Greșeala de dimineață pe care o fac majoritatea oamenilor și le afectează creierul. De ce să nu apeși butonul de snooze
În fiecare dimineață, milioane de oameni apasă repetat butonul de snooze, convinși că acele câteva minute în plus îi vor ajuta să se trezească mai ușor. Însă, puse cap la cap, aceste amânări aparent inofensive se transformă într-o noapte întreagă de somn pierdut, în fiecare lună.
Un studiu din luna mai 2025 arată că, în medie, cei care obișnuiesc să amâne alarma mai rămân în pat aproximativ 11 minute după primul sunet. Pe parcursul unei luni, asta înseamnă aproximativ 6 ore de somn risipite.
Cercetarea, coordonată de dr. Rebecca Robbins, specialist în științele somnului la Brigham and Women’s Hospital, a analizat informațiile colectate cu ajutorul aplicației de monitorizare SleepCycle.
- Citește și: De câte ori apeși butonul de snooze dimineața? Ce se întâmplă în organism când amânăm trezirea
Fragmentarea somnului și consecințele neurologice
„Prima alarmă poate întrerupe fazele vitale ale somnului, iar orice ați putea câștiga după apăsarea butonului de amânare va fi probabil un somn de proastă calitate și fragmentat”, a explicat dr. Robbins, care activează și ca profesor asociat în Divizia pentru Tulburări de Somn și de Ritm Circadian de la Brigham and Women’s Hospital din SUA.
Creierul traversează în timpul somnului diferite etape de activitate neurologică. A doua jumătate a nopții este dominată de somnul REM (Rapid Eye Movement), interval în care se produc cele mai multe vise. Această fază este considerată determinantă pentru funcția cognitivă și consolidarea memoriei.
Când apeși butonul de snooze, mai ales pentru intervale scurte – de câteva minute, șansele de a reveni la etapa REM devin minime, după cum a precizat dr. Robbins. În loc să beneficieze de un somn reparator, persoanele care amână alarma rămân prinse într-o stare de somnolență superficială care nu oferă beneficiile neurologice ale somnului profund.
Amânarea alarmei poate fi utilă celor cu cronotip nocturn
Comunitatea specialiștilor în somnologie nu prezintă o poziție unitară privind efectele amânării alarmei. Dr. Justin Fiala, medic de pneumologie, terapie intensivă și medicina somnului la Northwestern Medicine Canning Thoracic Institute, din SUA, consideră că nu există un consens asupra faptului că somnul superficial obținut după amânarea alarmei e, automat, o alegere proastă.
Dr. Fiala, care conduce și clinica de somn CommunityHealth Chicago și predă la Northwestern Medicine, recunoaște totuși că, în unele cazuri, compromisul dintre un somn profund și o trezire lină poate avea un preț: performanțe cognitive mai slabe și o dispoziție mai proastă.
„Dacă aveți senzația că apăsarea butonului de snooze vă face să vă treziți mai obosiți, mai bine renunțați la el și mergeți direct pe trezirea clasică”, recomandă medicul.
Totuși, persoanele cu un anumit cronotip – o predispoziție naturală determinată de factori precum vârsta și genetica – ar putea beneficia de acest obicei. Dr. Fiala citează un studiu din 2023 care a demonstrat că bufnițele, adică persoanele cu cronotip nocturn, se bazează mai mult pe butonul de snooze.
„Dacă aveți un cronotip nocturn, adică funcționați mai bine seara, și totuși trebuie să vă treziți la 5 dimineața din cauza programului de lucru, apare un conflict clar între ritmul natural al corpului și cerințele externe”, explică dr. Fiala.
Pentru aceste persoane, perioada scurtă de somn ușor indusă de butonul de amânare poate facilita tranziția de la etapele profunde ale somnului întrerupte de prima alarmă către starea de veghe completă. Dr. Fiala precizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege complet acest fenomen și limitările sale.
Importanța unui program de somn regulat
Specialiștii în somnologie subliniază că adulții au nevoie de 7 până la 9 ore de somn pe noapte pentru o stare de sănătate optimă și echilibru emoțional. Somnul suficient poate reduce senzația de oboseală la trezire, dar programul regulat de somn prezintă aceeași importanță ca și durata, a menționat Kimberly Honn, profesor asociat de psihologie la Washington State University Spokane.
În fazele profunde ale somnului, impulsurile electrice ale creierului adoptă un model foarte ritmic, diferit de agitația specifică stării de veghe. Trezirea bruscă în aceste etape întrerupe procesele importante de „mentenanță“ cerebrală și poate genera acea stare de ceață care ne e tuturor cunoscută – inerția somnului – care nu dispare imediat și uneori persistă chiar și câteva ore.
Când corpul se adaptează la un program regulat de somn, poate reduce experiența inerției somnului la trezire. Organismul poate învăța să parcurgă fiecare etapă de somn la intervale similare, garantând că ciclurile de somn se finalizează înainte de trezire și facilitând în timp adormirea mai rapidă.
Dr. Fiala recomandă ca ora de culcare să nu varieze cu mai mult de 30 de minute de la o seară la alta, inclusiv în weekend. Iar dacă programul trebuie modificat, e de preferat ca schimbarea să fie făcută treptat, nu dintr-o dată.
Strategii pentru optimizarea rutinei matinale
Persoanele care folosesc mai rar butonul de amânare s-ar putea să nu aibă luxul de a dormi după ce sună alarma, a menționat dr. Robbins. Un program de muncă inflexibil, cum e cazul personalului medical sau al celor din servicii de urgență, nu lasă loc pentru încă cinci minute de somn. La fel și în cazul părinților care trebuie să pună în mișcare întreaga casă înainte de a duce copiii la școală.
Pentru cei care vor să scape de obiceiul amânării alarmei, dr. Robbins recomandă să transforme dimineața într-un spațiu mai bine structurat: să seteze prima alarmă cât mai aproape de ora reală de trezire și să elimine timpii morți din rutină.
„Întrebați-vă dacă există ceva în rutina matinală la care ați putea renunța sau dacă ați putea găsi o modalitate de a face lucrurile mai rapid”, a spus dr. Robbins.
Găsește ceva care te motivează să te dai jos din pat
Amânarea alarmei înseamnă timp pierdut, care ar putea fi dedicat unor obiceiuri care să facă dimineața mai plăcută și mai eficientă. Participanții care foloseau cel mai des butonul de snooze în studiul dr. Robbins au petrecut aproximativ 22 până la 27 de minute în pat după prima alarmă. În acest interval puteau face, de exemplu, câteva exerciții de stretching, putea scrie câteva rânduri într-un jurnal sau pregăti un mic dejun care chiar să ofere energie.
„Discutăm mult despre rutinele de relaxare și ritualurile de culcare. Consider că ritualurile matinale sunt la fel de valoroase pentru a vă stimula entuziasmul față de ziua care urmează. Devine important să identificați ceva de care să vă bucurați, fie că este vorba de o întâlnire matinală, de prepararea unei cești de cafea sau orice altceva care vă motivează să vă dați jos din pat”, a detaliat medicul.
Kenneth Honn recomandă setarea alarmei cât mai aproape de ora răsăritului și expunerea rapidă la lumină naturală imediat după trezire. Acest tip de lumină ajută corpul să se trezească mai ușor și să intre mai firesc în ritmul zilei.
12 nopți de somn pierdute anual
Calculele matematice arată că o persoană care folosește în mod regulat butonul de snooze poate pierde echivalentul a 12 nopți de somn (de 6 ore pe noapte) pe parcursul unui an. În plus, somnul fragmentat prin amânările repetate ale alarmei nu permite creierului să își completeze ciclurile naturale de recuperare.
Dr. Robbins recunoaște că într-o lume ideală n-am avea nevoie de ceasuri deșteptătoare. „Ne-am culca și ne-am trezi singuri, odihniți.”
Totuși, pentru cei care nu se pot debarasa complet de obiceiul amânării alarmei, experții recomandă cel puțin limitarea numărului de amânări și dezvoltarea unor rutine matinale care fac trezirea mai atractivă. Înțelegerea propriului cronotip poate facilita adaptarea programului de somn la necesitățile individuale, chiar dacă acest lucru presupune un echilibru delicat între nevoile personale și constrângerile impuse de programul profesional.
