Cum ne afectează pneumonia corpul. De ce este „atipică” pneumonia din COVID-19

Pneumonia este cea mai frecventă complicație a infecției cauzate de noul coronavirus. Ea este diferită de celelalte forme ale bolii, motiv pentru care medicii consideră că pneumonia din COVID-19 este atipică și imprevizibilă.  

O „pneumonie ciudată” a început să circule în Italia încă din luna noiembrie a anului 2019, înainte ca epidemia să izbucnească din China, declara recent profesorul italian Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetare în Farmacie Mario Negri, citat de CGTN. Peste 10 cazuri de pneumonie atipică ar fi fost semnalate atunci în Gera D’Adda și Crema, două regiuni din nordul Italiei. 

„Medicii își amintesc că au văzut o pneumonie foarte ciudată, foarte severă, mai ales la vârstnici încă din decembrie și chiar noiembrie (n.r. – 2019). Asta înseamnă că virusul circula, în nordul Lombardiei cel puțin, înainte să fim conștienți de criza din China”, a explicat specialistul italian.

În Wuhan, orașul în care fost identificat pentru prima dată noul coronavirus, medicii au observat o pneumonie de cauză necunoscută încă din luna decembrie a anului 2019. Pacientul zero ar fi fost identificat pe 1 decembrie, dar rapoartele recente arată că și în China au existat cazuri încă din noiembrie 2019, informație neconfirmată însă de autoritățile de la Beijing. Din datele oficiale dezvăluite de South China Morning Post și citate de publicația The Guardian, un bărbat în vârstă de 55 de ani din provincia Hubei ar fi fost prima persoană care a contractat COVID-19, pe data de 17 noiembrie 2019.

Pneumonii bacteriene și virale

Pentru a înțelege ce este această pneumonie atipică sau „ciudată”, așa cum este adesea numită, trebuie mai întâi să înțelegem ce înseamnă o pneumonie pentru corp. Această inflamație a plămânilor este cauzată de o infecție cu bacterii, virusuri sau fungi (ciuperci). 

Aerul inhalat prin căile nazale ajunge în plămâni prin faringe, laringe, trahee, apoi prin tuburi groase numite bronhii și prin tuburi mai mici numite bronhiole. La capătul acestor bronhiole se află mici saci numiți alveole. Când inhalăm aer, alveolele se extind asemenea unor mici baloane, iar când expirăm, se golesc de aer. Mici vase de sânge numite capilare înconjoară fiecare alveolă pulmonară. Oxigenul din aerul respirat trece din alveole în aceste vase capilare, iar dioxidul de carbon din circulația sangvină trece din capilare în alveole, pentru ca apoi plămânii să-l elimine prin expirație – proces numit schimb de gaze. 

Traheea, bronhiile și bronhiolele secretă un mucus ce reține particule străine precum bacteriile, virusurile și fungii. Printr-o mișcare permanentă, cilii din căile respiratorii împing către exterior acest mucus, împiedicând astfel infectarea plămânilor. Uneori, germenii reușesc să treacă de mucus și de cili, ajungând în alveole. Celulele sistemului imunitar atacă acești microbi și îi împiedică să se multiplice, astfel încât să nu provoace îmbolnăvirea plămânilor.

Pneumonia apare atunci când, din diverse motive, sistemul imunitar nu reușește să anihileze microbii. Prin urmare, ei se multiplică, iar bronhiolele și alveolele se inflamează.

Sacii alveolari se umplu cu lichid sau puroi, ceea ce face dificil schimbul de gaze de la nivelul plămânilor. În consecință, respirația e îngreunată și plămânii vor avea dificultăți în asigurarea unui aport optim de oxigen pentru organism. 

Dintre cele trei categorii de microbi, bacteriile și virusurile provoacă cel mai des pneumonii, iar dintre ele, mai întâlnite sunt, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății:

• Streptococcus pneumoniae – responsabilă de cele mai multe pneumonii bacteriene la copii;
• Haemophilus influenzae de tip B – a doua cea mai frecventă cauză de pneumonii bacteriene;
• Virusul sincițial respirator – cea mai comună cauză de infecție virală. 

Simptome asemănătoare, evoluție diferită

Indiferent dacă este bacteriană sau virală, pneumonia are simptome asemănătoare:

• Dificultăți de respirație: respirații rapide și superficiale sau întreruperi în respirație;
• Tuse  seacă;
• Febră și frisoane;
• Confuzie, mai ales la persoanele în vârstă sau în pneumoniile severe;
• Dureri de cap;
• Oboseală nejustificată;
• Pierderea poftei de mâncare;
• Durere toracică, agravată de tuse.

Un bolnav nu poate diferenția forma de pneumonie pe care o are în funcție de simptomele ei. Cu toate acestea, sunt diferențe de manifestări între cele două. Simptomele pneumoniei virale variază mult, astfel că la unii bolnavi se manifestă ușor, eventual doar cu o febră mică, iar la alții evoluează rapid către insuficiență respiratorie. Această suferință apare când schimbul de oxigen și dioxid de carbon nu se mai face eficient în plămâni și apar dificultăți de respirație (respirație rapidă), tulburări de ritm cardiac, transpirații, oboseală și somnolență. Cei care ajung la insuficiență respiratorie au nevoie de ventilație mecanică. 

„Gravidele sunt o categorie la risc pentru infecții și complicații precum pneumonia, ca urmare a modificărilor care au loc în corpul lor și care predispun la imunodepresie. Acestea au un risc mai mare de evoluție severă. De asemenea, gravidele nu pot primi toate tratamentele cu antibiotic disponibile, din cauza riscurilor pe care unele îl reprezintă pentru copil. Pneumoniile cauzate de un germen mai atipic sau rezistent pot avea nevoie de un tratament prelungit în cazul lor.”

Dr. Ciprian Gigea, medic specialist pneumologie, Ponderas Academic Hospital

Pneumonia bacteriană versus virală

Cea mai răspândită formă de pneumonie este cea bacteriană. De cele mai multe ori, ea se dezvoltă într-un singur plămân, este localizată și este diagnosticată de obicei cu ajutorul unei radiografii toracice.

„Radiologic, acest tip de pneumonie arată ca o pată opacă și afectează, de regulă, o zonă restrânsă dintr-un singur plămân. Pneumonia virală, în schimb, nu are un aspect specific la o radiografie uzuală. Ea afectează ambii plămâni prin inflamația celulară provocată de virus, ce duce la acumularea de lichid în țesutul pulmonar.

Pe o radiografie, pneumonia virală are aspect de infiltrat difuz atunci când apare și, de multe ori, este vizibilă doar la un examen cu computerul tomograf (CT). Dacă este lăsată să evolueze, pneumonia bacteriană poate duce la formarea unui abces (o gaură în plămân cu puroi), sau a unui empiem, adică puroi în pleură (membrana care acoperă plămânii). Virusurile se manifestă diferit față de bacterii: ele se înmulțesc diferit, de obicei în interiorul celulelor”, explică dr. Ciprian Gigea, medic specialist pneumologie în cadrul Ponderas Academic Hospital.

Cum se tratează pneumonia

Pneumonia bacteriană este mai ușor de tratat decât cea virală, fiindcă are un tratament specific, țintit: antibioticele. „De obicei, pneumonia bacteriană are nevoie de un timp mai îndelungat pentru a ajunge la forme severe, spre deosebire de cea virală. Acesta este motivul pentru care, dacă este tratată corespunzător, ea evoluează favorabil, fără complicații. În schimb, dacă pacientul are boli asociate, și pneumonia bacteriană poate evolua sever și îi poate pune viața în pericol”, explică dr. Ciprian Gigea.

Pentru pneumonia virală există doar câteva medicamente antivirale de elecție, țintite pe anumite virusuri care o provoacă, cum ar fi cazul virusului gripal, virusului herpetic, varicelo-zosterian, etc. În lipsa unor antivirale, acest tip de pneumonie se tratează simptomatic și suportiv, pentru a susține lupta organismului până la vindecare. 

Pneumoniile virale nu sunt neapărat mai grave decat cele bacteriene, dar evoluția lor depinde foarte mult de tratament suportiv, dar și de imunitatea și de starea generală de sănătate a bolnavului, astfel că bolile asociate pot să ducă la complicații severe și la deces. 

Uneori, pneumoniile pot fi prevenite prin vaccinare. De exemplu, vaccinarea antigripală oferă protecție împotriva pneumoniilor cauzate de virusurile gripale, iar vaccinul pneumococic previne pneumoniile cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae. Alte vaccinuri care oferă protecție împotriva pneumoniei sunt cele contra pertussis, varicelei și rujeolei. 

Ce este pneumonia din COVID-19

Aproximativ 80% dintre cei infectați cu noul coronavirus au simptome ușoare și moderate de COVID-19 și se recuperează fără tratamente specifice, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, aproximativ 6% dintre cei cu test pozitiv pentru coronavirus care ajung în spitale fac o formă severă de boală, cu pneumonie. Vârstnicii și persoanele cu boli preexistente precum hipertensiune arterială, diabet, boli cardiovasculare, renale, hepatice și autoimune sunt mult mai predispuse la complicațiile severe ale COVID-19.

Pneumonia din COVID-19 este cea mai frecventă complicație a acestei noi infecții virale. Ea este numită pneumonie atipică fiindcă nu corespunde criteriilor clinice și radiologice de „pneumonie clasică”, având câteva particularități. 

„La primele cazuri depistate în China, s-a vorbit despre pneumonii virale cu aspect atipic, adică aparent virale, pentru că nu a fost găsită nicio bacterie, și cu niște leziuni pulmonare observate pe CT care nu intrau în nicio clasificare de infecție virală sau bacteriană clasică. Abia în stadiile avansate ale bolii apar porțiuni opace care semnalează o inflamație foarte puternică a țesutului pulmonar, asemănătoare celei din pneumoniile virale. O particularitate a acestei pneumonii este tendința de a se distribui spre periferia plămânilor, la marginea lor”, explică dr. Ciprian Gigea. 

Cum se depistează pneumonia din COVID-19

Tomografia computerizată (CT) este folosită metodă de diagnostic pentru această pneumonie. Radiografia pulmonară nu are aceeași sensibilitate ca examinarea CT și poate omite leziunile de dimensiuni mici. „Au existat cazuri în care radiografia era perfect normală, iar CT-ul, alterat”, spune dr. Ciprian Gigea. 

Aproximativ 25% dintre bolnavii cu test pozitiv pentru noul coronavirus au și leziuni pulmonare vizibile la examenul CT, potrivit unui studiu. Ele apar, în medie, după aproximativ 5 zile de la apariția simptomelor. 

O alternativă la examenul CT este ecografia pulmonară/toracică prin care se poate urmări evoluția leziunilor. Ea are câteva avantaje în fața examenului CT: posibilitatea de a fi utilizată în secțiile de ATI, fiindcă aparatul este portabil, precum și ușurința dezinfectării după fiecare pacient. 

Cum se manifestă pneumonia din COVID-19

Pneumonia atipică din infecția cu noul coronavirus se manifestă ca orice altă pneumonie: cu  febră, tuse uscată, dificultăți de respirație, o stare de oboseală nejustificată. „Pneumonia din COVID-19 nu are simptome specifice, nu diferă cu nimic față de alte pneumonii virale și asta este ceea ce o face foarte greu de diferențiat. Ea pare să fie asociată cu o simptomatologie mai severă, dar acest lucru nu este garantat. De altfel, sunt cazuri în care această pneumonie atipică din COVID-19 nu are simptome. Este un lucru alarmant, care face ca boala să fie dificil de diagnosticat”, spune dr. Ciprian Gigea.

Pneumonia din COVID-19 poate apărea odată cu instalarea simptomelor de infectare cu noul coronavirus sau la câteva zile distanță de ele. 

Pe măsură ce severitatea pneumoniei crește și leziunile pulmonare se măresc, simptomele se accentuează: febra crește sau cedează mai greu la antitermice, se alterează starea generală și se accentuează astenia și senzația de lipsă de aer. În funcție de starea generală a bolnavului, de bolile asociate pe care le are, pneumonia poate avansa către dificultăți severe de respirație și hipoxie (scăderea cantității de oxigen din țesuturi). 

Când se ajunge la ventilație mecanică și terapie intensivă

Când cantitatea de oxigen din țesuturi continuă să scadă și plămânii nu mai sunt ventilați corespunzător, bolnavul cu COVID-19 va avea nevoie de ventilație mecanică. Dacă pneumonia avansează, el nu mai poate respira singur și oxigenul suplimentar nu mai este suficient, așa încât trebuie transferat într-o secție de Anestezie Terapie Intensivă (ATI), pentru a fi intubat. 

„Sunt situații în care bolnavul ajunge la spital într-o stare precară, adică atunci când are deja febră, simte că se sufocă, are tensiune foarte mică, are o stare generală alterată, nu se mai poate ține pe picioare, iar peste toate acestea, are și boli asociate. Singura cale de a-l restabili într-o astfel de situație este internarea imediată într-o secție ATI. Dificultatea în tratarea acestei boli este că se ajunge de foarte multe ori rapid la necesitatea de suport respirator și este nevoie în permanență de ATI”, spune dr. Gigea.

În cele mai severe forme de COVID-19, coronavirusul afectează și alte organe, cel mai des rinichii, dar și ficatul sau inima. „Până la 20% dintre bolnavii cu pneumonie ajung să aibă o formă severă, iar 5% dintre aceștia fac forma extremă, cu insuficiență de organe și șoc septic – când infecția declanșează o inflamație generală în organism și acesta se prăbușește: scad tensiunea arterială, frecvența cardiacă și capacitatea respiratorie. Toate acestea apar cel mai frecvent la persoanele în vârstă, care au de regulă și boli asociate, precum cele cardiovasculare, renale, hepatice sau hipertensiunea arterială”, potrivit medicului Ciprian Gigea. 

Pneomonia din COVID-19 are o evoluție imprevizibilă

Modul în care evoluează pneumonia din COVID-19 este încă unul dintre motivele pentru care medicii o consideră diferită de celelalte tipuri de pneumonie.

„Uneori, poate evolua foarte bine, iar în a 10-a sau a 12-a zi, starea bolnavului poate să se deterioreze subit. Nu știm încă de ce unii pacienți evoluează bine și alții nu, chiar dacă nu au boli asociate sau au aceeași vârstă. Bolnavul poate avea leziuni puține astăzi și, în ziua următoare, plămânii să fie plini, chiar dacă nu are simptome mai severe. Se pare că, de multe ori, tratamentul de susținere a respirației prescris în alte pneumonii virale nu este suficient în pneumonia din COVID-19, de unde și rata mai mare de deces. Este atipică tocmai pentru că pentru că nu s-a descoperit niciun pattern imagistic. Este atipică și pentru că la unii evoluează bine, iar la alții, sever și rapid. Se pare că nici vârsta nu mai este neapărat un criteriu. Ea poate evolua rapid și sever inclusiv la tineri”, crede specialistul. 

Plămânii suferă leziuni ireversibile

Orice boală pulmonară care ajunge la stadii foarte severe, cum se întâmplă uneori și în COVID-19, poate lăsa leziuni ireversibile după vindecare, iar ele scad capacitatea pulmonară, cel puțin pe termen mediu.

„Pneumonia din COVID-19 poate lăsa un deficit pulmonar. Dacă se ajunge la sepsis sau la detresă respiratorie acută (incapacitatea plămânilor de a pompa suficient oxigen către organele vitale), riscul de leziuni este mare. Forma de detresă dată de COVID-19 este diferită de cea clasică provocată de orice altă infecție. Ea nu pare să aibă aceleași mecanisme ca detresa obișnuită, nu răspunde bine la tratamentul ventilator agresiv, ba, uneori, acesta poate face mai mult rău pacienților”, mai spune dr. Ciprian Gigea.