STUDIU Consumul de canabis, chiar dacă e moderat, poate avea riscuri la adolescenți

Deși consumul de canabis poate părea inofensiv pentru mulți adolescenți, realitatea este că poate declanșa probleme de sănătate mintală și de comportament. Un studiu recent arată că există o legătură între consumul de canabis la adolescenți, chiar și atunci când e numai recreațional, și anumite evenimente psihosociale adverse, printre care episod depresiv major, dificultăți de concentrare, abandon școlar și agresiune fizică.

Fumatul de iarbă este văzut, printre adolescenți, ca fiind nedăunător. Deși se știe că tinerii care suferă de tulburări ale consumului de substanțe prezintă diferite riscuri, printre care cel de a dezvolta tulburări psihotice, se cunosc foarte puține lucruri despre eventualele asocieri dintre consumul de canabis recreațional la adolescenți și unele evenimente psihosociale adverse.

Cei mai mulți adolescenți din Statele Unite ale Americii (SUA) nu percep consumul regulat de canabis ca fiind dăunător. În ultimii 10 ani, riscul perceput al consumului săptămânal de canabis a scăzut de la 47,5% la 27,4%. În aceeași perioadă, consumul de canabis în rândul adolescenților din SUA cu vârste începând de la 12 ani a crescut de la 11,6% la 17,9%. Cel mai probabil, susțin cercetătorii, această tendință va continua, din moment ce o scădere a percepției negative legate de consumul unei substanțe – în cazul acesta, canabis – este asociată cu un consum crescut în rândul adolescenților.

Pornind din acest punct, mai mulți cercetători de la Universitatea Columbia din Statele Unite s-au întrebat dacă, în cazul adolescenților, un consum de canabis care nu produce o tulburare – deci un consum recreațional – este asociat cu evenimente psihosociale adverse.

Cercetare pe un eșantion de peste 68.000 de adolescenți

Studiul, publicat în mai 2023, este unul transversal – ceea ce înseamnă că arată o imagine de moment asupra unui fenomen, fără a oferi informații despre evoluția acestuia în timp sau despre cauzalitate – și a fost realizat pe un eșantion de 68.263 de persoane selectate din Sondajul național privind consumul de droguri și sănătate din SUA, care conține date referitoare la perioada 2015-2019.

Participanții au fost adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, împărțiți în trei grupuri distincte: non-consumatori (cei fără consum recent de canabis), cei cu un consum recreațional (consum recent de canabis, dar sub pragul de diagnostic al unei tulburări de consum) și cei cu o tulburare de consum de canabis. Grupurile nu au fost egale: 2,5% dintre participanți aveau o tulburare de consum, 10,2% se aflau sub pragul de diagnostic al unei tulburări, iar 87,3% erau fără consum recent (cei care au declarat că nu au consumat cel puțin în ultimul an, numiți, în studiu, non-consumatori).

Pentru acest studiu, cercetătorii au identificat nouă potențiale evenimente psihosociale adverse: episod depresiv major, idei suicidare, încetinire a gândirii, dificultăți de concentrare, absenteism școlar, medii scăzute la școală, implicarea în infracțiuni soldate cu arest, implicarea în conflicte și agresiune fizică.

Consumul de canabis la adolescenți, riscant și dacă e recreațional? Rezultatele studiului

În comparație cu adolescenții non-consumatori, cei cu un consum recreațional prezintă o asociere de 2 până la 4 ori mai mare cu toate evenimentele psihosociale adverse analizate, inclusiv depresie și idei suicidare. În plus, consumul de canabis recreațional în cazul adolescenților a fost corelat mai puternic cu riscul de probleme de comportament cum ar fi absenteism, medii mici în școală și probleme cu legea.

Prevalența evenimentelor psihosociale adverse a fost cea mai mare pentru adolescenții cu tulburări de consum (de la 12,6% la 41,9%), urmată de cei cu un consum recreațional (de la 5,2% la 30,4%) și, în cele din urmă, de cei care nu consumaseră canabis în anul premergător studiului (0,8% la 17,3%).

În mod surprinzător, adolescenții cu tulburări legate de consumul de canabis și cei care au consumat canabis recreațional (fără a întruni criteriile de diagnostic pentru o tulburare de consum) nu au prezentat diferențe semnificative în ceea ce privește episodul depresiv major.

„Ratele crescute ale episodului depresiv major și ale ideilor suicidare în rândul ambelor grupuri consumatoare de canabis s-ar putea explica prin existența unor factori neexaminați, cum ar fi anxietatea. Consumul de canabis în adolescență poate reprezenta un auto-tratament pentru atenuarea simptomelor legate de schimbările de dispoziție și este, de asemenea, asociat cu dezvoltarea depresiei majore”, spun autorii studiului.

Consumul de canabis și evenimentele adverse pot avea alte cauze. Limitările studiului

Cercetarea are însă o limitare majoră: nu se poate spune care este direcția de cauzalitate între consumul de canabis și cele nouă evenimente psihosociale adverse. Cu alte cuvinte, studiul nu demonstrează că un consum, fie el și recreațional, de canabis duce la aceste comportamente, ci doar arată că există o legătură între consumul de canabis și acestea. Există posibilitatea ca alți factori, neanalizați în acest studiu, să conducă în mod independent atât la o prevalență crescută a consumului de canabis, cât și la o prevalență crescută a evenimentelor negative.

„Consumul de canabis la adolescenți și evenimentele adverse ar putea avea cauze similare. De exemplu, consumul de canabis legat de stres”, mai spun autorii studiului.

Riscuri demonstrate anterior

Chiar dacă studiul nu demonstrează o cauzalitate, ci numai o corelație, consumul de canabis trebuie tratat cu seriozitate, mai ales în rândul tinerilor.

„Riscul la tineri este de a dezvolta tulburări psihotice. Mă focalizez pe tineri, pentru că aici e problematica cea mai mare. Există și studii și există și o realitate pe care o observăm chiar și la noi în clinică: tineri consumatori de canabis despre care noi spunem, tehnic, că dezvoltă o schizofrenie care, în alte condiții, nu știm dacă s-ar fi dezvoltat. La tineri până în 20-21 de ani, riscul de a face schizofrenie e mai mare decât cel de a face anxietate. Tinerii mai degrabă se duc către psihoze, iar adulții către anxietate și depresie.”

Dr. Gabriel Cicu, psihiatru și psihoterapeut psihanalist la clinica Color Mind, specializată în adicții