Alergiile respiratorii ne afectează starea de spirit. Ce e de făcut

Legătura demonstrată dintre alergiile de sezon și sănătatea emoțională. Etapele pentru depistarea unei alergii

Simptomele alergiilor sezoniere te pot face să te simți extrem de inconfortabil și îți afectează în mod negativ starea de spirit. Cum altfel să te simți când, din primele zile ale lunii mai, an de an, ești numai cu nasul în batistă și cu ochii lăcrimând?

Pentru 20%-25% dintre adulții români, potrivit statisticilor privind prevalența rinitei alergice ale Societății Romane de Alergologie și Imunologie Clinică, primăvara vine cu: lacrimi în ochi, cu rinoree și cu nas înfundat, cu usturimi în gât, strănuturi incontrolabile și chiar tuse. Acestea sunt, însă, doar o parte dintre manifestările rinitei alergice, căreia i se mai spune și alergie sezonieră sau febra fânului. De fapt, pentru unii dintre ei, debutul sezonului de alergii respiratorii înseamnă și o acutizare a tulburărilor afective, cum sunt depresia și anxietatea, arată studiile. Iar sezonul de alergii începe în primele zile ale lunii mai și se încheie la finalul toamnei.

De ce ne afectează alergiile respiratorii starea de spirit?

„Relația dintre alergeni și tulburările afective este, într-adevăr, o problemă prea puțin cunoscută, nu doar în rândul populației generale, ci chiar și în rândul personalului medical“, a subliniat, pentru „The New York Times“, dr. David A. Gudis, șeful secției de rinologie și chirurgie cranio-maxilo-facială la Centrul Medical Irving din cadrul Universității Columbia din SUA.

Alergiile respiratorii ne fac adeseori să ne simțim inconfortabil. Simptomele supărătoare ne afectează nu doar ochii, nasul și gâtul, ci și somnul, nivelul de energie, productivitatea și concentrarea. Ca o cascadă, în consecință, manifestările alergiilor ne afectează și starea emoțională, concluzionează dr. Gudis. „Dacă nu te simți bine, acela este un factor stresor asupra psihicului“, spune el.

În plus, pentru că rinita alergică este o boală inflamatorie cronică, există și teoria că inflamația este de vină pentru acutizarea manifestărilor de ordin psihic. Cum? Explică, pentru „New York Times“, dr. Todd Gould, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină a Universității Maryland: „Dacă o persoană este alergică la polenuri de copaci, de exemplu, iar polenul respectiv ajunge la mucoasa nazală, acesta face ca sistemul imun să elibereze un cocktail de substanțe care produc inflamație în corp și în creier. Printre aceste substanțe se numără proteinele numite citochine, pe care, în mod normal, sistemul imun le produce pentru a lupta cu anumite infecții. Aceste citochine activează zone din creier responsabile pentru reglarea afectului“.

Răceală sau alergie? Cum identifici alergiile respiratorii

Uneori, poate fi dificil să faci diferența între răceli repetate și o rinită alergică, mai ales în cazul copiilor proaspăt intrați în colectivitate, dar și în cazul unor adulți. Motivele sunt, pe de o parte, că multe dintre simptomele celor două probleme de sănătate sunt comune și, pe de altă parte, că debutul sezonului de alergii coincide cu finalul sezonului de viroze respiratorii.

Totuși, putem să deosebim alergiile respiratorii de răceli: „După ce sunt eliminate cauzele infecțioase, ne gândim și la o cauză alergică. De asemenea, dacă simptomele apar din senin, de obicei fără febră, și se repetă în aceeași perioadă a anului, suspectăm că poate fi vorba despre o alergie“, spune asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.

Este important să identificăm cauza simptomatologiei prin analize pentru alergiile respiratorii, în primul rând, pentru că astfel vom putea atenua manifestările prin tratamentele recomandate de medicul alergolog și, apoi, pentru că unele analize complexe ne pot ajuta să aflăm dacă alergia este severă și dacă suntem eligibili pentru tratamentele de desensibilizare.

Etapele de testare a alergiilor

Asist. univ. dr. Antoanela Curici detaliază care sunt pașii pentru identificarea alergiilor și pentru evaluarea severității lor.

Etapa 1: Testele cutanate

Recomandarea de primă intenție pentru diagnosticul alergiilor o reprezintă testele cutanate efectuate în cabinetul medicului alergolog. Însă nu întotdeauna testele cutanate se potrivesc oricărui pacient. Există limitări, contraindicații ale testelor cutanate: pielea trebuie să fie intactă, trebuie să avem foarte bine detaliat istoricul pacientului, pentru că posibilitatea unei reacții severe există atunci când facem aceste teste cutanate sau teste prick. De asemenea, nu se pot efectua testele cutanate dacă pacientul este sub medicație și medicația nu poate fi oprită.

Etapa 2: Testele serologie: panelurile de alergii

În următoarea etapă, indiferent dacă avem sau nu o reacție pozitivă la testele cutanate, medicul alergolog recomandă o confirmare prin teste serologice. În funcție de anamneză,  de simptomele specifice fiecărui pacient și de momentul în care apar aceste simptome, medicul poate să recomande anumite paneluri de alergeni.

În cadrul unui panel de alergeni respiratori, de exemplu, avem alergeni pereni și sezonieri, un amestec care acoperă cei mai frecvenți triggeri ai alergiilor respiratorii:

  • polen de graminee,
  • polen de ambrozie,
  • păr de pisică,
  • păr de câine,
  • anumite buruieni,
  • gândacul de bucătărie.

„Dacă la panelul de alergeni respiratori observăm că s-au pozitivat majoritatea alergenilor și, aparent, copilul sau adultul respectiv este alergic la aproape orice, medicul alergolog va integra și informațiile despre manifestările clinice ale pacientului său – când se manifestă, ce fel de simptome are pacientul, dacă are sau nu rude alergice, putând astfel recomanda teste suplimentare sau tratament adecvat. Dacă, de exemplu, pacientul are simptome doar într-o anumită perioadă a anului, dar testele alergologice s-au pozitivat în totalitate, există posibilitatea ca pacientul să fie, de fapt, sensibilizat sau polisensibilizat. În acest caz, rezultatele la imunoglobulinele E (IgE) specifice sunt pozitive, dar, cu toate astea, pacientul nu are simptome, și este foarte importantă intervenția medicului alergolog“, spune medicul Antoanela Curici.

În perioada 2.05-30.06.2023, Synevo România oferă o reducere de 20% la analizele pentru identificarea alergiilor. Reducerea este valabilă atât la achizițiile online, cât și la cele direct din centrele Synevo.

Etapa 3: testul ALEX

Un alergen este format din mai multe componente. Tratamentul și evoluția alergiei depind foarte mult de componenta la care suntem alergici. „Există componente stabile și mai puțin stabile la anumite condiții de mediu. Un component stabil îl vom găsi în aceeași formă indiferent de condiții (de exemplu, la temperatură), el nu va fi denaturat prin prelucrare termică, iar manifestările clinice vor apărea la contactul cu  alergenul respectiv sub orice formă. Așadar, e nevoie să identificăm mai întâi la ce suntem alergici, după care, se recomandă testarea pentru identificarea componentelor care sunt asociate cu manifestările grave.“

Un astfel de test complex este testul ALEX (allergy explorer), care determină IgE-uri specifice pentru peste 300 de alergeni respiratori și alimentari. Pacienții sunt tentați să și-l achiziționeze ca prim test pentru alergiile respiratorii sau alimentare, în speranța că vor descoperi la ce sunt alerigici, dar fără să consulte mai întâi un medic alergolog.

„Testul ALEX nu este un test de screening, nu este recomandat de primă intenție, pentru a afla la ce suntem alergici. Testul ALEX are recomandări clare. El evaluează, de exemplu, reacții încrucișate, pentru că există componente comune pentru alergeni alimentari și alergeni respiratori. Este cunoscută reacția încrucișată între mesteacăn și măr, cu manifestări respiratorii la ingestia de măr la persoanele sensibilizate la polenul de mesteacăn, pentru că cele două au componente structurale asemănătoare și pacientul respectiv are anticorpi IgE specifici la aceste componente similare“, explică dr. Antoanela Curici.

O altă indicație a testului ALEX este de a evalua posibilitatea apariției unei reacții severe. Anumite componente ale alergenilor sunt foarte stabile. Dacă suntem alergici la o componentă stabilă, pe care o putem găsi în formă identică indiferent de procesele fizice sau chimice la care este supusă, atunci probabilitatea de a dezvolta o reacție alergică severă, cum este șocul anafilactic, este foarte mare.

Iar a treia indicație a testului ALEX este aceea de a identifica potențialul de tratare a unei alergii prin tratamentul de desensibilizare. Pentru desensibilizare, organismul primește cantități mici și apoi din ce în ce mai mari dintr-un alergen, până când apare fenomenul de toleranță, adică organismul se obișnuiește cu aceste cantități și nu va mai manifesta diverse reacții respiratorii atunci când vine în contact cu alergenul.

Alergiile pot să apară la orice vârstă

Există riscul de a dezvolta alergii la orice vârstă. Chiar dacă până la 30 de ani, de exemplu, nu și-au făcut simțită prezența alergiile, asta nu înseamnă că nu putem deveni alergici la această vârstă.

„Există posibilitatea declanșării unei reacții alergice și după vârsta de 30 de ani pentru că, prin mecanisme complexe, la un moment dat, sistemul imun percepe anumite componente ca dăunătoare și se comportă în consecință. La contactul cu ele, încearcă să le distrugă, produce anticorpi și, producând anticorpi de tip IgE, vor apărea și reacțiile alergice“, spune medicul Antoanela Curici.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare