitatea neurală a acestora este mai puțin predictibilă, manifestând o varietate mai mare de activitate în răspuns la același stimul.

Pentru a face o comparație, dacă ne imaginăm răspunsurile EEG ca fiind unde sonore, ne-am aștepta să observăm mici fluctuații în creierul persoanelor non-autiste de fiecare dată când acestea sunt expuse unui stimul. În schimb, creierul persoanelor cu autism par să prezinte fluctuații mai mari, ceea ce indică o amplitudine crescută a zgomotului neural.

Numeroase studii au asociat acest zgomot neural crescut din creierul persoanelor cu autism cu dificultăți în cognitive, sociale și comportamentale.

• Citește și: Cum și-a dat seama singur un tânăr că are autism. „Simțeam că ceilalți sunt o specie și eu sunt alta“

Zgomotul ar putea fi un avantaj

Diagnosticul autismului a fost subiectul unei lungi istorii în domeniul medical. În ultimul timp, însă, există o schimbare de paradigmă – de la abordarea medicală către o perspectivă mai socială. Această schimbare a implicat și o revizuire a modului în care este perceput autismul, trecând de la a fi văzut strict ca o tulburare sau un deficit la a fi recunoscut ca o simplă diferență. Această evoluție în înțelegerea autismului a afectat și cercetarea în acest domeniu.

În prezent, cercetarea în domeniu pune accentul pe neurodiveristate, pe explorarea și înțelegerea unicității și punctelor forte ale persoanelor care sunt neurodivergente, inclusiv ale celor cu autism. În esență, cercetarea se concentrează pe aspectele pozitive ale neurodiversității și pe recunoașterea valorii pe care o aduce această diversitate în societate.

David Simmons, cercetător în psihologie și neuroștiințe la Universitatea din Glasgow, împreună cu colegii săi, a propus pentru prima dată ideea că, deși un nivel ridicat de zgomot neural poate fi în general un dezavantaj în cazul autismului, uneori poate aduce beneficii datorită unui fenomen cunoscut sub numele de rezonanță stocastică.

Simplu spus, rezonanța stocastică reprezintă nivelul de zgomot care poate îmbunătăți performanța în anumite sarcini. În concordanță cu această teorie, un zgomot neural crescut în creierul autist ar putea îmbunătăți performanța în unele sarcini cognitive.

Știai că multe femei pot avea autism fără să știe? Spre deosebire de bărbați, își pot masca simptomele. Află din acest articol mai multe informații despre simptomele autismului la femei

Zgomotul neural mai pronunțat e asociat cu performanțe cognitive superioare

O cercetare din 2023, coordonată de cercetătorul David Simmons, a investigat această idee. Echipa sa a selectat participanți din rândul populației generale și a evaluat modul în care aceștia se descurcau în cadrul unor exerciții de detectare a literelor.

„Am recrutat participanți din populația generală și am investigat performanța lor în activități de detectare a literelor. În același timp, am măsurat nivelul trăsăturilor autiste. Am efectuat două experimente de detectare a literelor (unul în laborator și unul online) în care participanții trebuiau să identifice o literă când era afișată printr-un zgomot vizual de fundal de diferite intensități”, a precizat cercetătorul David Simmons, pentru sciencealert.com.

Oamenii de știință au ales să adauge un zgomot vizual suplimentar la zgomotul neural deja prezent în creierul participanților. Ei au presupus că această adăugare de zgomot vizual ar putea ajuta participanții cu un nivel mai scăzut de activitate neurală (sau cu trăsături autiste mai puțin pronunțate) să se descurce mai bine, conform cercetărilor anterioare care au avut ca subiect rezonanța stocastică. O observație interesantă a fost că acest zgomot suplimentar nu a avut un impact pozitiv asupra performanței persoanelor care deja aveau un nivel ridicat de activitate neurală (adică cu trăsături autiste pronunțate), deoarece aceștia păreau să aibă deja o performanță optimă.

Dificultăți, dar și avantaje pentru persoanele cu autism

Concluziile lor au arătat că persoanele cu un nivel ridicat de activitate neurală (și cu trăsături autiste mai pronunțate) nu au beneficiat de adăugarea zgomotului vizual suplimentar. În plus, au demonstrat o performanță superioară (mai mare precizie) în comparație cu cei cu un nivel scăzut de activitate neurală atunci când zgomotul vizual adăugat a fost redus. Acest lucru sugerează că activitatea neurală proprie a acestora a generat deja un efect natural de rezonanță stocastică, conducând la performanțe îmbunătățite.

„Într-adevăr, unul dintre experimentele noastre a arătat că persoanele cu un zgomot neural ridicat (cu trăsături autiste ridicate) nu au beneficiat de zgomotul suplimentar. Mai mult, au arătat o performanță superioară (o precizie mai mare) în raport cu persoanele cu un zgomot neural scăzut când zgomotul vizual adăugat era scăzut. Acest lucru sugerează că propriul lor zgomot neural a cauzat deja un efect natural de rezonanță stohastică, rezultând într-o performanță mai bună”, a precizat David Simmons.

Este important de menționat că nu au fost incluși participanți cu TSA diagnosticați clinic, dar în general, s-a demonstrat că teoria performanței îmbunătățite datorită rezonanței stocastice în autism este reală.

Persoanele cu TSA se confruntă cu o serie de dificultăți și provocări, cum ar fi ignoranța societății, prejudecățile și discriminarea, care pot avea un impact negativ asupra bunăstării lor. Aceste dificultăți pot duce la probleme de sănătate mintală și fizică, la izolare socială și la necesitatea de a ascunde sau de a „camufla” trăsăturile autiste pentru a se integra în societate.

„Mereu am avut pasiuni cu un pas înaintea celorlalți. Fiind mereu așa și având note mari, normal că am fost și ținta bullying-ului. Până undeva printr-a noua, cred că singurul mod prin care am putut să mă apropii de unul și altul a fost să le dau colegilor să mai copieze temele după mine.”

Povestește Alexandru, un tânăr de 20 de ani, diagnosticat cu sindrom Asperger, în acest articol SmartLiving.ro

Cercetarea lui David Simmons este cu atât mai importantă cu cât subliniază și investighează punctele forte ale autismului și poate contribui la reducerea stigmatizării și la crearea unui mediu mai incluziv, în care persoanele autiste să se simtă acceptate și respectate pentru cine sunt cu adevărat, fără presiunea de a fi „reparate” sau schimbate conform normelor sociale predominante.