În 2019, Andreea (40 de ani) nu a bănuit că oboseala, kilogramele în plus și iritabilitatea ar putea avea o cauză comună. Părea că se află în fața unui paradox: se îngrășa deși mergea regulat la sală, avea constant o senzație de corp „umflat”, deși era atentă la alimentație, și se simțea tristă, lucru complet necaracteristic ei. În plus, trecea prin schimbări bruște de dispoziție. Răspunsul avea să apară la analizele de rutină pe care obișnuia să le facă în fiecare an. Valoarea TSH-ului (n.r. – hormonul de stimulare a tiroidei) era cu mult peste valorile de referință. Investigațiile endocrinologice ulterioare au dus, în cele din urmă, la diagnosticul de tiroidită autoimună Hashimoto.
În a doua parte a fiecărui an, Andreea avea o rutină bine stabilită: își făcea analizele generale și își verifica starea de sănătate. Așa s-a întâmplat și în urmă cu șapte ani. Cu o zi înainte să plece în vacanță, a mers la medicul generalist pentru interpretarea analizelor uzuale de sânge. Un rezultat i-a atras acestuia atenția imediat: valoarea TSH-ului era 20 mUI/L. Intervalul uzual de referință pentru adulți este de aproximativ 0,4-4,0 mUI/L, dar limitele pot să difere între laboratoare.
„Eu nu mă simțeam prea bine, aveam o stare generală proastă. Pentru că urma să plec în vacanță a doua zi, medicul generalist m-a trimis la un endocrinolog care, întâmplător, era cu el pe tură. Atunci când a văzut valoarea TSH-ului, a decis să îmi dea pe loc tratament cu Euthyrox (levotiroxină) până la efectuarea unor investigații suplimentare. Așa am aflat că am această hipotiroidie, la început, pentru că era nespecifică”, povestește Andreea într-o discuție cu SmartLiving.ro.
Hipotiroidismul, cea mai frecventă tulburare tiroidiană, poate fi o cauză a depresiei
Citește articolulConcediul programat nu a mai fost așa cum și l-a imaginat. „Starea proastă de spirit m-a urmărit o mare parte din vacanță. Nu e ca și cum medicamentele își fac imediat efectul”, își amintește ea.
La întoarcere, a făcut toate investigațiile recomandate de endocrinolog, în sistem privat. Câteva luni mai târziu, spre finalul lui 2019, a primit și diagnosticul care avea să-i explice stările: tiroidită Hashimoto.
Citește șiDOSAR: Ești mereu obosit. Că suferi de tiroidita Hashimoto te-ai gândit?Când corpul începe să se comporte altfel
Tiroidita Hashimoto este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă în mod greșit glanda tiroidă, ducând în timp la scăderea producției de hormoni tiroidieni, respectiv la hipotiroidism. Afecțiunea poate evolua lent, uneori ani întregi, iar în anumite cazuri anticorpii specifici sunt prezenți înainte ca funcția tiroidei să fie afectată.
Oboseala, modificările de greutate, senzația de frig, problemele de dispoziție, durerile musculare și încetinirea generală a organismului nu sunt simptome ce indică direct o afecțiune a tiroidei. Tocmai caracterul lor nespecific poate face ca diagnosticul să fie întârziat.
În cazul Andreei, fostă jurnalistă, ceea ce a făcut diferența a fost faptul că își cunoștea bine propriul corp. Atunci când simptomele s-au manifestat, ea avea deja o rutină bine stabilită: dormea, făcea sport și era atentă la alimentație. În acest context, schimbările au devenit greu de ignorat.
„Este foarte neplăcut să îți cunoști corpul ca funcționând într-un anumit fel și, dintr-o dată, să descoperi că rutina pe care o aveai până într-un punct nu mai funcționează. Îți dai seama că s-a schimbat ceva. Salturile de dispoziție nu erau o normalitate, au fost un semnal de alarmă, mai ales că pentru mine somnul e somn, mâncarea e mâncare, sportul e sport. Având aceste elemente care pe mine mă țin pe linia de plutire, evident că am început să mă întreb de ce, făcând lucrurile la fel, mă simt totuși diferit”, spune ea.
Pentru Andreea, diagnosticul a venit ca o ușurare, deși nu a fost luată prin mare surprindere de el, având în familie cazuri similare. Bunica, mama și fratele Andreei au fost diagnosticați, la rândul lor, cu tiroidă Hashimoto.
„M-am bucurat că am știut ce mi se întâmplă. Am primit un tratament care să corecteze felul în care funcționează tiroida mea și, încet-încet, lucrurile și-au revenit la normal. Apoi mi-am revenit și eu. Personal, nu am avut neplăceri cu tratamentul, la fel cum nici persoanele din jurul meu nu au avut efecte adverse de la medicament. Spun asta pentru că, în cazul meu, tiroidita Hashimoto este o afecțiune moștenită”, explică fosta jurnalistă.
O boală mai frecventă la femei
Tiroidita Hashimoto este considerată cea mai frecventă boală autoimună a tiroidei, potrivit unei metaanalize care a inclus 48 de studii și peste 22,6 milioane de participanți. Estimările indică o prevalență globală a tiroiditei Hashimoto la aproximativ 7,5% în rândul adulților. Pentru Europa, estimarea a fost de aproximativ 8%, notează sursa citată.
Afecțiunea apare mai frecvent la femei. Astfel, prevalența estimată a fost de 17,5% la femei, comparativ cu 6% la bărbați, se arată în aceeași meta-analiză. Potrivit autorilor, rezultatele variază în funcție de populația studiată și de metoda de diagnostic.
În România, tiroidita autoimună este estimată să afecteze aproximativ 3% din populația adultă, iar hipotiroidismul circa 4,5% din populația de peste 14 ani.
„Contează relația pe care o ai cu medicul”
După diagnosticul din 2019, rutina Andreei referitoare la investigațiile medicale s-a schimbat. În prezent, își face analize de sânge de două ori pe an și o ecografie de tiroidă anual.
Până în 2025, obișnuia să meargă pentru investigații în sistemul privat. A decis să-și schimbe medicul după aproape șase ani de colaborare din cauza prețurilor tot mai mari practicate în rețeaua medicală la care avea abonament. Astfel că, de un an, face controale și investigații la stat, prin medicul de familie. Și-a găsit un medic endocrinolog bun, la care a rămas și în care are încredere. „Contează relația pe care o ai cu medicul”, spune pacienta.
„Primul lucru pe care îl fac, atunci când mă simt un pic diferit față de cum sunt obișnuită, e ca în momentul în care mă duc din nou la controlul medical, să fiu atentă la valorile analizelor, să-i comunic medicului simptomatologia, iar el să coreleze lucrurile astea, să vadă dacă dozarea e bună. Dacă, de pildă, faptul că mi-a scăzut sau crescut doza de Euthyrox se potrivește cu ceea ce fac eu în viața mea de zi cu zi sau nu”, completează Andreea.
Rutina pastilei de dimineață, singura schimbare după diagnostic
Mărturisește că nu s-a schimbat nimic în viața ei de când a fost diagnosticată. „Poate doar faptul că trebuie să îmi iau pastila în fiecare dimineață”, spune ea. Cu timpul, administrarea tratamentului a devenit la fel de obișnuită precum cafeaua de dimineață sau spălatul pe dinți.
În cazul hipotiroidismului, tratamentul standard este levotiroxina, un hormon tiroidian sintetic care înlocuiește hormonul pe care tiroida nu îl mai produce suficient. Doza se stabilește individual și poate necesita ajustări în funcție de analize și de situația pacientului.
„Lucrurile nu rămân fixe, mai ales că în viața oricui apar tot felul de evenimente care pot să influențeze atât corpul, cât și mintea, adesea fără ne dăm seama. Și atunci, e bine să fii atent la ce ți se întâmplă, la emoțiile pe care le ai”, menționează fosta jurnalistă.
Ea adăugă că, deși au existat perioade în care medicația nu se găsea în farmacii, nu a întâmpinat probleme legate de disponibilitatea tratamentului.
Citește șiCând tiroida se autodistruge, apar depresie, piele uscată, intoleranță la frig. Cum se simte tiroidita autoimună HashimotoSportul nu a dispărut, doar s-a schimbat
Andreea nu a renunțat la sport după diagnostic. Din contră, mișcarea a rămas o parte importantă din viața ei. Atât de importantă, încât a devenit și instructor de fitness. Mărturisește însă că tiroidita Hashimoto a determinat-o să schimbe tipul de antrenament.
„În cazul tiroiditei Hashimoto, nu orice tip de antrenament e plăcut pentru corp. Eu, de exemplu, trebuie să evit antrenamentele de mare intensitate care îmi plăceau și pe care le-am făcut foarte mult timp. Chiar și după ce am fost diagnosticată cu Hashimoto, am continuat să mă antrenez așa, dar corpului meu nu-i plăcea. Aveam un nivel crescut al cortizolului, stresul perceput de corp era prea mare și atunci a trebuit să mă adaptez, adică să am antrenamente de forță care sunt mai statice”, completează pacienta cu tiroidită Hashimoto.
Pentru Andreea, lecția a fost alta: a învățat să fie și mai atentă la semnalele pe care i le transmite corpul. Poate că acesta este unul dintre lucrurile pe care le-a câștigat după diagnostic: nu o teamă de boală, ci o mai mare atenție la propria stare și la propriul corp. Și tocmai această atenție, fără panică, e ceea ce vrea să transmită mai departe celor recent diagnosticați cu tiroidita Hashimoto.
„Tiroidita autoimună Hashimoto e o afecțiune comună”
Potrivit Andreei, afecțiunea poate fi gestionată medical, tratamentul devenind, pur și simplu, parte din rutina zilnică.
„Primul lucru pe care l-aș spune unui nou pacient ar fi să nu se sperie”, spune Andreea.
Îi îndeamnă pe pacienți să meargă la medic, să citească despre boală și să fie atenți la propriul lor stil de viață. Somnul, alimentația, mișcarea și gestionarea stresului sunt, în opinia ei, lucruri care merită privite ca parte din grija de zi cu zi față de propria sănătate.
Pentru Andreea, hipotiroidismul a devenit un diagnostic pe care îl cunoaște, îl monitorizează și pentru care urmează tratamentul.
În urmă cu șapte ani, a plecat într-o vacanță cu un TSH de 20 și cu senzația că propriul corp nu mai funcționează așa cum îl știa. Astăzi, spune că viața ei nu s-a schimbat radical. Doar că, în fiecare dimineață, există o pastilă în plus în rutina ei.
