Cât va dura pandemia de coronavirus și când va fi vârful ei în România

Cât va dura pandemia de coronavirus și când va fi vârful ei în România

Mai mulți experți de top ai lumii medicale au îndrăznit să facă predicții cu privire la momentul în care vom câștiga lupta cu noul coronavirus și când se va atinge vârful de îmbolnăviri. Medicii atrag însă atenția că totul depinde doar de măsurile pe care fiecare țară în parte le va lua. Implicit, vârfurile epidemiei vor varia de la o țară la alta. În România, cel mai mare număr de îmbolnăviri este așteptat la final de aprilie.

Pandemia care afectează aproape întreaga planetă acum ar putea lua sfârșit în luna iunie, este de părere epidemiologul Zhong Nanshan, directorul Centrului pentru Cercetări Clinice pentru Boli Respiratorii din China. Declarația a fost făcută la o zi după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus. Medicul chinez a avut o contribuție importantă și la stoparea epidemiei SARS (sindromul acut respirator sever) din anul 2003.

Tot expertul chinez avertiza însă că acest scenariu este unul optimist și se va adeveri doar dacă țările cel mai grav afectate vor lua măsuri eficiente și suficiente. Altfel spus, data la care va lua sfârșit pandemia depinde doar de acțiunile întreprinse de țările afectate.

„Dacă unele țări nu tratează serios pericolul și contagiozitatea noului virus și dacă nu intervin în forță, pandemia va dura mai mult. Recomandarea mea este ca toate țările să respecte măsurile impuse de Organizația Mondială a Sănătății și să intervină la scară națională”, potrivit lui Zhong, citat de publicația New York Post.

„Dacă toate țările s-ar mobiliza, pandemia se va sfârși până în iunie”.

Zhong Nanshan, directorul Centrului pentru Cercetări Clinice pentru Boli Respiratorii din China

În China, epidemia de coronavirus a atins vârful la sfârșit de februarie, iar numărul de îmbolnăviri raportate a scăzut de atunci de la o zi la alta. Tot Zhong Nanshan a fost cel care a prezis, exact această curbă de evoluție. Studiul său a fost detaliat în publicația de specialitate Journal of Thoracic Disease, citată de China Daily.

Aceeași analiză mai arăta atunci că epidemia din China ar putea fi ținută sub control până la final de aprilie, scenariu care pare plauzibil dacă analizăm raportările venite din această țară. Condiția este ca toate măsurile de carantină să fie implementate la fel de riguros ca până acum, mai spune expertul chinez în vârstă de 83 de ani, care a devenit cunoscut încă din 2003 pentru contribuția importantă pe care a avut-o la stoparea epidemiei SARS (sindromul acut respirator sever).

Dacă măsurile de carantină ar fi întârziat cu numai trei zile în Wuhan, spune Zhong, epidemia în China continentală ar fi fost de trei ori mai severă. Iar dacă măsurile de control din Wuhan s-ar relaxa acum, epidemia ar izbucni din nou în provincia Hubei, iar cel de-al doilea val de îmbolnăviri ar dura până la jumătatea lunii aprilie.

Pe ce se bazează scenariul lui Zhong când avansează luna iunie ca sfârșit de pandemie? Pe de o parte, pe teoria optimistă în care toate țările afectate de coronavirus iau măsuri stricte și pe termen lung, iar pe de altă parte, pe încălzirea vremii. „În mod normal, vara, când temperatura este ridicată, virusul devine relativ mai puțin activ”, mai spunea medicul chinez.

Cum se răspândește noul virus și când vom avea vârf de epidemie în România

Carantina forțată, așa cum au aplicat-o oficialii chinezi în provincia Hubei, este cea mai eficientă soluție pentru a încetini răspândirea COVID-19 în populație, arată o simulare realizată de Washington Post. Cu toate acestea, izolarea totală a celor bolnavi de cei sănătoși este imposibilă, pentru că ar înseamna separarea familiilor, oprirea furnizării de produse și servicii sau blocarea drumurilor.

„Adevărul este că aceste măsuri extreme de izolare sunt foarte rare și niciodată eficiente”, spune Lawrence O. Gostin, profesor la Universitatea Georgetown. Din fericire, spune el, sunt alte metode prin care putem limita răspândirea: oamenii să stea acasă mai mult, să evite adunările publice și să păstreze distanța față de alții.

Dacă un sfert din populația unei țări ar continua să iasă din casă, dar restul va aplica regulile de distanțare socială, s-ar reduce semnificativ numărul se îmbolnăviri. Dacă doar una din opt persoane ar avea această libertate de mișcare, rezultatele ar fi mult mai bune decât în cazul unei încercări de carantinare forțată, arată simularea.

Vârful epidemic în România ar putea fi la sfârșit de aprilie

Un medic italian care scrie periodic pentru publicația Newsweek crede că vârful epidemic nu a fost atins în nicio țară europeană până acum. „Pentru Italia, el va fi, probabil, la începutul lunii aprilie, la jumătatea lunii aprilie pentru Germania şi Elveţia și cam tot atunci pentru Marea Britanie. În SUA, epidemia abia a început. Până vom trece de acest vârf, singura soluție este impunerea de restricții sociale”, notează specialistul.

Probabil că avem deja transmitere comunitară și în România, dar noi încă nu o știm”.

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie

Pentru România, o apreciere cu privire la evoluția cazurilor de COVID-19 a făcut recent prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie (SRM).  „Este doar o estimare, dar probabil că spre sfârșitul lui aprilie vom atinge vârful acestei epidemii în România. Datele din ultimele zile nu schimbă, deocamdată, această estimare. Trebuie să vedem când începe transmiterea comunitară și la noi, iar din acel moment putem să evaluăm cumva evoluția și să fim mai alerți.

Probabil că avem deja transmitere comunitară, dar noi încă nu o știm. Când vedem că începe să crească rapid, autoritățile vor lua măsuri mai limitative de circulație pentru a limita posibilitatea de transmitere. De exemplu, mijloacele de transport în comun să circule după un anumit orar”, ne-a declarat specialistul.

Nu doar limitarea capacității de testare a populației ar putea deveni o problemă odată cu răspândirea comunitară, ci și resursele umane disponibile, mai crede specialistul.

Cât despre temperaturi și răspândirea noului coronavirus, profesorul este rezervat. „Rămâne de văzut dacă se reduce numărul de cazuri în sezonul cald. El nu va dispărea definitiv. Dacă numărul de infectări se va reduce la un sfert vara, avem speranța că vom putea controla transmiterea. Probabil că, în toamnă, va reveni. Ideea este ca populația să se imunizeze încet-încet, și nu dintr-o dată. Câteva procente, nu mai mult pentru început. Altfel, ar însemna o sufocare a sistemelor de sănătate, care nu vor mai putea gestiona cazurile severe”, mai spune prof. dr. Alexandru Rafila.

Dacă venirea căldurii va influența favorabil evoluția pandemiei, avantajul României față de Italia va fi acela că ar putea să nu ajungă la o creștere atât de dramatică a cazurilor de infectare. Primele cazuri au apărut la noi abia în luna martie, în vreme ce epidemia din Italia a debutat în ianuarie. Această distanță de două luni ar putea face diferența cu privire la numărul de îmbolnăviri.

Modelul Coreei de Sud, scenariul cel mai optimist

Coreea de Sud este cea de-a doua țară după China care pare să fi câștigat lupta cu noua amenințare globală. Numărul de cazuri noi a scăzut de 8 ori în doar două săptămâni, iar tendința este de scădere de la o zi la alta. Pe 14 martie, oficialii de la Seul raportau 107 îmbolnăviri noi, în vreme ce numărul bolnavilor vindecați a fost de 120.

Trendul descendent înregistrat în această țară pare foarte promițător pentru eradicarea pandemiei de coronavirus. Coreea de Sud oferă speranțe că infecția virală care cuprinde lumea întreagă poate fi eliminată într-un timp foarte scurt. În această țară, primul caz de infectare a fost anunțat pe 20 ianuarie, iar vârful s-a înregistrat la sfârșit de februarie-început de martie. Apoi, această țară este una ditre cele mai dens populate de pe Glob și, totuși, pare că au reușit să evite o epidemie de proporții. Secretul lor: detectarea bolnavilor în stadii incipiente prin testarea masivă a populației, alături de măsuri stricte de izolare și monitorizare a populației.

Pe data de 3 martie, Coreea de Sud a raportat 851 de cazuri, iar pe 15 martie, numai 76 de cazuri.

Într-un interviu exclusiv pentru CNN, Park Neunghoo, ministrul Sănătății de la Seul, recomandă tuturor statelor afectate de noul coronavirus să ofere populației metode de testare gratuite și ușor de accesat. Până acum, guvernul sud-coreean a efectuat aproximativ 250.000 de teste, iar laboratoarele din această țară pot prelucra 15.000 de teste zilnic. Autoritățile medicale din orașul Goyang au creat chiar și un drive-thru, unde locuitorii săi pot intra cu mașina în zone speciale pentru testare rapidă.

„Detectarea pacienților în stadiu incipient este foarte importantă și am învățat această lecție simplă luptând cu acest virus care este extrem de contagios – și odată ce începe, se răspândește foarte rapid și pe arii extinse. Creșterea capacității de testare este foarte importantă, pentru că, în acest mod, poți depista pe cineva care poartă virusul și apoi îi poți stopa răspândirea”, a explicat Park Neunghoo, ministrul Sănătății sud-coreean.

Pe lângă testare, guvernul de la Seul a instaurat și restricții rapide și ferme de circulație a populației, a închis grădinițele și școlile pentru mai multe săptămâni și a anulat evenimentele publice. Măsurile de precauție vor rămâne valabile și în perioada următoare, pentru că autoritățile sud-coreene au în vedere posibilitatea unor reinfectări și apariția unei noi epidemii.

Coreea de Sud versus Italia. Ce este diferit

Pentru o populație totală de 51 de milioane, Coreea de Sud a reușit o performanță în materie de testare greu de atins chiar și de țări precum Italia. Epidemia de coronavirus a început la aproximativ aceeași dată în Italia și în Coreea de Sud, iar numărul de locuitori al celor două țări este relativ apropiat (60 de milioane, respectiv 51 de milioane). Până la data de 9 martie, Italia testase aproape 61.000 de locuitori, în vreme ce Coreea de Sud efectuase 210.000 de teste, conform datelor Worldometers.info. Coreea de Sud are puțin peste 8.000 de cazuri confirmate de COVID-19, în vreme ce Italia are peste 21.000 până acum și continuă să crească alarmant.

Dacă autoritățile din peninsulă au efectuat inițial testări ample, inclusiv așa-numiților contacți ai bolnavilor diagnosticați, acum, cu un sistem medical în colaps, au restrâns testările la cei care prezintă simptomele COVID-19. Prin urmare, pe fondul unor asemenea măsuri insuficiente, scenariul epidemiologului chinez Zhong Nanshan, cum că pandemia ar lua sfârșit în iunie, ar putea să nu se adeverească.

Cu cei puțin peste 20 de milioane de locuitori, România deține 10.000 de teste Real Time PCR pentru depistarea coronavirusului şi alte 50.000 de teste rapide în depozitele UNIFARM, conform Agerpres. Până la data de 14 martie, în România s-au efectuat 2.929 de teste.

Însă o diferență între Coreea de Sud și Italia este strictețea măsurilor de supraveghere a populației. Dincolo de recomandările de igienă, distanțare socială și circulație limitată, sud-coreenii au recurs la măsuri hi-tech pentru monitorizarea potențialilor purtători ai noului coronavirus. Autoritățile se folosesc de filmările sistemului de supraveghere CCTV, de urmărirea GPS a telefoanelor mobile și a mașinilor și chiar de tranzacțiile bancare pentru a urmări circulația persoanelor puse sub izolare la domiciliu.

Marea Britanie vrea să întârzie vârful epidemiei

În lupta cu noul coronavirus, autoritățile din Marea Britanie au venit cu o strategie diferită de cea a Coreei de Sud, Italiei sau Franței. Este ceea ce experții numesc în engleză „delayed peak”, vârf epidemic distanțat sau întârziat – vârful fiind punctul în care o epidemie atinge cel mai mare număr de îmbolnăviri, pentru ca apoi acesta să scadă. Guvernul condus de Boris Johnson a fost criticat pentru ritmul prea lent cu care implementează măsuri împotriva coronavirusului, în ciuda faptului că raportările se apropie de 1.400 de cazuri și un număr total de 35 de decese.

Britanicii care prezintă semne de boală primesc indicația de a sta acasă o săptămână, contacții asimptomatici ai celor depistați cu COVID-19 nu sunt testați în această țară, școlile nu au fost închise, iar adunările în masă nu au fost interzise încă. Motivul: guvernul speră să micșoreze acest vârf epidemic pentru a amortiza șocul pe care un număr mare și subit de îmbolnăviri l-ar avea asupra serviciilor de sănătate.

Guvernul britanic și-a justificat abordarea relaxată explicând că o serie de măsuri drastice luate prea rapid ar slăbi capacitatea populației de a le accepta la vârful crizei.

Strategia britanică se bazează pe dezvoltarea unei „imunități colective” a populației pentru acest nou virus și pe o propagare mai lentă care să ofere timp sistemului de sănătate să gestioneze o epidemie. „Imunitatea colectivă” se bazează pe ideea că persoanele cu cel mai mare risc de deces, cum sunt bătrânii în acest caz, vor fi protejați de infecție dacă sunt înconjurați de oameni rezistenți la boală – care au deja imunitate. Estimările arată că acest tip de imunitate pentru COVID-19 ar fi atins abia când 60% din populație a avut boala.

Strategia britanică „riscă mai multe vieți inutil”

229 de experți britanici din diverse domenii, de la matematicieni la geneticieni, au trimis guvernului o scrisoare deschisă prin care cer măsuri rapide și restrictive pentru stoparea epidemiei, așa cum sunt cele din restul Europei. Toți susțin că abordarea actuală a guvernului condus de Boris Johnson va pune și mai mult stres pe sistemul sanitar britanic și „riscă mai multe vieți inutil”.

Willem van Schaik, profesor de microbiologie la Universitatea Birmingham și unul dintre semnatarii scrisorii, crede că, pentru a obține această imunitate colectivă, ar însemna ca 36 de milioane de britanici să se infecteze și să se vindece. „Este aproape imposibil de prezis ce va însemna aceasta în pierderi de vieți omenești, dar o estimare conservatoare arată că am vorbi de zeci de mii de decese, dacă nu chiar de sute de mii. Singurul mod în care această strategie ar funcționa ar fi să răspândești aceste milioane de cazuri pe o perioadă de timp relativ lungă, astfel încât sistemul sanitar să nu intre în colaps”, susține van Schaik într-un articol pentru BBC.

„Ei încearcă să «împingă» cât mai mult vârful epidemiei, adică să aibă un număr de cazuri mai mare într-un timp mai lung, ca să nu pună povară pe sistemul de sănătate. Sigur, această strategie se face cu niște costuri pe care trebuie să ți le asumi: dacă lași virusul la liber, atunci riști să ai și multe internări și decese”, explică această strategie prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie (SRM).

Epidemia de coronavirus în Marea Britanie, până în primăvara lui 2021

Un document secret publicat exclusiv de cotidianul The Guardian arată că oficialii Serviciului de Sănătate Publică din Anglia se așteaptă ca patru din cinci britanici să contracteze virusul SARS-CoV-2 în următorul an. Noul coronavirus va continua să circule în următoarele 12 luni în Marea Britanie și 7,9 milioane de locuitori vor avea nevoie de spitalizare (aproximativ 15% din populație), arată documentul făcut public de presa britanică.

Sistemul sanitar nu va putea gestiona testarea unui număr atât de mare de persoane cu simptome, pentru că laboratoarele sunt suprasolicitate, mai menționează documentul. De acum, doar bolnavii grav care se află deja în spital, persoanele din centrele de îngrijire și din închisori unde a fost depistat coronavirusul vor beneficia de testare în Marea Britanie.

Medic italian despre britanici: „Când mă uit la voi, văd un film horror familiar”

Un medic italian care scrie periodic în publicația Newsweek sub protecția anonimatului demontează și el strategia „laissez-faire” a Marii Britanii, dar și a SUA. „Când mă uit la voi, la americani (și la voi, britanici) în aceste zile încă timpurii  ale pandemiei de coronavirus, este ca și cum văd un film horror familiar (…). În versiunea reală, pretindem că aceasta este doar o gripă; lăsăm școlile deschise; nu renunțăm la planurile de vacanță și mergem zi de zi la birou. Asta am făcut în Italia. Am lăsat economia să-și continue drumul, am arătat China cu degetul și ne-am îndemnat turiștii să continue să călătorească. Și cei mai mulţi dintre noi ne-am spus nouă înşine şi unul altuia: nu este atât de rău. Suntem tineri, suntem în formă, vom fi bine chiar dacă ne îmbolnăvim. Două luni mai târziu, ne înecăm!”, a scris medicul italian pentru Newsweek.

De ce epidemia din Marea Britanie nu arată ca cea din Italia

Consultantul științific al lui Boris Johnson, Sir Partick Vallance, spunea recent că Marea Britanie este cu patru săptămâni în urma Italiei în termeni de proporție a epidemiei. Va însemna acest lucru că britanicii vor avea aceeași soartă? Nu neapărat, spun experții într-o analiză publicată de BBC, pentru că epidemiile din cele două țări sunt diferite prin trei aspecte:

  1. În Italia sunt mai multe decese

Rata de deces printre cazurile confirmate din Italia este mai mare decât cea din Marea Britanie. Până pe 12 martie, în Italia era de 6,7%, în vreme ce Marea Britanie a înregistrat o rată de deces de 1,4%. Specialiștii o pun pe seama faptului că peninsula italică are o populație mai îmbătrânită. O altă explicație ar fi că sistemul sanitar italian este copleșit și nu mai poate asigura servicii medicale suficient de performante pentru a salva vieți.

2. Epidemia din Italia este concentrată pe o arie mai mică

Încă de la început, regiunea Lombardia a fost epicentrul epidemiei din Italia, aici fiind concentrată 15% din populația țării. Din 100 de cazuri de COVID-19, 60 sunt depistate în Lombardia, de unde și presiunea enormă asupra sistemului sanitar din regiune.

În Marea Britanie, cel puțin până acum, cazurile sunt mai răspândite. Londra, ca și regiunea Lombardia, însumează 15% din populația țării, dar numai 25 din 100 de cazuri se înregistrează în prezent în capitala britanică. Prin urmare, 15.000 de cazuri răspândite pe tot teritoriul Marii Britanii nu vor genera o presiune la fel de mare pe sistemul sanitar ca în Italia.

3. Transmiterea inițială a fost diferită

În ambele țări, epidemia de coronavirus crește în același ritm, dar Marea Britanie a avut mai multe cazuri diagnosticate în prima fază a acesteia. Cifrele au crescut brusc în Italia începând cu 23 februarie, ceea ce a determinat experții să creadă că a existat o perioadă în care virusul s-a răspândit în comunitate fără a fi detectat. Consecința: contacții au fost mai greu de identificat și de izolat, iar rspândirea COVID-19 mult mai greu de controlat.

Capacitatea de testare a Italiei a fost depășită și identificarea cazurilor noi a devenit o provocare pentru sistemul de sănătate. Prin urmare, numărul real de cazuri ar fi mult mai mare decât cel raportat. Sistemul sanitar din Marea Britanie își mărește în această perioadă capacitatea de testare, iar dacă cifrele vor crește în perioada următoare, va fi și ca urmare a unei detecții mai bune, nu doar ca urmare a creșterii ratei de transmitere a virusului, explică pentru BBC profesorul de sănătate publică internațională Jimmy Whitworth.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare