Cum îți scazi riscul de cancer? Aproape 4 din 10 diagnostice pornesc de la aceleași trei cauze
Fumatul, infecțiile și consumul de alcool sunt principalii factori de risc modificabili care au cauzat peste șapte milioane de diagnostice de cancer în 2022, potrivit unei analize globale publicate în Nature Medicine cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, marcată anual pe 4 februarie.
Aproximativ 7,1 milioane de cazuri noi de cancer diagnosticate în 2022 la nivel mondial ar fi putut fi evitate dacă oamenii ar fi renunțat la fumat, ar fi consumat mai puțin alcool sau s-ar fi protejat de anumite infecții. Cifrele provin din primul studiu de amploare care a analizat simultan zeci de tipuri de cancer în 185 de țări, iar rezultatele au fost publicate recent în revista Nature Medicine.
Studiul, realizat de cercetători de la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a examinat 30 de factori de risc modificabili, adică obiceiuri care pot fi schimbate, controlate sau gestionate pentru a reduce probabilitatea de a dezvolta boala. Concluzia principală a fost că 38% din totalul de 18,7 milioane de cazuri noi de cancer înregistrate în 2022 au fost direct legate de cauze care puteau fi evitate.
„Abordarea acestor cauze reprezintă una dintre cele mai puternice modalități prin care putem reduce povara cancerului la nivel global”, a declarat dr. Hanna Fink, epidemiolog specializat în cancer la IARC și unul dintre autorii studiului.
Fumatul rămâne principalul vinovat pentru apariția cancerului
Din cele 7,1 milioane de cazuri de cancer atribuite factorilor modificabili, fumatul a fost responsabil pentru cele mai multe, aproximativ 3,3 milioane de diagnostice, adică în jur de 15% din totalul cazurilor prevenibile. Pe locul doi s-au clasat infecțiile, care au contribuit la 2,3 milioane de cazuri (10%), iar consumul de alcool a fost asociat cu aproximativ 700.000 de cazuri (3%).
Cancerele pulmonare, gastrice și de col uterin au reprezentat împreună aproape jumătate din toate cazurile prevenibile. Cancerul pulmonar este asociat cu fumatul și cu poluarea aerului, cel gastric cu infecția cu bacteria Helicobacter pylori, iar cel de col uterin cu infecția cu virusul papiloma uman (HPV).
Dr. Isabelle Soerjomataram, director adjunct al Unității de Supraveghere a Cancerului din cadrul IARC, a subliniat că multe persoane sunt surprinse să afle că aproape patru din zece cazuri de cancer pot fi prevenite. „Este un număr substantial,” a subliniat specialista.
Diferențe între sexe și regiuni
La bărbați, 45% din cazurile de cancer sunt prevenibile, în timp ce la femei procentul scade la 30%. Această discrepanță se explică în mare parte prin ratele mai ridicate de fumat în rândul bărbaților, la nivel mondial.
În Europa, principalele cauze modificabile ale cancerului la femei sunt, în ordine, fumatul, infecțiile și obezitatea.
„Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului prevenibil la nivel mondial, care include pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și ocupaționale,” a adăugat dr. Soerjomataram.
Ce factori de risc au fost analizați
În analiză au fost incluși 30 de factori de risc modificabili, aflați printre cauzele documentate ale cancerului. Cercetătorii i-au împărțit în trei mari categorii.
Prima ține de comportament: fumatul, alcoolul, alimentația dezechilibrată, sedentarismul și obezitatea. Tutunul și alcoolul pot produce direct leziuni ale ADN-ului, în timp ce excesul ponderal și lipsa mișcării influențează inflamația și hormonii din organism, mecanisme care favorizează dezvoltarea tumorilor.
A doua categorie include factorii de mediu, în special poluarea aerului și expunerea la radiații ultraviolete. Studiile recente au arătat că poluarea aerului poate reactiva celule canceroase latente.
A treia categorie este reprezentată de infecții. Au fost luați în calcul nouă agenți patogeni oncogeni, inclusiv virusul papiloma uman, virusurile hepatitice implicate în cancerul de ficat și bacteria Helicobacter pylori, asociată cu cancerul gastric.
Cercetătorii au comparat cazurile de cancer din 2022 cu datele despre expunerea populației la acești factori din 2012. Decalajul de zece ani reflectă timpul necesar până când boala se dezvoltă.
Infecțiile, un factor subestimat în țările dezvoltate
În țările cu venituri ridicate, infecțiile sunt, de multe ori, ignorate în discuțiile despre prevenția cancerului. La nivel mondial, ele se află însă pe locul doi după fumat ca factor de risc evitabil.
Virusul papiloma uman (HPV) nu provoacă doar cancer de col uterin, ci este implicat și în cancere ale gâtului, cavității bucale, anusului și penisului. Vaccinarea adolescenților înainte de debutul vieții sexuale poate preveni majoritatea acestor cazuri. În România, aproape 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar mai mult de jumătate pierd lupta cu boala, țara noastră aflându-se printre primele din Europa atât la incidență, cât și la mortalitate. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al medicilor de familie din România, atrage atenția, într-un dialog cu HotNews, că în medie cinci femei cu vârste între 20 și 50 de ani mor zilnic din cauza acestei forme de cancer, o boală care poate fi prevenită prin vaccinarea împotriva HPV.
Virusurile hepatitice B și C provoacă inflamație cronică a ficatului, care poate evolua spre ciroză și cancer hepatic. Vaccinul împotriva hepatitei B este disponibil și inclus în programele naționale de imunizare din majoritatea țărilor, inclusiv în România. Pentru hepatita C, tratamentele antivirale moderne pot elimina complet virusul la peste 95% dintre pacienți. Țara noastră se află printre statele europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
Helicobacter pylori, o bacterie care colonizează stomacul, este asociată cu ulcere și cu cancer gastric. Infecția poate fi tratată cu antibiotice, iar în unele țări cu incidență ridicată a cancerului gastric, precum Japonia și Coreea de Sud, se fac teste de screening în masă pentru identificarea și tratarea persoanelor infectate.
Obezitatea și sedentarismul
Chiar dacă fumatul și infecțiile rămân în fruntea statisticilor globale, obezitatea și sedentarismul sunt în creștere, mai ales în țările dezvoltate. Excesul de greutate este asociat cu cel puțin 13 tipuri de cancer, printre care cancerul de sân la femeile aflate în postmenopauză, cancerul colorectal, renal, pancreatic și endometrial.
Mecanismele prin care obezitatea crește riscul de cancer sunt complexe. Țesutul adipos produce hormoni și substanțe inflamatorii care pot stimula creșterea celulelor canceroase. Nivelurile ridicate de insulină, frecvente la persoanele supraponderale, au fost de asemenea asociate cu un risc crescut de cancer.
Activitatea fizică regulată reduce riscul de cancer prin mai multe căi: ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce inflamația cronică.
Poluarea aerului, un risc greu de evitat individual
Cercetările recente arată că poluarea aerului nu se limitează la a produce mutații în celulele pulmonare. Particulele fine pot reactiva și celule canceroase latente, care altfel ar fi rămas inactive.
Spre deosebire de fumat sau alcool, poluarea aerului este un factor de risc pe care indivizii îl pot controla doar parțial. Reducerea expunerii depinde în mare măsură de politici publice, cum ar fi reglementări privind emisiile industriale și auto, investiții în transport public și energie curată, planificare urbană care să reducă traficul în zonele rezidențiale.
În România, poluarea aerului rămâne o problemă serioasă în marile orașe, iar standardele europene privind calitatea aerului sunt frecvent depășite. Studiul publicat în Nature Medicine subliniază că astfel de factori de mediu trebuie incluși explicit în strategiile de prevenire a cancerului.
Ce poate fi făcut și ce se face deja
Andre Ilbawi, coordonatorul programelor pentru controlul cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, spune că rezultatele studiului arată clar că prevenția poate schimba traiectoria bolii. Specialistul indică drept exemple țările care au redus fumatul prin politici publice sau au extins vaccinarea HPV și au obținut scăderi măsurabile ale incidenței unor tipuri de cancer.
„Procentul de cancere prevenibile se poate schimba în timp, iar obiectivul nostru este să îl aducem cât mai aproape de zero,” a declarat dr. Ilbawi.
Nu toate cancerele pot fi evitate, unele apar pe fondul mutațiilor care se acumulează odată cu vârsta sau din cauza predispozițiilor genetice. Dar datele arată că o parte importantă a diagnosticelor globale depinde de decizii care pot fi schimbate, atât la nivel individual, cât și prin politici publice.
Vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile de aproape 20 de ani și au redus mult incidența cancerului de col uterin în țările cu acoperire mare. În România, programele de vaccinare au fost extinse recent, însă rata de imunizare rămâne sub media europeană.
Măsurile antifumat, precum interzicerea fumatului în spațiile publice, creșterea accizelor și campaniile de informare, au dus la scăderi importante ale consumului în multe state occidentale. În alte regiuni, inclusiv în părți din Europa de Est și Asia, fumatul continuă să fie larg răspândit.
Alcoolul este, de multe ori, ignorat în discuțiile despre prevenirea cancerului, deși legătura dintre consumul de alcool și mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, ficat, esofag și colorectal, este bine documentată. Organizația Mondială a Sănătății recomandă reducerea consumului de alcool la nivel populațional prin măsuri precum creșterea prețurilor, restricționarea publicității și limitarea disponibilității.
