Pastilele care tratează infecția COVID-19 vor fi gata în această iarnă. Medic infecționist: „Avem nevoie de antivirale noi”

Trei antivirale țintite împotriva virusului SARS-CoV-2 sunt foarte aproape de autorizare. Dacă se vor dovedi eficiente, milioane de oameni ar putea trata infecția COVID-19 chiar de la debut, cu două pastile pe zi, în cel mult 10 zile. 

La aproape doi ani de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, „arsenalul” de medicamente împotriva COVID-19 este în continuare limitat, dar câteva tratamente noi sunt la numai câteva luni distanță de aprobare. Trei antivirale sunt testate în studii clinice, iar rezultatele sunt așteptate la final de toamnă sau, cel târziu, în iarnă.

Noile variante ale virusului SARS-CoV-2 au redus eficiența vaccinurilor existente, iar comunitatea științifică își îndreaptă acum atenția către medicamente antivirale de generație nouă, mai eficiente, mai sigure, mai ușor de administrat și mai convenabil de produs decât cele existente. 

În iunie 2021, administrația Biden a anunțat un program ambițios, Antiviral program for Pandemics, prin care va susține crearea unor formule noi de antivirale COVID, dar și împotriva altor virusuri emergente. Inițiativa este susținută de guvernul american cu o investiție de 3,2 miliarde de dolari.

Variantele noi de virus scad eficiența antiviralelor existente

Avem nevoie de antivirale noi în acest stadiu al pandemiei, adaptate variantei de virus care circulă acum în populație, spune dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. 

„Eficiența antiviralelor este influențată de varianta virală a virusului care circulă într-un moment, la fel cum se întâmplă și cu vaccinurile. Același lucru este valabil și în cazul anticorpilor monoclonali. E clar că, pentru varianta Delta, și eficiența vaccinurilor este ceva mai scăzută decât la cele anterioare și că, cel puțin teoretic, noile medicamente ar trebui să acopere mai bine mutațiile recente. Toate medicamentele administrate în COVID-19 pot fi influențate de varianta virală circulantă, într-o oarecare măsură. Din păcate, nu avem alte variante de tratament la ora actuală. Folosim tot ceea ce avem la îndemână”, potrivit medicului infecționist. 

Ce antivirale COVID primesc românii în spitale

Antiviralele sunt medicamente esențiale în tratamentul infecțiilor cauzate de virusuri și sunt folosite cu succes în boli virale grave, precum hepatita C sau HIV. Tamiflu este unul dintre cele mai cunoscute medicamente în această clasă. El poate scurta durata gripei și reduce riscul de spitalizare în caz de gripă, cu condiția de a fi administrat cât mai devreme de la debutul simptomelor. 

Unele antivirale blochează intrarea virusului în celule, iar altele opresc replicarea lui Foto: Shuttestock

De la începutul pandemiei, au fost testate câteva dintre antiviralele existente, folosite în tratamentul altor boli, dar cele mai multe s-au dovedit ineficiente. Cele câteva care se administrează bolnavilor în spitale au beneficii limitate. 

Remdesivirul are o eficiență modestă

Singurul antiviral autorizat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) împotriva COVID-19 în statele UE este remdesivir – produs de compania farmaceutică americană Gilead Sciences și comercializat sub numele Veklury. El este distribuit și în spitalele din România care tratează pacienți COVID, printr-un contract semnat de Ministerul Sănătății cu firma producătoare. 

Cu toate acestea, remdesivirul are o eficiență modestă: scurtează durata recuperării de la 15 la 10 zile și scade prea puțin rata de mortalitate prin COVID-19 (11,4%, față de 15,2% la pacienții care au primit alte tratamente), așa cum arată un studiu susținut de Institutul Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA și publicat în The New England Journal of Medicine

Studiul Solidarity, coordonat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a avut o concluzie similară: remdesivir nu scade semnificativ rata de mortalitate. Medicamentul are „un efect slab sau niciun efect” asupra șanselor de supraviețuire a bolnavilor cu COVID-19, este concluzia acestui studiu publicat pe platforma OMS.

Despre modul de administrare al remdesivirului și efectele sale adverse citiți în acest articol Smart Living

Favipiravirul rămâne doar pentru bolnavii internați

Din protocolul românesc de tratament al COVID-19 face parte și antiviralul favipiravir, folosit în trecut pentru tratamentul gripei (forme severe) și al infecției cu virusul Ebola. La fel ca remdesivirul, acest medicament scurtează durata bolii, dar fără să influențeze nevoia de terapie intensivă sau rata deceselor. La fel ca remdesivirul, antiviralul favipiravir este eficient dacă se administrează în stadiile incipiente ale bolii. Atuul favipiravirului este administrarea pe cale orală, sub formă de pastile, și nu intravenoasă, precum remdesivir. 

Tratamentele orale, sub formă de pastile sau capsule, au trei avantaje importante: sunt ușor de produs în cantități mari, sunt ușor de distribuit la scară mare și ușor de administrat, ca tratament la domiciliu dacă reacțiile adverse nu contraindică o astfel de administrare. 

Modul ușor de administrare îl recomandă ca tratament în ambulatoriu. De altfel, protocolul românesc permite medicilor de familie încă din luna aprilie 2021 să prescrie acest antiviral ca tratament la domiciliu pentru pacienții cu forme ușoare și moderate de COVID-19, doar că el nu a ajuns niciodată în farmaciile cu circuit deschis. Agenţia Naţională a Medicamentului justifică lipsa lui din farmacii prin efectele secundare grave pe care le poate avea și care nu au fost detaliate în protocol.

La sfârșitul lunii septembrie 2021, Ministerul Sănătății a anunțat că analizează posibilitatea eliberării favipiravirului în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis din cadrul spitalelor, dar numai cu prescripție medicală și în baza recomandării venite de la un medic specialist în boli infecțioase. Până la finalizarea analizei, antiviralul se administrează în continuare doar bolnavilor internați în spitale. 

Este nevoie de o evaluare înainte de a prescrie antivirale COVID

Cu siguranță că administrarea acestui antiviral în regim ambulatoriu ar fi scăzut presiunea pe spitale în valul al patrulea al pandemiei, crede dr. Adrian Marinescu. Cu toate acestea, medicul infecționist susține importanța unei evaluări de specialitate înainte de a prescrie tratamentul, iar aceasta ar trebui efectuată în scurtă vreme de la debutul bolii pentru ca antiviralul să aibă efectul scontat. 

„Sigur că ar ajuta dacă medicamentul ar fi administrat acasă, dar condiția ar fi să facem evaluarea rapid. La o persoană vulnerabilă, o evaluare corectă include și o tomografie computerizată, și analize de sânge, iar pe acestea nu le poate face medicul de familie. Odată cu numărul extrem de mare de infecții, o mare problemă acum este că în spitale nu se mai pot face evaluări prompte. Nu există suficiente spitale care să susțină atât de multe evaluări”, spune dr. Marinescu. 

„Ne-am fi dorit să facem mai repede în România pașii necesari pentru obținerea de antivirale. În cazul vaccinurilor, Uniunea Europeană a centralizat și distribuit stocurile. Modul de obținere a medicamentelor anti-COVID este diferit. El depinde de pașii urmați de fiecare țară în parte”. 

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

Un antiviral cu rezultate „impresionante”

Medicul Anthony Fauci, unul dintre liderii luptei anti-COVID în SUA, este foarte încrezător în eficiența antiviralului molnupiravir, produs de companiile farmaceutice Merck și Ridgeback Biotherapeutics. Rezultatele testelor clinice, nerevizuite încă, sunt „cu adevărat impresionante”, a spus Fauci într-un interviu pentru CNN, preluat de Politico. Antiviralul este indicat în stadiile incipiente ale bolii și are indicație doar pentru adulți. 

La fel ca remdesivirul, medicamentul molnupiravir inhibă replicarea virusului SARS-CoV-2 în celulele umane. La fel ca favipiravirul, se administrează ușor, pe cale orală, dar este mai eficient împotriva virusului SARS-CoV-2. Doza recomandată este de două capsule pe zi, pe o perioadă de 5 zile.

Studiul clinic derulat de producători a arătat că medicamentul reduce cu aproape 50% riscul de spitalizare și deces în cazul bolnavilor care au forme ușoare sau moderate de COVID-19. Cei cei 762 de participanți la studiu (nevaccinați) au fost distribuiți în două grupuri: unul a primit molnupiravir, iar celălalt, placebo. 28 de bolnavi din primul grup și 45 din al doilea grup au fost spitalizați. Niciun deces nu a fost înregistrat în grupul de pacienți care a primit acest medicament. În grupul care a primit placebo, s-au înregistrat 8 decese. 

Antiviralul de la Merck se administrează sub formă de capsule, pe cale orală Foto: Shuttestock

Cei doi producători au solicitat autorizare de urgență în SUA pentru acest antiviral. Dacă va primi aviz favorabil, molnupiravir ar deveni primul antiviral oral țintit împotriva COVID-19. Până la sfârșitul anului 2021, Merck a anunțat că ar putea produce 10 milioane de cure de tratament. 1,7 milioane de cure le-a vândut deja guvernului american. 

Pfizer, de la vaccin la tratament

Un tratament antiviral țintit pe virusul SARS-CoV-2 testează și gigantul farmaceutic Pfizer. La studiul clinic de fază 2/3 demarat în septembrie 2021 participă 2.660 de adulți care locuiesc în aceeași casă cu o persoană confirmată cu COVID-19. Medicamentul PF-07321332 creat de Pfizer va fi testat în combinație cu un antiviral mai vechi, ritonavir, utilizat în tratamentele combinate pentru infecția cu HIV. 

Producătorul va verifica eficacitatea acestei combinații de antivirale atât în prevenirea îmbolnăvirii în rândul persoanelor care au fost expuse la virus, cât și în prevenirea formelor severe de COVID-19 la adulții simptomatici, nespitalizați. Cele două medicamente se administrează pe cale orală, de la primele semne de infectare sau chiar de la expunerea la virus. În studiul clinic, voluntarii vor primi câte două pastile pe zi, pentru o perioadă de 5 sau 10 zile. 

Antiviralul PF-07321332 inhibă activitatea unei enzime de care coronavirusul are nevoie pentru replicare. Administrarea lui împreună cu o doză mică de ritonavir îi încetinește metabolizarea, astfel încât antiviralul să rămână activ în organism pentru o perioadă mai îndelungată și în concentrații mai mari. Reprezentanții companiei nu au precizat când vor avea primele concluzii ale studiului clinic. 

Roche intră în cursa pentru primul antiviral oral

Grupul farmaceutic elvețian Roche concurează și el, alături de compania americană Atea Pharmaceuticals, la obținerea primului antiviral oral împotriva COVID-19. Medicamentul lor experimental, denumit AT-527, a intrat în studiul clinic de fază 3 și, potrivit datelor preliminare, reușește să reducă replicarea virală. El este testat atât pe bolnavi spitalizați cu forme moderate de COVID-19, cât și ca tratament la domiciliu pentru adolescenți și adulți cu forme ușoare și moderate de boală. 

Medicamentul produs de Roche și Atea este un antiviral cu acțiune directă asupra coronavirusurilor și are potențial antiviral asupra unor variante multiple de virus. Potrivit producătorilor, este bine tolerat și ușor de produs și distribuit la nivel global, cu costuri mici. Rezultatele studiului clinic de fază 3 sunt așteptate la finalul anului 2021, au anunțat cele două companii partenere. 

Roche produce și medicamentul tocilizumab (comercializat sub numele de Actemra), un medicament antiinflamator care scade riscul de deces la bolnavii spitalizați pentru COVID-19 Foto: Shuttestock

Vaccinare sau antivirale COVID? Care este soluția pentru ieșirea din pandemie

Antiviralele noi vor schimba cursul pandemiei, dar vaccinurile rămân „cele mai bune instrumente ale noastre în lupta cu COVID-19”, apreciază medicul Anthony Fauci. Ele nu ar trebui privite ca o alternativă la vaccinare, potrivit specialistului american. 

Întrebat dacă noile antivirale COVID vor reduce nevoia de vaccinare, Fauci a răspuns într-un interviu pentru CNBC: „Categoric, nu! Este întotdeauna mai bine să nu te infectezi decât să te îmbolnăvești și să te bazezi pe un medicament că te va proteja de o formă severă de boală. Nu are sens să spui că nu contează dacă te infectezi în speranța că vei primi un medicament. Niciun tratament nu este 100% eficient. Studiul pentru medicamentul produs de Merck a avut rezultate destul de bune (…), dar au fost și oameni care au primit tratamentul și el nu a avut rezultate bune. Cea mai bună cale de a nu ajunge în spital este să nu te infectezi. Cea mai bună cale de a evita infectarea este vaccinarea”, a declarat dr. Fauci. 

Cu siguranță că trebuie să ne vaccinăm în continuare, chiar dacă vom avea la dispoziție antivirale mut mai eficiente împotriva COVID-19, crede dr. Adrian Marinescu. „Din 1796 ne vaccinăm împotriva bolilor care reprezintă o problemă reală de sănătate publică, deși am avut și tratamente împotriva lor. Ele merg complementar: vaccinul previne, iar medicamentul tratează – cu condiția să pui un diagnostic devreme. Avem nevoie de ambele”, conchide medicul infecționist. 

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare
Urmărește-ne și pe Facebook