Testele de anticorpi pentru coronavirus: speranța la o viață normală?

Testele de anticorpi pentru coronavirus: speranța la o viață normală?

Testele de anticorpi împotriva noului coronavirus sunt privite de guvernele lumii drept soluția salvatoare pentru relaxarea restricțiilor și repornirea economiilor. Unul dintre ele a apărut de puțin timp și în România. 

Testarea în masă a anticorpilor, care se întâmplă deja în Germania, Coreea de Sud şi Finlanda, este speranța tuturor pentru ieșirea din carantină și revenirea la o viață normală. În Germania și în Marea Britanie se discută chiar despre „pașapoarte de imunitate” pe care populația le-ar putea primi odată ce testele de anticorpi vor dovedi că au avut deja virusul. Astfel, cei imuni se vor putea întoarce la viața normală și vor putea circula fără restricții. 

Și în România, oficialii din sănătate au în vedere o testare în masă pentru a determina ce procent din populație este deja imună la virus. „După ce va trece vârful de îmbolnăviri, va trebui efectuat un studiu de prevalență a COVID-19 la nivel național, după o eșantionare corectă, să vedem ce procent din populație a avut infecția. Ca să avem o imagine, să aflăm care a fost prevalența în populație, în vară va trebui efectuat acest studiu”, spunea pentru Smartliving.ro prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la OMS. 

Imunitatea „de turmă” este departe

Datele venite recent de la oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) despre numărul celor infectați până acum cu noul coronavirus nu sunt tocmai încurajatoare. Țările care mizează pe imunitatea colectivă sau „de turmă”, cum a mai fost numită, mai au de așteptat până o vor atinge, mai spun experții din sănătate.

„Primele date sugerează că un procent relativ mic din populație a fost infectat până acum. Nu mai mult de 2%-3%”, spunea într-o informare de presă dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. Testele de anticorpi efectuate în mai multe țări și centralizate de OMS arată că numărul celor infectați este mai mic decât se așteptau, au mărturisit oficialii organizației. Cifrele s-au confirmat în Olanda, care a derulat un studiu mai amplu pentru a verifica imunitatea populației. Din cei 7.000 de donatori de sânge testați, doar 3% aveau anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2. 

Descurajator este și mesajul medicului Maria Van Kerkhove, responsabilul OMS pentru gestionarea pandemiei, care a atras atenția că populația care are deja anticorpi împotriva noului coronavirus nu este neapărat imună la boală. „Sunt multe țări care sugerează utilizarea testelor rapide serologice pentru a obține ceea ce cred ele că ar fi o evaluare a imunității (n.r. – populației). În acest moment, nu avem nicio dovadă că folosirea testelor serologice ne poate arăta dacă o persoană are imunitate sau este protejată de reinfectare”, spune oficialul organizației. 

Afirmația expertului este în legătură cu numărul tot mai mare de bolnavi considerați vindecați care au fost apoi testați din nou pozitiv pentru COVID-19. Cazurile de reinfectare au ridicat suspiciuni cu privire la imunitatea dobândită la noul virus.

„Pentru că este un agent patogen nou, recent apărut în populația umană, nu se cunoaște cu exactitate comportamentul său: cât de rapid reacționează la el sistemul imunitar, dacă produce anticorpi, în ce cantitate și cât timp sunt detectabili în organism”, explică dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, medic-șef Laborator Central București și director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA. 

dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, medic-șef Laborator Central București și director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

Teste rapide și de laborator

Anticorpii împotriva SARS-CoV2 se formează treptat de la contactul organismului cu virusul. Aceștia pot fi detectați în circulația sangvină cu ajutorul unor teste de anticorpi numite serologice. Există două categorii de teste: cele rapide imunocromatografice și cele imunologice de laborator ce au la bază alte principii, cum ar fi metoda ELISA, chemiluminiscența etc. Ambele identifică prezența anticorpilor IgG și IgM în sânge, formați ca răspuns la infecție.

Anticorpii IgM pot fi detectați după 7 zile de la debutul infecției și dispar din corp după 3-4 săptămâni. Anticorpii IgG sunt cei care rămân în organism o perioadă mai îndelungată și ne oferă imunitatea pe termen lung. Ei se formează începând cu ziua a 14-a de la infectare. Pentru a afla dacă am dobândit imunitate la noul coronavirus, ar trebui să facem teste de anticorpi la cel puțin două săptămâni de la infectare. 

Testele de anticorpi nu sunt recomandate pentru diagnosticarea unei infecții COVID-19 active. Durează mai multe zile până când anticorpii devin detectabili în sânge, iar un test de anticorpi efectuat în primele zile de de la infectare poate oferi un rezultat fals negativ. Un studiu publicat în revista Nature arăta că numai jumătate dintre bolnavii cu COVID-19 aveau anticorpi în primele șapte zile de la declanșarea simptomelor de boală. Toți au avut rezultat pozitiv pentru anticorpi în ziua a 14-a.  

Testele rapide arată precum cele de sarcină. Anticorpii pot fi detectați doar într-o probă de sânge, dar sunt suficiente doar câteva picături. Ele se colectează printr-o înțepătură în deget, ca la testul pentru măsurarea glicemiei. Rezultatul este vizibil sub forma unor linii roșii în 5-15 minute, timp care variază de la un producător la altul. Pe piață există numeroase teste rapide, produse în mare parte în China, dar și în Coreea de Sud și Italia. Numai câteva dintre ele au și certificarea Uniunii Europene pentru comercializare în statele membre UE. 

În România, testele rapide nu sunt disponibile la cerere. Ele se efectuează doar în câteva spitale de stat pacienților tratați și vindecați. Teste rapide de anticorpi ar urma să efectueze și Primăria Capitalei, care a anunțat că va testa în curând 10.500 de bucureșteni. Pentru fiecare dintre ei au fost comandate un test rapid antigen (care depistează infecția curentă) și unul de anticorpi (care indică o infectare anterioară). 

Precizia testelor rapide, contestată

Marea Britanie a avut, recent, o experiență negativă cu aceste teste. În luna martie, guvernul britanic a făcut un stoc de peste 17,5 milioane de kituri de testare, cu intenția de a le trimite acasă cetățenilor săi și de a vedea astfel cât de mulți sunt imunizați. 

După ce au fost evaluate de experții Universității Oxford, s-a dovedit că multe dintre aceste teste „nu au funcționat bine”, a anunțat John Bell, profesor de științe medicale la prestigioasa universitate britanică, citat de Bloomberg. La analizele care le-au evaluat acuratețea, ele au dat multe rezultate fals negative și fals pozitive. „Cu siguranță, nu vrem să le spunem oamenilor că sunt imuni când, de fapt, nu sunt și vrem ca toți cei care au imunitate să fie siguri de acest lucru ca să se poată întoarce la muncă”, a declarat profesorul britanic. 

Autoritățile medicale europene au descoperit teste care aveau certificate de conformitate CE falsificate sau care erau comercializate fără aceste cerftificate. Oficialii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România atrag atenția periodic asupra neregulilor descoperite la anumite dispozitive medicale și avertizează importatorii și distribuitorii să fie prudenți și să verifice dacă produsele sunt conforme înainte de a le distribui pe piața din România. 

Acuratețea testelor se evaluează în funcție de două criterii: sensibilitatea – capacitatea de a detecta anticorpii, și specificitatea – posibilitatea de a identifica anumiți anticorpi dintre toți. Un test cu o acuratețe bună ar trebui să aibă o sensibilitate și o specificitate de peste 95%. Cele existente pe piață la ora actuală au mai puțin de atât.

O altă problemă observată de experți în legătură cu aceste teste de anticorpi este ceea ce se numește reactivitate încrucișată. „Sunt șase tipuri diferite de coronavirusuri care pot infecta oamenii și, dacă ai avut o varietate de infecții cu coronavirus în noiembrie, dar nu ai avut COVID-19,  este foarte posibil să ai rezultat pozitiv la testul pentru anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2”, spune Donald Thea, profesor de sănătate globală la Universitatea Boston, citat de MIT Technology Review.

Testele rapide pot oferi un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgG, cei de lungă durată, din cauza asemănărilor antigenice dintre toate coronavirusurile.

Testele de laborator, disponibile și în România

Testele imunologice, care se prelucrează în laborator, au o acuratețe mai ridicată decât cele rapide. Unele dintre ele sunt calitative, ceea ce înseamnă că detectează doar prezența anticorpilor (cum este testul prin tehnica ELISA), iar altele pot măsura și concentrația (titrul) lor în sânge și se numesc cantitative (se folosesc tehnici de chemiluminiscență și electrochemiluminiscență). Această informație în plus ne va ajuta pe viitor să aflăm care este nivelul optim al anticorpilor protectori și în ce măsură suntem protejați de o nouă infectare. 

Avantajul testelor serologice față de testele rapide de anticorpi este acuratețea mult mai mare. Tehnicile imunologice de laborator au o specificitate și o sensibilitate foarte mari. Ele detectează extrem de specific chiar și un nivel mai scăzut de anticorpi.

Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, medic-șef Laborator Central București și director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA. 

Momentan, specialiștii Rețelei private de sănătate Regina Maria testează gratuit cadrele medicale din sistemul public, din prima linie a luptei anti-COVID-19, în colaborare cu managementul spitalelor. După încetarea stării de urgență, testele vor fi disponibile și pentru publicul larg. Tot atunci vor comunica și prețul acestui test.

„Testele de anticorpi care folosesc tehnica ELISA au fost primele lansate pe piață, fiindcă aceasta este una dintre cele mai vechi tehnici din imunologie și a fost cel mai simplu de validat într-un timp atât de scurt. Testele mai complexe de laborator, cum sunt cele prin tehnici de chemiluminiscență și de electrochemiluminiscență, sunt în diferite stadii de aprobare spre comercializare”, spune dr. Andreea Alexandru. 

Pentru această testare, se recoltează sânge ca la analizele uzuale, iar rezultatul este disponibil după una-două zile. Pe buletinul de analiză se precizează dacă proba este pozitivă, negativă sau echivoc. „Rezultatul echivoc în astfel de reacții imunologice apar atunci când există anticorpi nespecifici. O astfel de situație poate fi întâlnită în cazul unei infecții cu un coronavirus diferit de cel care provoacă boala COVID-19”, explică specialistul. Prin urmare, testul ne spune dacă avem anticorpi, dar nu și în ce cantitate. 

De ce depinde răspunsul imun

Dacă un bolnav vindecat dobândește sau nu anticorpi împotriva noului coronavirus depinde, pe de o parte, de virusul în sine, iar pe de alta, de modul în care organismul reacționează la el. 

„Există agenți patogeni care nu stimulează producția de anticorpi și un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, așa cum este învățat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» și reușește astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaște foarte bine mecanismul prin care invadează organismul și, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, potrivit specialistului în medicină de laborator Andreea Alexandrescu. 

Răspunsul imun poate varia și de la o persoană la alta, în funcție de organismul fiecăreia. La primul contact cu un virus sau cu o bacterie nouă, sistemul de apărare poate avea reacții diferite de la un individ la altul. Unii răspund exacerbat și fac forme severe de boală, pentru că „nivelul de gravitate al bolii este dat nu numai de germene în sine, ci și de reacția organismului la acesta. De ea depinde și nivelul de anticorpi dezvoltat, rapiditatea cu care sunt produși, dar și eficiența lor. Acesta este un lucru care ține strict de fiecare dintre noi, de genetica noastră, la fel cum se întâmplă și în gripă sau în alte infecții.

Modul de mobilizare a tuturor resurselor ca să lupte împotriva lui și să-l elimine din organism depinde de fiecare organism în parte. Gândiți-vă că jucați Warcraft, vă întâlniți pe hartă cu un nou concurent și fiecare câștigă sau pierde teritorii, în funcție de cât de bine gestionează jocul. Este exact același lucru: cum știm să ne organizăm ca să ținem piept invadatorului”, explică medicul.

Cât de bine reacționează sistemul imunitar la virus depinde și de vârsta celui infectat, fiindcă imunitatea este redusă în primii ani de viață, atinge apogeul la maturitate și scade pe măsură ce îmbătrânim. „Statusul nutrițional, anumite medicamente și anumite condiții care deprimă sistemul imunitar sunt alți factori de care depinde răspunsul nostru imun”, conchide dr. Andreea Alexandru. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare