5 lucruri pe care nu le știai despre alergiile alimentare
Alergiile la alimente pot să apară la adulți, „din senin“ FOTO: Shutterstock
O reacție alergică nu apare la primul contact cu alimentul alergen; putem avea reacții alergice la E-urile din alimente; alergicii la unele polenuri pot manifesta simptome de alergii alimentare atunci când mănâncă anumite fructe; iar cele mai bune teste pentru alergii sunt cele care folosesc alergeni purificați și sisteme de detecție performante, în caz contrar putem obține rezultate fals pozitive sau fals negative. Despre toate acestea – și nu numai – ne-a oferit explicații asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.
Se estimează că peste 20 de milioane de persoane din populația europeană suferă de alergii alimentare și că un copil din patru de vârstă școlară se confruntă cu o alergie la alimente, unii dintre ei cu potențial risc de șoc anafilactic.
Simptomele asemănătoare fac uneori dificilă deosebirea alergiilor alimentare de intoleranțe și de boala celiacă. De aceea, specialiștii le-au inclus pe toate într-o categorie mare, denumită generic „reacții adverse la alimente“. Asist. univ. dr. Antoanela Curici le enumeră:
- Reacții mediate imun: avem implicarea sistemului imun – fie sistemul imun celular, fie cel umoral, cu producerea de anticorpi. Două exemple comune sunt alergiile alimentare și boala celiacă.
- Reacții care nu sunt mediate imun – intoleranțele alimentare.
- Reacții toxice (în unele clasificări, acestea sunt incluse în categoria a doua a reacțiilor care nu sunt mediate imun).
1 O reacție alergică nu apare de la primul contact cu alimentul alergen
Cei mai preocupați de reacțiile alergice la alimente sunt părinții de bebeluși la vârsta diversificării. Pe bună dreptate, pentru că în ultimii ani, numărul copiilor cu alergii alimentare a crescut, iar acest tip de alergii vine la pachet cu riscul de șoc anafilactic și cu potențial fatal dacă nu se intervine rapid și corect.
Recomandările prinvind introducerea în alimentația bebelușilor a alimentelor cu potențial alergen sunt diferite în prezent prin comparație cu cele de acum cinci ani, de exemplu. Tendința este de a introduce alimentele cu potențial alergic mai devreme, până la vârsta de 1 an, pentru a se instala fenomenul de toleranță, însă recomandările sunt particularizate de medic pentru fiecare caz în parte, în funcție de istoricul familial, de modalitatea de naștere, de intervalul de timp în care a fost alăptat etc.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care e bine să le știe părinții în această etapă este că reacțiile alergice nu se manifestă, de fapt, de la primul contact cu alergenul. „Primul contact este contactul de sensibilizare, în care sistemul imun răspunde atipic, exagerat și sintetizează imunoglobuline de tip E. Însă cel de-al doilea contact este cel care determină și apariția manifestărilor cutanate, digestive, respiratorii, depinzând de tipul de alergen. Pentru că este momentul în care imunoglobulinele E care sunt sintetizate se leagă de un anumit tip de celulă, celula respectivă se sparge și eliberează conținutul – histamină și heparină, elementele care vor determina și simptomatologia specifică.“
2 Alergiile la alimente pot să apară și la adulți, „din senin“
Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii (6%-8%) decât la adulți (2%-5%), arată statisticile. O parte dintre ele dispar odată cu înaintarea în vârstă a copilului. Mai exact, o analiză a demonstrat că:
- La aproximativ 19% din copiii alergici la lapte, reacțiile au dispărut până la vârsta de 4 ani. Până la 16 ani, proporția crește până la 79%.
- Aproximativ 4% din copiii alergici la ou scapă de simptome până la 4 ani și 68% – până la 16 ani.
- Alergiile la grâu tind să dispară până la vârsta de 5 ani.
Cu toate acestea, există și situații în care alergiile alimentare se dezvoltă la vârsta adultă.
„Cu unele alergii care au fost diagnosticate încă din primii ani de viață vom rămâne pe tot parcursul vieții. Unele dintre acestea sunt cele la nucifere. Dar există și categoria persoanelor care vor dezvolta reacții alergice la vârsta adultă. Pentru că la un moment dat, sistemul imun decide că o anumită structură este nocivă și reacționează ca atare, sintetizând imunoglobuline E specifice. La a doua întâlnire cu alergenul, deja avem manifestările clinice.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, director medical Synevo România
Expunerea la anumite substanțe alergene la locul de muncă, folosirea unor produse cosmetice sau chiar unele mușcături de căpușă pot declanșa alergii alimentare la vârsta adultă, pe fondul unor reacții încrucișate.
Sindromul alfa gal este un tip de alergie alimentară la carne roșie (de vită, porc, oaie) și la alte produse provenite de la mamifere (lapte și diverse tipuri de gelatină). O alergie rară, diagnosticată în anumite părți ale Europei, Australiei, Asiei, America Centrală și de Sud, sindromul alfa gal este declanșat de mușcătura unei căpușe, potrivit Mayo Clinic.
3 Putem dezvolta alergii la E-urile din alimente
La vârsta adultă, și stilul alimentar poate fi un factor declanșator pentru alergii. „Există, de exemplu, alergii alimentare la aditivi, care pot fi identificate prin teste specifice. Aditivii mimează același mecanism ca și imunoglobulinele E specifice. Însă celulele care se degranulează, care se sparg și eliberează conținutul, sunt practic activate fără ajutorul imunoglobulinelor E. Pentru identificarea acestui tip de alergii, folosim teste de degranulare a bazofilelor. Astfel de teste se recomandă atunci când nu sunt identificate cauzele manifestărilor alergice cu ajutorul testelor clasice, dar recomandarea se face și pentru a verifica reacțiile alergice la medicamente, de exemplu“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici.
4 De ce apar reacții alergice la măr, la morcovi și alte alimente atipice
Principalii „vinovați“ pentru majoritatea alergiilor alimentare (90% din cazuri) sunt în număr de nouă:
- laptele;
- ouăle;
- arahidele;
- nucile;
- peștele;
- crustaceele;
- grâul;
- soia;
- susanul.
Totuși, unii copii pot manifesta reacții alergice la alimente comune, dar cu un potențial alergic mult mai mic, cum sunt morcovii, merele etc. În acest caz, poate fi vorba despre o reacție imunologică numită sindromul alergiei orale.
Spre exemplu, un copil alergic la polenul de mesteacăn poate manifesta reacții la nivelul gurii și gâtului atunci când mănâncă alune de pădure, morcovi, țelină, cartofi, piersici. Persoanele alergice la ambrozie pot prezenta reacții similare la banană și pepene galben. Explicația este că aceste polenuri și alimentele enumerate au o proteină comună, la care reacționează sistemul imun.
În majoritatea cazurilor, reacțiile apar la consumul fructelor și legumelor în stare proaspătă, iar prepararea termică sau conservarea lor elimină, de obicei, manifestările.
5 Cum alegem cele mai bune teste pentru alergii și intoleranțe alimentare
Diagnosticul reacțiilor adverse la alimente poate fi dificil, atunci când simptomele nu sunt evidente – cineva care a mâncat nuci a făcut șoc anafilactic, de exemplu.
„De cele mai multe ori, e nevoie de investigații amănunțite. Atunci când un pacient are vărsături, diaree, când are manifestări cutanate care nu pot fi explicate întotdeauna prin contactul cu un anumit element, atunci diagnosticul devine mai complicat și e nevoie, uneori, și de o echipă interdisciplinară: medicul pediatru, pediatru gastroenterolog, alergolog, astfel încât să se poată stabili exact cauza manifestărilor sau cauza deficitului staturo-ponderal în cazul copiilor. Medicina de laborator este partenerul din umbră, cel care ajută în stabilirea diagnosticului și în monitorizare.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, director medical Synevo România
Schema de diagnostic
Schema de diagnostic pornește de cele mai multe ori de la testele cutanate. Însă, atunci când pielea nu este intactă, când există pericolul unor reacții severe, testele cutanate sunt eliminate din prima etapă de diagnostic și sunt folosite direct testele serologice. Însă nu toate testele serologice sunt la fel de bune, iar medicul de laborator explică în ce constă un test eficient și ce riscuri presupun testele care nu corespund.
Pentru a detecta prezența unor alergii, testele trebuie să identifice imunoglobulinele E specifice, iar pentru aceasta, este nevoie de extracte de alergeni. Cu cât un extract este mai pur, cu atât reacția are acuratețe mai crescută.
„Contează foarte mult extractul de alergen pe care producătorul îl folosește pentru reacția respectivă. Apoi contează cât de mult alergen este la locul reacției. Iar al treilea element foarte important este sistemul de detecție. Aceste tipuri de teste sunt asemănătoare unor teste ELISA: se adaugă serul pacientului peste godeuri căptușite cu alergen. Imunoglobulinele E specifice din ser se leagă de alergenul nostru, iar noi vom folosi un sistem de detecție. Cu cât sistemul de detecție este mai performant, cu atât acuratețea testului este mai mare“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Cele mai bune teste de alergii sunt cele care folosesc metode considerate gold standard, la care se raportează toate celelalte. Pentru stabilirea unui diagnostic precis, trebuie folosită fie metoda gold standard, dacă este disponibilă, fie metoda cea mai apropiată de metoda gold standard din punctul de vedere al caracteristicilor.
„În laboratoarele noastre, noi folosim metoda gold standard pentru diagnosticul alergiilor. Imunoglobulinele E specifice sunt detectate folosind extracte de foarte bună calitate, purificate, astfel încât să nu existe interferențe, și sistem de detecție fotometrică.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, director medical Synevo România
Până la 31 august 2023, în laboratoarele Synevo România beneficiezi de 20% reducere la o serie de teste pentru alergii și intoleranțe alimentare, atât la achiziția online, cât și direct, în centrele Synevo. Mai multe detalii, aici.
Ce se întâmplă dacă nu apelăm la testele gold standard
Dacă apelăm la teste care nu se apropie de gold standard, putem obține rezultate fals pozitive sau fals pozitive, precizează medicul de laborator. Mai precis, dacă alergenii nu sunt suficient de bine purificați, pot exista reacții încrucișate, iar pacientul să obțină un buletin de analize din care reiese că ar fi alergic la mai multe alimente.
Pe de altă parte, dacă sistemul de detecție nu este suficient de bun, putem obține și rezultate fals negative.
Teste pentru intoleranțe sau sensibilități alimentare
Când vorbim despre intoleranțe alimentare, ne referim la simptome digestive, cum sunt balonare, diaree, gaze, în absența imunoglobulinelor E specifice, la contactul cu:
- lactoză,
- fructoză,
- carbohidrați.
Testele pentru intoleranțe includ teste genetice, anticorpi antitransglutaminază tisulară etc. În ultimii ani au căpătat popularitate testele de sensibilități alimentare, care identifică imunoglobulinele G (IgG).
„Aceste teste sunt controversate, nu există foarte multe studii care să dovedească beneficiul testării și a excluderii acestor alimente pe baza rezultatelor obținute în urma testării. În multe cazuri, aceste teste dau rezultate pozitive în întregime, aproape la orice tip de legume sau fructe și este puțin probabil ca o persoana să aibă manifestări digestive sau de alt fel la toate alimentele care sunt incluse în panelurile respective. Excluderea din alimentație a principalelor tipuri de alimente poate să ducă la deficite minerale, la deficite de vitamine și, până la urmă, la dezechilibre majore în buna funcționare a organismului.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, director medical Synevo România
