Cel mai amplu studiu despre cancerul de sân: cazurile vor crește exploziv, iar principala cauză nu e ce crede majoritatea femeilor

Numărul cazurilor noi de cancer de sân va crește cu o treime în următorii 25 de ani, de la 2,3 milioane în 2023 la peste 3,5 milioane în 2050, potrivit celui mai amplu studiu realizat vreodată pe această temă, publicat în The Lancet Oncology.

Cercetarea, coordonată de colaboratorii Global Burden of Disease (GBD) 2023, a analizat date din 204 țări pe parcursul a peste trei decenii și a scos la iveală că unul din patru cazuri de cancer mamar ar putea fi prevenit prin schimbări ale stilului de viață. Concret, consumul ridicat de carne roșie s-a dovedit principalul factor de risc modificabil, urmat de fumat și glicemia crescută.

Dacă în țările cu venituri ridicate, mortalitatea prin cancer mamar a scăzut cu aproape 30%, în ultimii 30 de ani, în cele în curs de dezvoltare aproape s-a dublat.

România, cu peste 12.000 de diagnostice noi pe an și o rată a screeningului sub 10%, se numără printre țările europene cu cea mai mare mortalitate prin cancer de sân.

• Citește și: Medic: „Suntem pe loc fruntaș la mortalitatea prin cancer mamar și totuși nu avem un program de screening!“

Unul din patru cazuri e cauzat de obiceiurile nesănătoase

În 2023, peste un sfert dintre anii de viață sănătoasă pierduți din cauza cancerului de sân au fost corelați cu factori modificabili. În termeni epidemiologici, acești ani sunt calculați prin indicatorul DALY care adună anii trăiți cu boala și anii de viață pierduți prin deces prematur. La nivel global, cifra ajunge la 6,8 milioane de ani, adică 28% din total.

Consumul ridicat de carne roșie a fost de vină pentru cea mai mare parte a acestor pierderi, aproape 11% din total. Au urmat tutunul, inclusiv fumatul pasiv (8%), glicemia crescută (6%), indicele de masă corporală ridicat (4%), consumul de alcool (2%) și lipsa activității fizice (2%).

„Aceste cifre arată cât de multe vieți sunt încă afectate de cancerul de sân în întreaga lume. Prevenția rămâne una dintre cele mai eficiente căi de a reduce numărul cazurilor, pentru că multe sunt legate de factori precum fumatul, excesul de greutate sau consumul de alcool”, a declarat, pentru The Guardian, Sophie Brooks, manager pentru informații de sănătate în cadrul Cancer Research UK.

Evitarea factorilor de risc este cu atât mai importantă după un diagnostic de cancer de sân, chiar și în cazul în care tratamentele au eliminat complet boala. Prințesa Kate a Marii Britanii a dezvăluit recent, într-o intervenție, că după diagnostic a redus semnificativ consumul de alcool: „De la diagnostic, nu am mai prea băut alcool… e ceva de care trebuie să fiu mult mai conștientă acum”, a spus ea, potrivit ABC News.

Cu toate acestea, modificările stilului de viață nu pot elimina complet riscul de cancer mamar, a subliniat dr. Kamal Menghrajani, oncolog la Massachusetts General Hospital, care nu a participat la studiu.

Acces limitat la diagnostic rapid și tratamente

În 2023, aproximativ 2,3 milioane de femei au primit un diagnostic de cancer mamar la nivel mondial, iar 764.000 au murit. Aproape un sfert din toate cancerele diagnosticate la femei în acel an au fost cancere de sân.

„Au existat reduceri ale ratelor de mortalitate de-a lungul timpului în țările cu venituri mai mari, dar au existat inechități reale în ceea ce privește progresul și o mortalitate în creștere în unele regiuni cu venituri mai mici”, a declarat dr. Lisa Force, unul dintre autorii studiului, pentru CNN.

Kayleigh Bhangdia, cercetătoare la IHME și coordonator al studiului, a adăugat că, în timp ce femeile din țările cu venituri ridicate beneficiază de obicei de screening și de diagnostic mai rapid, precum și de strategii terapeutice cuprinzătoare, povara tot mai mare a cancerului de sân se mută către țările cu venituri mici și medii-mici, unde pacientele se confruntă adesea cu diagnosticarea în stadii avansate, accesul limitat la îngrijiri de calitate și rate de deces mai mari.

Tratamentul cancerului mamar presupune un sistem bine pus la punct: chirurgie, radioterapie, chimioterapie sau terapii țintite. Acolo unde această infrastructură lipsește, prognosticul se înrăutățește dramatic. Un tratament standard cu trastuzumab (un anticorp monoclonal folosit în formele de cancer de sân HER2-pozitive), combinat cu chimioterapie, poate costa echivalentul a zece ani de venit mediu în unele țări cu venituri mici, după cum notează autorii studiului.

INTERVIU. Medic genetician: „Când în familie a existat cancer de sân sau de colon la o vârstă tânără, este mai mare probabilitatea ca el să fie ereditar”

Crește numărul diagnosticelor înainte de 55 de ani

Cercetătorii au mai descoperit că, deși cele mai multe cazuri noi de cancer mamar apar la femeile de 55 de ani și peste (161 de cazuri la 100.000 de femei, față de 50 la femeile mai tinere), rata diagnosticelor la grupa de vârstă 20-54 de ani a crescut cu aproape 30% din 1990.

La nivel european, aproximativ 11,4% din cazurile de cancer de sân apar la femei cu vârsta sub 44 de ani, conform datelor statistice citate de INSP. Un raport OCDE arată că, în UE, numărul de cazuri noi de cancer a crescut cu aproximativ 30% din 2000 până astăzi, atât la femei, cât și la bărbați, iar în cazul femeilor cu vârste între 15 și 49 de ani, evoluția cazurilor a reprezentat aproape un sfert din diferența totală observată după anul 2000.

Specialiștii invocă mai mulți factori, precum:

• schimbarea tiparelor de reproducere (prima sarcină la vârste tot mai înaintate, număr scăzut de nașteri, alăptare redusă);
• dieta bogată în alimente ultraprocesate;
• sedentarismul și obezitatea în creștere la tinere;
• predispoziția genetică (mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2).

Extinderea testării genetice face ca tot mai multe femei tinere să afle că poartă mutații precum BRCA1 sau BRCA2, asociate cu un risc crescut de cancer de sân. Acest lucru explică în parte și creșterea numărului de cazuri raportate în ultimii ani, deoarece unele tumori sunt descoperite mai devreme decât în trecut.

La femeile tinere, boala are însă adesea o evoluție mai agresivă și este depistată mai târziu. Programele de screening se adresează, în general, femeilor de peste 40 sau 50 de ani, iar cele mai tinere ajung la investigații doar atunci când apar simptome. Semnele pot fi ușor trecute cu vederea: oboseală persistentă, apariția unui nodul la sân sau schimbări ale pielii ori ale mamelonului. Multe femei le pun inițial pe seama stresului, a ciclului menstrual sau a altor probleme.

România: 12.000 de diagnostice pe an, mortalitate în creștere, screening aproape inexistent

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femeile din România și reprezintă 26,8% din totalul cancerelor diagnosticate la sexul feminin, conform HotNews. Numărul total al persoanelor cu cancer aflate în evidența medicilor a ajuns la 564.764 în 2024, în creștere cu 2% față de anul precedent, iar în 2023 au fost înregistrate 56.216 decese cauzate de cancer.

Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în 2022 s-au înregistrat 12.685 de cazuri noi de cancer mamar, cu o incidență standardizată de 69,4 la 100.000 de femei. Mortalitatea prin cancer de sân a urmat un trend ușor ascendent în ultimul deceniu, de la 27,2 la 100.000 de femei în 2011, la 30,7 la 100.000 în 2020. Incidența este mult mai mare în mediul urban (63,3 la 100.000 de femei) decât în rural (42,6).

Majoritatea femeilor ajung la medic în stadiul II sau III al bolii, când șansele de vindecare sunt deja diminuate. Dacă tumora este descoperită înainte să se răspândească în organism, rata de supraviețuire la cinci ani poate ajunge la 95%.

Pe ultimul loc în UE la mamografie, cu un program național încă pe hârtie

Deși screeningul prin mamografie este recomandat femeilor între 50 și 69 de ani, în România nu există încă un program național funcțional la scară largă. Inițiativele existente sunt în principal proiecte pilot regionale, coordonate de centre oncologice, care testează modul de organizare a unui viitor program național.

• Citește și: Toate femeile ar trebui să facă mamografii începând de la 40 de ani

Un program național de screening pentru cancerul de sân ar fi trebuit să înceapă în martie 2020, dar lansarea lui a fost amânată din cauza pandemiei. Demersurile au fost reluate abia în 2025. În mai, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat ghidul pentru apelul de proiecte destinat organizării programului, finanțat din fonduri europene. Proiectele au fost depuse până în septembrie 2025, iar în decembrie a fost publicată lista intermediară a celor care au trecut evaluarea tehnico-financiară. Aceste proiecte ar urma să stea la baza unui program național de screening, care să ofere mamografii gratuite femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani.

Până atunci, accesul la investigații depinde în mare parte de trimiterea de la medicul de familie sau de programele regionale existente. Dacă o mamografie indică o suspiciune, pacientele sunt direcționate către investigații suplimentare precum ecografie mamară, RMN sau biopsie.

În România, factorii de risc evitabili sunt frecvenți. Consumul de alcool, fumatul, obezitatea și sedentarismul sunt printre elementele care contribuie la apariția bolii. Organizația Mondială a Sănătății arată că, în regiunea europeană, aproximativ 7% dintre cazurile noi de cancer de sân sunt legate de consumul de alcool.

• Citește și: Cancer de sân la bărbați: „Cel mai greu a fost să îi spun mamei”

Ce pot face femeile pentru a-și reduce riscul

Studiul Global Burden of Disease arată că o parte dintre cazurile de cancer de sân sunt legate de obiceiuri care pot fi schimbate. În practică, asta înseamnă câteva lucruri simple: reducerea consumului de carne roșie și alcool, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți normale, controlul glicemiei și mișcare regulată.

Semnele cancerului la sân. Lecția unei paciente operate acum nouă ani: „Să nu vezi semnalele pe care ți le dă trupul e o mare greșeală”

Depistarea timpurie rămâne însă la fel de importantă. Preventive Services Task Force din SUA recomandă mamografia o dată la doi ani pentru femeile între 40 și 74 de ani. În majoritatea țărilor europene, screeningul organizat se adresează femeilor între 50 și 69 de ani, tot la intervale de doi ani. La femeile mai tinere, prima investigație este de obicei ecografia mamară.

Autoexaminarea lunară a sânilor nu mai apare în ghidurile americane. Dr. Kamal Menghrajani explică faptul că multe femei descoperă astfel modificări care au legătură cu ciclul menstrual și care nu indică o boală. În lipsa unui program național de screening bine pus la punct, cum este cazul României, medicii spun însă că este important ca femeile să fie atente la orice schimbare.

„Dacă apare un nodul nou sau observi o modificare a pielii, a mamelonului ori a formei sânului, merită discutat cu medicul”, a atras atenția dr. Lisa Force.