Când revenim la viața normală? Scenariile optimiste și pesimiste pentru România

Când revenim la viața normală? Scenariile optimiste și pesimiste pentru România

Specialiștii în sănătate publică au câteva scenarii, mai mult sau mai puțin optimiste, despre ce ne așteaptă în lunile următoare. Izolarea oamenilor nu poate fi o soluție pe termen lung pentru nicio societate, cu atât mai mult pentru România. Câteva restricții vor rămâne multă vreme de acum, dar unele măsuri de distanțare socială ar putea fi relaxate de autorități în următoarele luni, astfel încât să putem ieși din case în număr mai mare. 

Sub amenințarea noului coronavirus, viața a sute de milioane de oameni s-a oprit în loc, iar economiile multor țări calculează deja pierderi financiare uriașe. A trecut o lună de când, mai mult sau mai puțin benevol, și românii au pus în aplicare măsurile de distanțare socială. 8 martie a fost ziua în care autoritățile din România anunțau primele restricții de circulație a persoanelor. De atunci, măsurile luate au fost tot mai stricte și două întrebări au devenit apăsătoare: când vom ieși din case în siguranță și dacă vom putea reveni prea curând la activitățile obișnuite. 

Mutații „bune” versus mutații „rele”

Scenariul cel mai optimist este acela în care „virusul suferă o mutație și moare”, spunea dr. Larry Brilliant, epidemiologul american care a ajutat la eradicarea variolei în anii ‘70, citat de cotidianul The New York Times. Brilliant a fost consultant pentru pelicula „Contagiune” (Contagion, 2011), în care un virus se modifică și devine mai periculos. „Numai în filme virusurile devin mai agresive”, explică specialistul american.

„Speranța mea este că virusul nu va supraviețui”, spunea și profesorul Charles G. Prober, de la Stanford Medical School, pentru aceeași publicație. Această ipoteză ar fi cu atât mai optimistă cu cât s-ar adeveri într-un timp foarte scurt, de una-două luni, pentru ca oamenii să poată ieși mai repede din case și să-și reia activitățile obișnuite. 

Alte două virusuri din aceeași familie a coronavirusurilor, SARS (sindromul acut respirator sever) și MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu) au provocat în trecut epidemii și niciunul nu a suferit mutații care să le facă inofensive. Primul dintre ele a fost eliminat datorită controlului eficient reușit de țările afectate, dar a rămas pe lista Organizației Mondiale a Sănătății a bolilor cu potențial epidemic. MERS este încă activ în Orientul Mijlociu, unde se mai raportează cazuri de infectare. 

„Dacă noul coronavirus va suferi mutații sau nu, nimeni nu poate ști. La fel de bine, poate exista varianta cealaltă: să sufere o mutație în sensul creșterii patogenității. Dacă, de exemplu, acum are rata de fatalitate de 3%, este posibil ca ea să crească în urma unei mutații. Dacă o comparăm cu Ebola, această rată este mică. Dacă o comparăm cu gripa, ea este de zece ori mai mare”, potrivit prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar și fost expert al Consiliului Europei pe probleme de politici de sănătate. 

Cât timp va mai rămâne virusul printre noi

În scenariul pesimist, noul coronavirus va rămâne cel puțin la fel de agresiv ca până acum și va continua să producă îmbolnăviri. Cât timp va mai fi printre noi? „Pentru ca epidemia de la noi și pandemia din lume să ia sfârșit, trebuie să dispară virusul. Ca să dispară, sunt două posibilități: să fie eliminat de anticorpii produși de oameni după ce sunt infectați și supraviețuiesc infecției sau să fie eliminat prin imunizare artificială, adică prin vaccinare.

Vaccin nu avem deocamdată, deci ne mai rămâne varianta de imunizare în masă sau ceea ce englezii numesc herd immunity. Ea trebuie să se întâmple pentru 70% din populație, pentru ca restul de 30% să nu se mai infecteze. Imunitatea aceasta comunitară, de masă ori colectivă se atinge atunci când numărul celor imunizați este atât de mare încât sunt șanse mici ca o persoană fără imunitate pentru acest virus să se întâlnească cu o alta neimunizată. Procentul de 70% va fi suficient de mare încât cei cu imunitate să-i izoleze pe ceilalți”, explică prof. dr. Cristian Vlădescu. 

Imunitatea colectivă poate apărea într-un timp mai scurt sau mai lung. În varianta rapidă, acest interval este doi ani, dar ideal ar fi ca ea să apară în 3-5 ani, pentru a nu duce la probleme sociale, explică specialistul. Luând în calcul gradul de răspândire de până acum a virusului, doi ani este intervalul în care se va ajunge la procentul de 70% din populație, dacă nu apare un vaccin până atunci.

Izolare, dar până când?

În lipsa unui vaccin, epidemiologii susțin că distanțarea socială este soluția dovedit eficientă pentru a controla o epidemie. Scopul distanțării este să întrerupă sau să încetinească pe cât posibil de mult lanțul de transmitere pentru a reduce numărul de decese. Această măsură este un răspuns de urgență, menit să facă posibilă gestionarea eficientă a cazurilor grave în spitale, să asigure o perioadă de pregătire sistemelor medicale și să ofere timp instituțiilor de cercetare pentru a crea tratamente. 

„În casă putem sta și 20 de ani. Cu cât stau mai mulți oameni în casă, cu atât mai puțini vor dobândi imunitate. Izolarea în casă nu rezolvă imunizarea, ci o altă problemă: decesele. În mod clar, nu poți sta în casă pe termen nedefinit. Ce putem face și cred că este util de făcut și la noi este să identificăm grupele cu riscul cel mai mare de deces: dacă sunt vârstnicii, dacă sunt persoanele cu boli preexistente și care dintre aceste boli sunt periculoase, pentru că nu toate cresc riscul de complicații în COVID-19. Dacă știm care sunt aceste categorii la risc, vom lua măsuri în funcție de aceste informații.

Odată ce știm că vârstnicii sunt o astfel de categorie, trebuie să creăm un mecanism de ajutorare. În condițiile în care ei ies totuși din casă între orele 11.00 și 13.00, aceasta nu înseamnă chiar izolare. În acest moment, cea mai bună variantă pentru populația la risc este izolarea, dar fără traumatizare. Trebuie să existe mecanisme puse în funcțiune de stat prin care să li se asigure mâncare, dar sunt vârstnici care nu își pot pregăti singuri, deci trebuie ajutați mai mult. Apoi, trebuie monitorizați și vor avea nevoie de îngrijiri medicale la domiciliu”, spune prof. dr. Cristian Vlădescu.

Este improbabil ca o societate, oricare ar fi ea, să stea șase luni pe loc, cu atât mai mult una ca a noastră, cu rezerve și resurse mai puține. Dacă le spui oamenilor să mai stea trei-cinci luni izolați, nu te ajută prea mult, pentru că cineva trebuie să și producă, să lucreze. 

Prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar 

Măsurile de la noi sunt încă relaxate

Măsurile puse în aplicare de alte țări afectate de aceeași pandemie ne pot folosi, până la un punct, pentru a ne face o idee despre durata măsurilor de izolare. „Vestea proastă este că, de pildă, Italia și Spania sunt în acest moment într-un regim de izolare socială mult mai strict decât noi, românii. Cele două țări sunt integral într-un regim similar celui din Suceava, unde nimeni nu are voie să iasă din oraș, nimeni nu are voie să facă nici măcar sport în jurul casei, ci doar să meargă la cumpărături și atât. Noi suntem încă într-o formă moderată de izolare socială, cu excepția Sucevei”, spune Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică.

Măsurile de restricție socială nu pot fi menținute pe o perioadă lungă de timp, este și opinia expertului. Ele trebuie relaxate, dar păstrând în același timp și siguranța populației, din punct de vedere al sănătății publice. În acest moment, nu există nicio recomandare clară a instituțiilor de sănătate publică internaționale. „Sunt mai multe scenarii pe care se lucrează, asta și pentru că este o situație foarte fluidă, dar fiecare țară poate să își calibreze aceste măsuri în funcție de ce consideră experții și ce arată datele din țara respectivă”, mai spune Vlad Mixich. 

Ce se va întâmpla în următoarele luni în România depinde, pe de o parte, de măsurile pe care autoritățile le vor aplica în perioada următoare, iar pe de alta, de modul în care sunt respectate de populație. În cât timp vom reveni la viața obișnuită depinde de aceste scenarii:

APRILIE

Este luna în care va ajunge în țară comunitatea de români din Spania cu ocazia sărbătorilor de Paște și odată cu ea, se așteaptă vârful epidemiei de coronavirus în România, după cum susține prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. În așteptarea unei creșteri semnificative a numărului de infectări, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va prelungi starea de urgență cu încă o lună, până pe 16 mai.

În a doua jumătate a acestei luni, în România s-ar putea înregistra 10.000 de infectări, potrivit ministrului Sănătății, Nelu Tătaru. „Dacă avem un vârf foarte ascuţit, atunci vom avea şi efecte nefaste cu cazuri critice şi cu destul de multe decese”, a afirmat Nelu Tătaru. 

Raed Arafat crede că România nu a trecut încă prin cea mai grea perioadă a crizei coronaviruslui. „Nimeni nu poate spune că am trecut peste ce era greu, eu cred că încă ne vom confrunta cu o perioadă poate mai grea decât cea prin care am trecut. Depinde foarte mult de modul în care reacționăm, de modul în care lucrăm împreună, stat, populație”, spunea oficialul într-un interviu pentru Digi24.

În consecință, măsurile de distanțare socială nu doar că vor continua să existe, dar ar putea fi înăsprite în luna aprilie. „Așa se întâmplă de obicei în vârfurile epidemice. Un lucru este clar: dacă vom avea un nou focar cum s-a întâmplat la Suceava, cu siguranță se vor impune aceleași măsuri. Ce au făcut bine autoritățile până acum este că au reacționat rapid până acum în implementarea măsurilor de acest gen. În astfel de situații, este o lege și nescrisă, și scrisă: cel mai important într-o astfel de epidemie este să reacționezi cât se poate de repede, pentru că virusul este foarte rapid și acționează invizibil. Atunci, reacția trebuie să fie extrem de rapidă, chiar dacă nu este întotdeauna perfectă. Probleme sunt cu partea logistică, iar ea este un eșec până acum, din păcate”, spune Vlad Mixich. 

Dacă vârful epidemic va atinge această cifră de infectări, „sistemul spitalicesc va începe să sufle greu. Este o predicție bazată pe ce s-a întâmplat în alte țări și pe procentul de persoane care are nevoie de terapie intensivă, coroborat cu numărul disponibil real de paturi ATI care pot susține pacienți cu forme severe de COVID-19”, mai spune Vlad Mixich. 

MAI

În scenariul pesimist, creșterea abruptă a cazurilor de infectare din aprilie ar putea continua pe toată durata lunii mai. În varianta optimistă, numărul de infectări va scădea din a doua jumătate a lunii, la fel și numărul de cazuri severe și decese, dar nu suficient de mult pentru a relaxa măsurile de distanțare socială. O condiție esențială pentru a avea un scenariu optimist este ca populația să respecte măsurile de distanțare stricte. 

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la OMS, crede că o relaxare a măsurilor de distanțare ar fi posibilă din data de 15 mai. „Dar atenție, nu distanțarea socială să nu mai fie necesară, o reducere a măsurilor legate de distanțarea socială, dar multe din elementele, de exemplu organizarea de mari manifestări, vor fi probabil pentru mai mult timp în vigoare”, explica specialistul într-un interviu din 2 aprilie pentru Digi 24.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, crede că starea critică din România privind epidemia de COVID-19 va dura toată luna mai. „Starea critică, să zicem, depinde pentru că aţi văzut, în unele ţări a urcat şi după aceea a început coborârea foarte rapid. În alte ţări s-a menţinut. Este foarte greu să speculăm acest lucru. Dar nu cred că vom ieşi din starea aceasta de combatere a virusului înainte de sfârşitul lunii mai. Adică dacă chiar începe să scadă, va fi o perioadă continuă de combatere până să spunem că a trecut şi să ne relaxăm cu toate măsurile pe care le luăm”, a declarat Raed Arafat, citat de Agerpres.

„Nu vom avea un vaccin foarte curând, dar putem avea mai repede tratamentul. Probabil că niște forme de tratament vor primi recomandări de utilizare de la Organizația Mondială a Sănătății în două luni, iar acestea vor reduce rata deceselor. Studiile clinice se pot face mai repede dacă ai mii de oameni bolnavi în multe locuri, rezultatele vor fi mult mai rapide decât în condițiile obișnuite de testare. 

Prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar 

IUNIE- AUGUST

Venirea căldurii desparte experții în două tabere: de o parte sunt cei care cred că temperaturile ridicate vor distruge virusul, iar de cealaltă, ar fi cei care susțin că el nu este sensibil la căldură. 

„La temperaturi ridicate, dar nu de 18 grade Celsius, ci de peste 30 de grade Celsius, virusul nu dispare complet. Ca dovadă, există cazuri de infectări și în India, unde este foarte cald acum. În schimb, el se transmite mai greu. Studiile arată că, în condiții de temperatură și umiditate crescute, noul coronavirus nu ar mai rezista la fel de mult timp pe suprafețe și în aerosoli. În aerul rece, rarefiat, particulele care conțin virusul se propagă pe o distanță mai mare decât în aerul cald al verii. Condiția este să avem o vară călduroasă”, spune prof. dr. Cristian Vlădescu. 

În această situație, măsurile de distanțare socială s-ar putea relaxa, iar plimbările în parc, activitățile în aer liber în grupuri mici sau chiar ieșirile la restaurant ar putea fi posibile. Dar, „în primul rând, trebuie să folosim lunile de vară ca să muncim și să încercăm să repornim economia. Anul acesta va arăta și arată deja foarte diferit de anii anteriori”, spune Vlad Mixich. 

Și Raed Arafat a vorbit despre posibilitatea ca măsurile de combatere a coronavirusului să fie relaxate în luna iunie, însă acest lucru depinde în primul rând de cum va evolua situaţia epidemiei la acea dată. „Orice este posibil, nu pot să afirm acest lucru (n. red. – că măsurile se vor relaxa în luna iunie), depinde cum va evolua situaţia”, a declarat oficialul MAI.

„Vor mai fi cazuri noi, dar probabil că nu multe și nu atât de grave. Probabil că în vară vor fi recomandări, în loc de obligații sau se va trece la ordonanța militară 6, în loc de 7, de exemplu. Nu eu le întocmesc, dar dacă va fi o relaxare, eu o văd în acest sens. Nu vor fi întruniri publice cu mii de oameni, nu se va ajunge curând la așa ceva. În mod cert, vom păstra în continuare distanțarea socială. Chiar și după ce vom scăpa de coronavirus, distanțarea o vom mai păstra o perioadă.

Pentru categoriile de risc, măsurile de distanțare ar trebui menținute cel puțin trei-patru luni. Riscul devine mai mic nu fiindcă trece timpul pur și simplu, ci fiindcă oamenii din jurul lor vor fi imunizați și nu le vor mai transmite boala. Abia atunci se poate spune că este sigur pentru aceste categorii să iasă din izolare”, mai spune prof. Vlădescu. 

Virusurile care provoacă SARS și MERS nu au variații sezoniere, iar dintre cele patru coronavirusuri care produc răcelile obișnuite, două devin inofensive vara, iar celelalte nu sunt influențate de temperaturile exterioare. „Adevărul riguros științific este că nu se știe dacă răspândirea noului coronavirus va fi influențată de căldură, este prea devreme. Nu s-au făcut studii riguroase în acest moment ca să se știe asta. Ce putem vedea în acest moment este că virusul apare și în regiuni calde și umede și s-ar părea, totuși, că nu este foarte sensibil la climă”, spune Vlad Mixich.

SEPTEMBRIE

Într-un interval de trei-patru luni, „descoperim lucruri noi despre virus cât să ne facă mai încrezători că putem relua unele activități. Unul dintre aceste lucruri ar putea fi acela că avem deja o imunitate importantă dobândită după infecții ușoare sau chiar asimptomatice”, crede William Hanage, profesor epidemiolog la Harvard T.H. Școala de Sănătate Publică Chan. Cu această nouă informație, o parte din populație ar putea reveni la viața dinaintea pandemiei și ar putea reporni economia, în vreme ce categoriile cu risc ar fi în continuare izolate.  

Cum aflăm cine are imunitate

Pentru a identifica procentul din populație care a dobândit imunitate în acest interval de timp, este nevoie de testare în masă. „După o perioadă, sunt foarte utile testele de anticorpi pentru a verifica ce procent din populație este imunizată. În funcție de acest procent, se pot relaxa ori nu măsurile de distanțare socială.

Relaxarea lor se va putea face gradual, pe grupe de vârstă sau pe zone geografice. Dacă, în urma testelor serologice, se constată că populația unui oraș precum Suceava are un grad mare de imunitate, pot fi ridicate măsurile de distanțare. După catastrofa de acum, va fi o populație imunizată acolo, mai mult decât în alte orașe, într-un termen scurt”, potrivit profesorului Vlădescu. 

Testele rapide de anticorpi vor fi foarte utile în momentul în care vom avea un număr mai mare de îmbolnăviri și mai ales dacă testezi masiv. Pentru aceasta, autoritățile trebuie să se pregătească din timp cu achiziția acestor teste rapide. Altfel, o pățim cum o pățim acum cu echipamentele care lipsesc din spitale.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate 

De partea cealaltă, pentru toamnă există și un scenariu pesimist în care virusul revine la fel de agresiv ca acum sau chiar mai agresiv dacă suferă o mutație. De altfel, autoritățile au anunțat că se așteaptă ca, în toamnă, să ne confruntăm cu un nou vârf epidemic.

„Dacă virusul își reia posibilitatea de a infecta la fel de mulți oameni ca acum, vom avea aproape ce avem acum, poate ceva mai puțin, pentru că deja avem o parte din populație imunizată. Ar trebui să se revină la aceeași strategie, până ajungem fie la vaccin, fie la o imunizare suficient de mare încât să nu mai producă un număr mare de îmbolnăviri într-un interval scurt”, crede prof. dr. Cristian Vlădescu. 

O altă provocare pentru toamna acestui an și apoi pentru lunile de iarnă va fi gripa. Din luna octombrie debutează sezonul gripal, iar el durează, de regulă, până la finalul lui martie. Circulația simultană a noului coronavirus și a virusurilor gripale va fi o provocare pentru diagnosticul diferențial între COVID-19 și gripă, fiind necesare două testări. Sezonul gripal va aduce și o creștere a numărului de spitalizări.

Cât au durat măsurile de distanțare în alte țări 

Modelul Chinei ne arată că, pentru a fi cu adevărat eficiente, regulile de distanțare socială trebuie să dureze cel puțin două luni. Regiunile din epicentrul epidemiei chineze au fost închise total, prin măsuri mult mai stricte decât cele din România, pentru două luni. 

Giuseppe Conte, șeful Guvernului italian tocmai a anunțat că va prelungi restricțiile până pe 13 aprilie și nu garantează că ieșirea din izolare se va întâmpla din 14 aprilie, informează Reuters. Măsurile stricte de izolare a populației au fost luate de pe 11 martie și prelungite inițial până pe 3 aprilie.

„Așadar, prin ce trecem noi acum în termeni de distanțare socială este varianta lejeră deocamdată. Sper să nu fie nevoie să intrăm într-un regim similar celui din Italia sau Spania. Dar, uitându-ne la aceste țări, minimum o lună este varianta norocoasă pentru aceste măsuri de distanțare socială”, spune Vlad Mixich. 

Izolarea masivă, greu de aplicat în România 

„Dacă toți oamenii ar sta trei săptămâni în casă, virusul ar dispărea. Condiția este ca el să nu mai vină din altă parte și este foarte puțin probabil să nu mai intre nimeni în România din altă țară. O persoană infectată și nedepistată va duce la apariția unui nou val de îmbolnăviri. Nu este sigur nici că unii dintre cei carantinați nu vor ieși totuși și nu vor produce noi îmbolnăviri”, explică prof. dr. Cristian Vlădescu. 

Apoi, pentru ca izolarea să ajungă la nivelul de eficiență al celei din China, ar trebui ca oamenii să nu mai fie nevoiți să iasă din case pentru alimente, medicamente și îngrijiri medicale. „Nu avem un sistem ca al chinezilor, unde mâncarea era adusă la ușă milioanelor de oameni dintr-un oraș. Pentru ca izolarea să fie eficientă, trebuie să asiguri populației astfel de servicii, iar accesul la ele să fie facil. Este un mecanism dificil de pus în mișcare pe termen scurt pentru o întreagă societate, cum este cazul acum”, spune prof. dr. Cristian Vlădescu.

Cât despre șansele ca asemenea măsuri stricte să fie o reușită pe termen lung, acestea nu sunt garantate. Epidemia poate apărea din nou în China, crede expertul. Ca să dispară, ar trebui ca virusul să nu mai existe sau să nu mai vină nimeni din afara țării, iar dacă vine, să aibă deja imunitate comunitară. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare