Tratamentele pentru COVID-19: care au cele mai mari șanse să ajungă în spitale și când
Aproape că nu trece o zi în care să nu auzim de tratamente promițătoare în lupta cu această nouă amenințare. Unele sunt medicamente noi care, oricât de eficiente ar fi, necesită mai mult timp pentru aprobare și producție, iar timpul ne lipsește. Altele sunt antivirale folosite curent în tratarea gripei, a infecției HIV/SIDA sau a malariei. În ce medicamente își pun cele mai mari speranțe medicii pentru a combate noul coronavirus aflăm în continuare.
Notă: Acest articol nu prezintă recomandări de tratare acasă. Fiecare caz de COVID-19 se tratează la recomandarea și sub supravegherea personalului medical.
În fața unui virus necunoscut cu o rată de mortalitate estimată de Organizația Mondială a Sănătății la 3,4%, găsirea unui tratament pentru COVID-19 a devenit o cursă contracronometru pentru comunitatea medicală internațională. În goana după un tratament țintit împotriva noului coronavirus, cercetătorii au demarat zeci de studii clinice de la începutul acestui an.
Medicamente folosite deja împotriva altor boli sunt testate acum pe bolnavi din China, Japonia și SUA, iar tratamente noi care pot vindeca bolnavii cu COVID-19 oferă speranțe în mijlocul celei mai grave crize medicale din ultimul secol.
Medicamente cu un anticorp care blochează noul coronavirus
Din Olanda a venit de curând un anunț care oferă speranțe în lupta cu noul coronavirus. O echipă de cercetători de la Erasmus Medical Center și Universitatea Utrecht susține că a descoperit un anticorp capabil să împiedice noul coronavirus să infecteze celulele umane.
„Încercăm acum să găsim o companie farmaceutică – lucru care pare promițător – capabilă să producă anticorpul la scară largă, ca medicament”, spune profesorul de biologie celulară Frank Grosveld, coordonatorul cercetărilor, citat de publicația Erasmus Magazine. Expertul olandez a început să creeze anticorpi umani în urmă cu 15 ani, inclusiv pentru SARS1 (sindromul acut respirator sever). Odată cu apariția acestui nou coronavirus, profesorul Grosveld a descoperit că aceiași anticorpi pentru SARS1 au reacționat încrucișat și au blocat infecția.
Spre deosebire de vaccin, anticorpul administrat sub formă de medicament oferă protecție imediată, de scurtă durată – de numai câteva săptămâni. El nu stimulează producția de noi anticorpi care să ne protejeze de infecție pe termen lung, dar oferă suficientă protecție pentru a ne recupera. Acest nou anticorp va fi util și pentru crearea unui test rapid în diagnosticul COVID-19, „un test pe care oricine îl va putea efectua acasă, pentru ca oamenii să afle mai ușor dacă au contractat infecția sau nu”, completează expertul.
Antiviralele existente sunt soluția mai rapidă
Înainte de a ajunge în farmacii, medicamentul pe bază de anticorpi va trece printr-o fază de testare a proprietăților toxicologice care va dura câteva luni, iar procesul de producție va dura și el alte câteva luni.
În lipsa unui tratament testat și aprobat împotriva noului coronavirus, terapiile utilizate până acum în tratarea altor boli virale ar fi cea mai rapidă soluție de a pune capăt pandemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre ele sunt produse deja la scară largă și pot fi accesibile populației într-un timp mult mai scurt decât un medicament care nu a trecut prin studiile necesare aprobării lui.
La fiecare câteva zile apar informații noi despre antivirale utilizate în mod curent pentru tratarea altor boli precum gripa, HIV/SIDA, malarie și chiar Ebola. La ora actuală, cele mai multe studii clinice se derulează în China și tot din această țară vine majoritatea recomandărilor cu privire la tratamentul COVID-19.
Testele pe culturi celulare, pe animale de laborator sau chiar pe bolnavi cu forme severe de COVID-19 arată rezultate promițătoare pentru unele medicamente. Cu toate acestea, studiile clinice care să le ateste eficiența abia au demarat, iar cele mai multe sunt în faze inițiale. Cu o singură excepție:
Favipiravir, medicamentul pentru gripă
Aprobat pentru utilizare ca tratament al gripei în Japonia în 2014, Favipiravir este antiviralul în care experții chinezi își pun cea mai mare speranță, după ce au finalizat cercetările clinice. Acesta este primul medicament de până acum testat clinic împotriva bolii provocate de noul coronavirus, COVID-19.
Favipiravir a fost testat pe 80 de bolnavi internați într-un spital din oraşul Shenzhen, aflat în provincia Guangdong, din sudul Chinei. 35 dintre aceşti pacienţi au beneficiat de antiviralul împotriva gripei, iar 45 au fost incluşi într-un grup de control. Pacienții care au primit tratamentul cu Favipiravir au avut rezultate negative la testarea pentru coronavirus la patru zile de la diagnostic, față de 11 zile, cât a durat vindecarea la pacienţii din grupul de control, potrivit datelor citate de publicația The Guardian. Antiviralul diminuează replicarea noului tip de coronavirus, iar radiografiile bolnavilor au arătat că scade afectarea pulmonară din COVID-19.
„Este un tratament foarte sigur și are o eficiență clară”, spune despre acest antiviral Zhang Xinmin, directorul Centrului Naţional pentru Dezvoltare Biotehnologică din subordinea Ministerului Ştiinţei şi Tehnologiei din China. Medicamentul a fost deja recomandat medicilor din China şi se folosește în multe spitale din această țară. El ar trebui inclus cât mai curând în planul de tratament pentru COVID-19, mai spune Zhang.
Favipiravir a fost dezvoltat de o subsidiară a Fujifilm. În paralel, medicii din Japonia l-au inclus și ei în studii clinice pe bolnavi cu simptome ușoare și moderate. O companie farmaceutică din China a primit aprobarea pentru a produce în masă medicamentul şi pentru a asigura o aprovizionare stabilă, a adăugat Zhang.
Remdesivir, antiviralul pentru Ebola
Un medicament încă experimental creat inițial împotriva virusului Ebola este creditat de lumea medicală cu cel mai mare potențial terapeutic pentru COVID-19. Experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) consideră că remdesivir este „cel mai promițător candidat” în lupta cu noul coronavirus. Atuurile lui sunt spectrul antiviral larg pe care îl oferă, profilul înalt de siguranță demonstrat de studiile asupra virusului Ebola, dar și rezultatele bune din studiile in vivo și in vitro asupra coronavirusurilor.
În experimente de laborator, remdesivir s-a dovedit mai eficient decât alte combinații de antivirale, arată documentul OMS care prezintă moleculele prioritare pentru studii clinice în tratarea COVID-19.
În trecut, Remdesivir s-a dovedit eficient și infecțiile cu alte tipuri de coronavirus, cum ar fi SARS și MERS. Mai multe studii clinice au fost demarate la sfârșitul lunii februarie. Câteva sute de bolnavi din China și din SUA cu forma severă a COVID-19 vor primi acest antiviral.
Kaletra, tratamentul pentru HIV
Medicamentul combinat lopinavir/ritonavir, comercializat sub denumirea Kaletra, este prescris pentru prevenirea și tratamentul HIV/SIDA. Eficiența antiviralului în tratamentul infecției COVID-19 a fost observată inițial în Coreea de Sud, la un bărbat în vârstă de 54 de ani cu o formă severă a bolii. Experții OMS îl consideră a doua opțiune de tratament care merită studiată, mai ales pentru formele severe ale infecției cu noul coronavirus.
În baza experienței clinice cu bolnavi din Wuhan, un grup de experți din China a publicat un ghid de bune practici în care evaluează eficiența unor tratamente administrate. Printre ele se numără și combinația lopinavir/ritonavir cu sau fără alte antivirale, despre care medicii chinezi spun că este eficientă doar dacă se administrează în stadiile incipiente ale infecției COVID-19.
Cu toate acestea, nu există deocamdată studii clinice care să confirme că lopinavir/ritonavir reduce încărcătura virală (cantitatea de virus dintr-un anumit volum de sânge) a bolnavilor infectați cu virusul SARS-CoV-2 și că favorizează vindecarea. Primul studiu clinic a demarat abia din 11 martie, pe 150 de participanți din China, iar rezultatele vor fi publicate în luna mai 2020.
Clorochina, medicamentul antimalarie
Un tratament care se folosește de mai bine de 70 de ani împotriva malariei și a unor boli autoimune s-a dovedit eficient în formele severe de COVID-19. Statele Unite ale Americii au aprobat deja folosirea clorochinei, medicamentul antimalarie, împotriva noului coronavirus. „Putem face acest medicament disponibil imediat”, a anunțat Donald Trump într-o conferință de presă la Casa Albă. Președintele american crede că acest lucru ar putea „schimba datele” în fața pandemiei.
În studii de laborator, medicii au observat că și acest medicament, la fel ca cele anti-HIV/SIDA, poate stopa replicarea virusului SARS-CoV-2 și se poate dovedi util în tratarea pneumoniilor asociate COVID-19.
Clorochina este un medicament ieftin, produs la scară largă și cu efecte adverse bine studiate. Deși el a fost administrat deja unor bolnavi din China, studiile clinice care îi demonstrează eficiența în lupta cu noul coronavirus abia au demarat. În prezent, sunt cel puțin 10 astfel de studii în derulare și primele rezultate ar putea fi publicate în luna aprilie.
Cu toate acestea, oficialii Organizației Mondiale a Sănătății susțin că nu există suficiente dovezi care să justifice studiile pentru această moleculă.
Terapii cu șanse mai mici în lupta cu noul coronavirus
Pe lângă toate aceste medicamente, există și unele despre care experții Organizației Mondiale a Sănătății susțin că au șanse mai mici de reușită în lupta contra COVID-19. Este vorba despre anticorpii monoclonali sau policlonali, dar și despre serul recoltat de la bolnavii infectați și vindecați. El conține anticorpi împotriva infecției, dar recoltarea de plasmă de la pacienți poate fi un proces dificil și concentrația de anticorpi ar putea să nu fie suficientă pentru a produce un răspuns imun.
O altă opțiune terapeutică propusă de unii experți, dar privită cu neîncredere de specialiștii OMS este ribavirina, un medicament antiviral folosit în tratamentul hepatitei C. Principalul contraargument în utilizarea acestei molecule în COVID-19 este acela că reduce concentrația de hemoglobină, lucru care nu este de dorit la pacienții cu boli respiratorii.
Imunosupresoarele precum corticoizii ar putea agrava boala în formele ei ușoare, dar ar fi utile în afectarea pulmonară severă, notează experții. Totuși, folosirea lor este descurajată în condițiile în care nu există suficiente informații cu privire la stadiul de boală în care pot fi administrate.
Pe lângă toate acestea, există alte câteva tratamente nespecifice despre care specialiștii cred că pot aduce îmbunătățiri clinice, mai ales în formele severe ale COVID-19. Statinele și heparina sunt două dintre medicamentele al căror efect este urmărit de experți în această perioadă.
Medicamentul pentru artrită nu este pentru toți bolnavii
Noul coronavirus intră în căile respiratorii și ajunge în plămâni, iar organismul reacționează producând celule imunitare pentru a înlătura agentul patogen. În unele cazuri, acest răspuns imunitar este disproporționat: celulele imunitare acționează mai mult decât în zona infectată, atacând și țesutul pulmonar sănătos. Distrugerea făcută de propriul nostru sistem imunitar poate fi atât de mare, încât poate apărea insuficiența respiratorie și bolnavul trebuie ventilat mecanic. Pentru aceste cazuri, se prescriu medicamente care inhibă activitatea sistemului imunitar: imunosupresoare.
La începutul lunii martie, medicii chinezi au adăugat în ghidul de tratament al COVID-19 un medicament prescris în mod uzual în artrita reumatoidă, cea mai frecventă boală autoimună. Tocilizumab, medicament comercializat sub numele de Actemra, un imunosupresor produs de Roche, a avut rezultate promițătoare în testele clinice derulate de chinezi și este acum parte a tratamentului bolnavilor cu COVID-19 din această țară.
Agenția Italiană a Medicamentului a autorizat recent un studiu care să evalueze eficacitatea tocilizumab în pneumonia cauzată de noul coronavirus, anunță La Stampa. Medicamentul a fost deja prescris în mai multe spitale italiene pacienților aflați la terapie intensivă, iar rezultatele raportate până acum de la câteva sute dintre ei sunt bune, dar cu rezerve, spune dr. Paolo Ascierto, oncolog la Institutul Național de Cancer din Napoli.
„Datele sunt încurajatoare, dar nu toți pacienții răspund la acest tratament. Studiul va clarifica care sunt acei pacienți vizați de el. Dozarea din sânge a interleukinei 6 – proteina care este principalul vector al inflamației pulmonare produse de coronavirus și care reprezintă ținta tocilizumabului – ar putea oferi indicații în acest sens. Cercetătorii chinezi cu care am comunicat susțin că pacienții cu niveluri ridicate de interleukină 6 au ca principală indicație acest medicament”, a explicat dr. Paolo Ascierto.
Cocktail de medicamente pentru bolnavi
În combaterea noului coronavirus, bolnavii sunt tratați cu un cocktail de medicamente, care poate fi diferit de la o țară la alta și de la un pacient la altul, în funcție de evoluția și de severitatea bolii. În lipsa unui tratament aprobat, specific împotriva noului coronavirus, protocolul terapeutic vizează doar tratamentul simptomatic al infecției virale. Fiecare spital sau fiecare țară își creează propriul ghid de tratament. Astfel, sunt țări în care nu se folosesc medicamente antivirale, pentru că nu există unul cu indicație specifică în COVID-19, și țări în care se administrează unul sau două astfel de medicamente.
Tratamentul simptomatic al COVID-19 include medicamente antitermice (de scădere a febrei) și antitusive. Pentru febră, indicate sunt paracetamolul și metamizolul, iar pentru tusea neproductivă cauzată de această infecție, medicamente antitusive specifice. În completarea lor pot să vină sau nu medicamente antivirale, care ar trebui să inhibe replicarea și răspândirea virusului în organism, cu scopul de a reduce durata îmbolnăvirii și riscul de complicații.
Până de curând, medicii au prescris bolnavilor și medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofen, aspirină și diclofenac. După ce ministrul sănătății din Franța, Olivier Véran, și apoi mai mulți specialiști din această țară au atras atenția că ele pot agrava infecția cu noul coronavirus, Organizația Mondială a Sănătății recomandă acum paracetamolul pentru a reduce febra cauzată de COVID-19.
Avertizarea venită de la francezi a fost bazată pe observații clinice ale medicilor, și nu pe dovezi științifice. Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a declarat că nu există studii recente care să stabilească o legătură între acest medicament antiinflamator şi creşterea ratei mortalităţii, dar a adăugat că experţii analizează în prezent această asociere.
Ce tratament primesc românii pentru COVID-19
Ibuprofenul era unul dintre medicamentele folosite până de curând în spitalele din România, însă a fost scos din tratamentul pacienților cu COVID-19 ca urmare a recomandării OMS, informează HotNews.
Pentru tuse, bolnavii primesc antitusive pe bază de codeină fosfat și bromhidrat de dextrometorfan, iar cea mai importantă parte a tratamentului este o combinație de medicamente anti-gripă și anti-HIV: Tamiflu și Kaletra. Cel de-al doilea cocktail de antivirale, mai puțin utilizat, este de Darunavir Cobicistat, combinat tot cu Tamiflu.
Tamiflu, cu substanța activă Oseltamivir, este un antiviral prescris uzual împotriva gripei sezoniere care pare să stopeze replicarea noului coronavirus. „Acest lucru este surprinzător, în condițiile în care Tamiflu țintește anumite enzime de la suprafața virusului gripal, și nu a coronavirusului”, a explicat specialistul în virologie Ebenezer Tumban, de la Universitatea Tehnologică din Michigan, citat de Live Science. Tamiflu se poate dovedi util pacienților care au contractat și gripă odată cu noul virus, numărul de îmbolnăviri de gripă fiind în continuare ridicat în România.
Și Tamiflu, ca și alte antivirale existente necesită studii clinice pentru a fi aprobate ca tratament dedicat COVID-19. În lipsa unei indicații clare pentru această boală și a informațiilor cu privire la efectele adverse pe care le pot avea, aceste medicamente pot agrava simptomele infecției cu coronavirus, iar automedicația poate pune viața în pericol. COVID-19 este o boală care se tratează sub supraveghere medicală, cu medicamente prescrise și administrate doar de personalul medical.