Pantalonii scurți, fustele și rochiile ar trebui evitate în timpul zborului cu avionul, potrivit însoțitorilor de bord. Asta pentru că unele bacterii rezistă câteva zile pe materialele din cabină, iar pielea nu ar trebui să atingă direct tapițeria, indiferent cât de curat pare scaunul.
Charity Nelms, care lucrează de 11 ani ca însoțitoare de bord, a povestit, într-un video pe TikTok, că a întâlnit de-a lungul carierei sale numeroase situații în care scaunele au fost murdărite cu diverse lichide biologice. O colegă de-ale sale, Cher Killough, a dezvăluit că a văzut pasageri care schimbă scutecele copiilor direct pe scaune. Nelms a atras atenția și asupra centurilor de siguranță, manipulate succesiv de zeci de oameni.
Scaunele nu sunt curățate după fiecare zbor
Curățenia depinde de timpul pe care aeronava îl petrece la sol și de procedurile companiei. În timpul unei opriri scurte se acordă prioritate gunoiului și zonelor care trebuie pregătite rapid pentru următorii pasageri. Curățarea măsuțelor și a cotierelor poate depinde de timpul disponibil, iar aspirarea scaunelor textile sau ștergerea celor din piele este prevăzută mai ales pentru operațiunile mai ample. La curățenia de peste noapte, intervenția asupra scaunelor și a mai multor suprafețe din jurul lor devine parte din program.
Prin urmare, nu se poate spune că scaunele nu sunt curățate între zboruri, dar nici că fiecare loc este dezinfectat complet după fiecare pasager. Frecvența și amploarea operațiunilor diferă.
Citește șiCreierul în vacanță: beneficiile concediului pentru psihic pot dura săptămâni întregi. Cu câteva condițiiUnele bacterii rezistă până la o săptămână pe materialele din cabină
Un studiu realizat la Universitatea Auburn, din SUA, a măsurat cât timp supraviețuiesc două bacterii periculoase pe materialele din avion. Cercetătorii au primit de la o companie aeriană șase tipuri de suprafețe, printre care cotiere de cauciuc, măsuță de plastic, pânza buzunarului de pe spătar, jaluzea de plastic, piele de scaun și buton metalic de toaletă.
Materialele au fost sterilizate, apoi contaminate cu stafilococ auriu rezistent la meticilină, cunoscut ca MRSA, și cu Escherichia coli O157:H7. Testele s-au făcut la 18% umiditate și aproximativ 24 de grade, condiții asemănătoare celor din cabină.
Rezultatele au scos la iveală că intervale de supraviețuire de ordinul zilelor sunt următoarele:
- MRSA a rezistat 168 de ore, adică o săptămână, pe pânza buzunarului de pe spătar,
- Escherichia coli a rezistat 96 de ore pe cotieră, 72 de ore pe măsuța rabatabilă și 48 de ore pe butonul de toaletă.
Diferențele se explică prin textura suprafeței. Materialele poroase, precum pânza și cauciucul, au numeroase adâncituri în care bacteriile se adăpostesc, în timp ce pe metal și pe plastic neted supraviețuirea este mai scurtă.
Cercetătorii au testat și transferul de pe suprafață pe piele
Pentru a estima riscul real, echipa a folosit un model cu piele de porc, aplicată pe suprafețele contaminate. Astfel cercetătorii au calculat cât din bacteriile prezente ajung efectiv pe pielea unui pasager.
Supraviețuirea unei bacterii pe o suprafață nu înseamnă însă și transmiterea ei, iar transmiterea nu înseamnă automat infecție. Pentru ca o persoană să se îmbolnăvească este nevoie de o cantitate suficientă de bacterii și de o cale de intrare în organism.
O analiză sistematică a cercetărilor despre microorganismele de pe suprafețele din aeronave a arătat că scaunele, măsuțele, cotierele și suprafețele din toalete pot fi contaminate cu microorganisme potențial periculoase. Autorii atrag însă atenția că datele disponibile sunt încă limitate, mai ales în privința contaminării reale a suprafețelor din avioanele comerciale și a riscului de transmitere a infecțiilor.
Riscul e mai mare dacă ai leziuni ale pielii
În cazul MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină), tăieturile, zgârieturile și alte leziuni ale pielii cresc posibilitatea ca bacteria să pătrundă în țesut și să provoace o infecție. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) recomandă acoperirea rănilor și folosirea unei bariere, precum îmbrăcămintea sau un prosop, între piele și suprafețele folosite de mai multe persoane.
Din acest punct de vedere, pantalonii lungi pot fi utili mai ales dacă există zgârieturi, eczeme, răni sau alte zone în care pielea nu mai este intactă. Pentru un adult sănătos, fără leziuni cutanate, nu există dovezi că purtarea pantalonilor scurți în avion reprezintă în sine un pericol important de infecție.
Și alte probleme cutanate se pot transmite indirect prin obiecte contaminate, dar probabilitatea diferă mult. Scabia se transmite în primul rând prin contact direct și prelungit cu o persoană infestată. Transmiterea prin haine, așternuturi sau mobilier este mai rară, cu excepția formei crustoase, mult mai contagioase.
Dermatofiții care produc micoze se pot transmite și prin obiecte sau suprafețe contaminate, mai ales în medii umede.
Cel mai mare risc de infectare
Cea mai amplă cercetare pe această temă a urmărit comportamentul și deplasările pasagerilor pe zece zboruri transcontinentale din SUA. Echipele de observatori au notat cine se ridică de pe scaun, cât timp și pe unde se deplasează.
Un pasager bolnav de gripă sau cu o altă infecție respiratorie transmisă prin picături nu contaminează, cel mai probabil, persoanele aflate la mai mult de două locuri lateral și un rând în față sau în spate, potrivit rezultatelor. În afara unei distanțe de aproximativ un metru, transmiterea directă devine improbabilă.
Aerul din cabină trece prin sisteme de filtrare de înaltă eficiență, care rețin particulele fine, și este reînnoit de mai multe ori pe oră, conform studiilor privind calitatea aerului din aeronave. Autorii studiului american menționează totuși și transmiterea prin intermediul suprafețelor, în special a măsuțelor rabatabile, centurilor de siguranță și mânerelor din toaletă.
Citește șiFrica de avion. De ce apare și cum poți să scapi de teama irațională de zborCele mai murdare obiecte din avion
Ordinea în care se contaminează suprafețele urmează frecvența atingerilor. Măsuța, catarama centurii, cotiera, jaluzeaua și mânerele din toaletă sunt folosite succesiv de numeroși pasageri. Dacă pe ele există microorganisme, acestea pot ajunge pe mâini. De aici, unele pot fi duse la gură, nas sau ochi.
În cazul bacteriei E. coli, de exemplu, igiena mâinilor este una dintre principalele metode de prevenire a infectării. Materiile fecale pot contamina mâinile după folosirea toaletei sau schimbarea unui scutec și pot ajunge apoi pe obiectele atinse.
În timpul zborurile lungi, hainele trebuie să fie în primul rând comode
Dacă zborul durează multe ore, statul prelungit în aceeași poziție favorizează staza venoasă și este unul dintre factorii implicați în tromboza asociată călătoriilor lungi.
Nu există motive pentru a înlocui pantalonii scurți cu o pereche foarte strâmtă doar pentru a acoperi pielea. Recomandările medicale pentru călătoriile lungi includ evitarea hainelor care strâng excesiv talia sau picioarele și mișcarea periodică a membrelor. Persoanele cu risc crescut de tromboză pot avea nevoie de ciorapi medicinali cu compresie graduală.
Pentru majoritatea pasagerilor, o pereche de pantaloni lungi și lejeri limitează contactul direct al pielii cu scaunul fără să incomodeze mișcarea.
Ce merită făcut după ce urci în avion
Iată ce poți face pentru a reduce expunerea la microorganismele de pe suprafețele din cabină:
- spală-te pe mâini sau folosește dezinfectant după folosirea toaletei și înainte de a mânca;
- evită să duci mâinile la gură, nas sau ochi imediat după ce ai atins suprafețe folosite de mulți pasageri;
- poți șterge măsuța rabatabilă și catarama centurii înainte de utilizare;
- nu pune alimente, telefonul sau alte obiecte personale în buzunarul textil al scaunului;
- poartă încălțăminte când mergi la toaletă;
- dacă ai zgârieturi sau răni, ține-le acoperite;
- în timpul zborurilor lungi, ridică-te periodic și mișcă picioarele.
