Cum se apără medicii de gripă, răceli și COVID-19 în sezonul rece. Soluții pentru imunitate

Soluții pentru imunitate. Cum se apără medicii de gripă, răceli și COVID-19 în sezonul rece

În acest sezon rece, provocările pentru sistemul imunitar sunt mai multe decât în anii trecuți. Pe lângă gripă și răcelile obișnuite, ne confruntăm acum și cu pandemia de coronavirus, iar lumea medicală este în căutarea unor metode de prevenire a acestor infecții respiratorii. La ce soluții pentru imunitate recurg medicii și ce recomandări fac populației aflați din acest articol.

Masca de protecție, distanțarea fizică și igiena mâinilor sunt cele mai sigure și mai eficiente măsuri prin care ne putem proteja de COVID-19, dar și de gripă sau de răcelile obișnuite de sezon. Respectarea acestor măsuri ne ține departe de virusurile respiratorii, dar medicii ne recomandă, totodată, să ne pregătim sistemul imunitar pentru a lupta împotriva acestor boli infecțioase.  

Imunitatea este un mecanism complex pe care îl putem menține în echilibru cu un regim de viață sănătos. Alegerile noastre alimentare și stilul de viață ne pot reduce riscul de infectare cu bolile de sezon, dar și cu COVID-19. O dietă sănătoasă și variată, activitatea fizică și odihna sunt câteva dintre  ajutoarele pe care le putem oferi organismului în lunile următoare. Le argumentăm în continuare cu studii și recomandări venite de la medici reputați.

Soluții pentru imunitate: vitamine și minerale

În contextul pandemiei de coronavirus, oamenii de știință și-au îndreptat atenția asupra unor nutrienți care ar putea avea un efect protector. Studiile recente arată că anumite vitamine și minerale pot să influențeze riscul de infectare cu SARS-CoV-2 și chiar evoluția bolii COVID-19 către forme severe. Este cunoscut faptul că nivelul scăzut al anumitor vitamine și minerale în organism reduce imunitatea la virusurile respiratorii și la alți agenți patogeni. Deficitul a fost asociat și cu un nivel mai mare de inflamație în organism sau cu o recuperare mai îndelungată după boli. 

Ce soluții pentru imunitate avem ca să ne reducem riscul de îmbolnăvire? Cunoscutul imunolog al guvernului american Anthony Fauci, care conduce Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA, a dezvăluit recent, în cadrul unui LIVE pe Instagram, cum își menține imunitatea puternică în această perioadă. Recomandările expertului pentru întărirea imunității în aceste luni sunt vitaminele D și C. 

Vitamina D

„Dacă aveți deficit de vitamina D, aceasta are un impact asupra susceptibilității la infecție. Nu m-ar deranja să recomand – fac asta și eu – ca oamenii să ia suplimente de vitamina D”, spune Fauci. 

Recomandarea expertului american este argumentată științific. În primele luni ale pandemiei, s-au publicat studii care semnalau infectări mai numeroase cu virusul SARS-CoV-2 și decese mai multe în țările îndepărtate de Ecuator, unde locuitorii au adesea deficit de vitamina D. Pornind de la această observație, medicii s-au întrebat dacă nu cumva această vitamină are rol protector. 

Studii anterioare, cum este acesta, publicat în revista British Medical Journal, au arătat că vitamina D reduce riscul de infecții acute ale tractului respirator, altele decât COVID-19.  

Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Chicago au descoperit recent o legătură între vitamina D și riscul de infectare cu COVID-19. „În studiul nostru, pacienții care aveau un nivel mai scăzut de vitamina D au avut o probabilitate mai mare de a fi testați pozitiv pentru COVID-19”, a explicat dr. David Meltzer, coordonatorul cercetării publicate în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA Network). Alte studii au arătat că infecția COVID-19 evoluează mai sever la pacienții cu deficit de vitamina D. 

Există mai multe forme de vitamina D, dar cea mai importantă este D3. În cea mai mare parte, ea se sintetizează în piele, dar ne putem asigura un aport optim și din alimente. Mai multe despre sursele naturale și despre cum se manifestă deficitul găsiți în acest articol

Când avem nevoie de suplimentarea vitaminei D 

În România, deficitul de vitamina D pentru populația generală este estimat la 40% pentru sezonul cald și la 70% pentru cel rece, potrivit Ghidului pentru evaluarea statusului vitaminei D, publicat de Ministerul Sănătății. Documentul recomandă suplimentarea cu vitamina D3, astfel:

-La persoanele adulte, asimptomatice, care nu se încadrează în grupele de risc menționate mai jos, suplimentarea se face cu 600-1000 UI (unități internaționale) de vitamina D3 în sezonul rece, fără a fi necesară măsurarea nivelelor serice.

-La categoriile de risc de deficit vitamina D se recomandă mai întâi efectuarea testului de sânge care măsoară concentrația 25-OH-vitaminei D și apoi suplimentarea în funcție de valoarea concentrației, astfel încât nivelele serice să se mențină peste 30-50 ng/ml. 

Nivelul de 30 ng/ml (75 nmol/l) de vitamina D este considerat optim, iar ce depășește 100 ng/ml (250 nmol/l) este toxic. La fiecare 100 UI de vitamina D3, nivelul vitaminei D (25-OH-vitamina D) din sânge crește, în medie, cu 1 ng/ml (2.5 nmol/l).

Măsurarea nivelului vitaminei D serice este indicată la persoanele cu piele închisă la culoare, cu osteoporoză, cu tulburări ale mecanismului fosfocalcic, cu probleme de maldigestie și malabsorbție, cu boli hepatice, renale, endocrine, obezitate, astm, neoplazii, boli cardiovasculare și cu diabet zaharat tip 2

Oamenii au deficit de vitamina D când nu se expun suficient de mult la soare. Aportul meu de vitamina D era scăzut, așa că am început să iau suplimente și nivelul este acum normal”. 

Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase, din SUA

Vitamina D în exces poate fi toxică

Deși foarte mulți oameni iau suplimente de vitamina D3, se întâmplă foarte rar să depășească nivelul recomandat. Din 20.000 de persoane monitorizate în cadrul unui studiu, doar 37 au avut mai mult de 100 ng/ml de vitamina D în circulația sangvină și numai una dintre ele a manifestat toxicitate, la un nivel de 364 ng/ml. Toxicitatea se manifestă prin greață, vomă, oboseală, probleme de memorie și tulburări de vorbire. Excesul de vitamina D crește nivelul de calciu din organism, iar urmările pot fi periculoase: probleme digestive, amețeli, confuzie, sete excesivă și urinare frecventă. 

Vitamina C

Cel de-al doilea nutrient recomandat de imunologul american Anthony Fauci este vitamina C, care este „un bun antioxidant”, spune specialistul. Una dintre cele mai studiate molecule pentru rolul ei în imunitatea celulară, vitamina C era propusă ca tratament al infecțiilor respiratorii încă din 1930, la scurtă vreme după ce a fost izolată. Nu este clar în ce măsură poate preveni infecțiile respiratorii, dar studiile au arătat că vitamina C scurtează durata lor datorită proprietăților antiinflamatoare. O cercetare care a inclus 11.000 de persoane a demonstrat că administrarea a 1.000-2.000 mg de vitamina C pe zi reduce durata răcelilor cu 8% la adulți și cu 14% la copii. 

Având aceste informații despre beneficiile vitaminei C, oamenii de știință au urmărit beneficiile ei și în infecția COVID-19. De altfel, medicii au propus administrarea ei chiar din timpul epidemiei de SARS, din 2003, provocată de un alt coronavirus. În COVID-19, nu s-a demonstrat încă rolul profilactic, de prevenire a infectării cu virusul SARS-CoV-2, dar ar putea fi un bun adjuvant în tratarea infecției.

În acest moment, sunt 43 de studii în derulare care urmăresc beneficiile vitaminei C în prevenirea și tratarea COVID-19, potrivit National Institutes of Health (NIH) din SUA. Procesul inflamator care se declanșează în infecția cu noul coronavirus ar putea fi neutralizat cu ajutorul acestei vitamine prin mai multe mecanisme, este teoria de la care pornesc aceste cercetări. 

Când avem nevoie de suplimente cu vitamina C

Pentru că vitamina C este hidrosolubilă, ea nu este stocată în organism și trebuie să ne asigurăm un aport optim în fiecare zi – din surse naturale precum citricele, cătina, căpșunile, roșiile sau legumele cu frunze verzi. De suplimente alimentare avem nevoie atunci când nu reușim să ne asigurăm o alimentație bogată în fructe și legume sau în câteva situații în care organismul are nevoie de o doză mai mare: în infecții acute, inflamații, diaree, deficit de fier sau hipertiroidie. Fumătorii au, de asemenea, nevoie de o suplimentare a dietei cu vitamina C.

„Dacă oamenii vor să ia un gram sau cel mult două de vitamina C, ar fi bine”, recomandă dr. Anthony Fauci. Două grame de vitamina C (2.000 mg) este doza zilnică maximum admisă, pentru că o cantitate mai mare de atât poate fi toxică: acidifică urina, provoacă greață și diaree, iar la copii și la vârstnici, provoacă ceea ce poartă numele de hipervitaminoză, cu risc de afectare a rinichilor și a ficatului. 

Zincul

Zincul completează „triada” de nutrienți studiată de cercetători în contextul pandemiei de coronavirus. Despre acest mineral știm din studiile anterioare că este implicat în mecanismele imunitare. Organismul nostru are nevoie de zinc pentru activarea limfocitelor T, celule cu un rol foarte important în activitatea imună, demonstra un studiu publicat în 2010 în Revista Europeană de Imunologie. În lipsa lui, susceptibilitatea de apariție a infecțiilor este mai mare.

Un nivel crescut de zinc intracelular, acolo unde se concentrează cea mai mare cantitate din acest mineral în organism, împiedică replicarea mai multor virusuri cu genom ARN, așa cum este noul SARS-C0V-2, potrivit specialiștilor NIH. În studii de laborator, acest mineral s-a dovedit eficient când a fost administrat împreună cu clorochină, medicamentul antimalaric. Legătura dintre zinc și COVID-19 este analizată în continuare prin 13 studii care urmăresc beneficiile acestui nutrient.

Cea mai bogată sursă de zinc este carnea roșie, urmată de cea albă și de produsele lactate, de ouă și de cerealele integrale. Și legumele pot fi o sursă bogată de zinc, mai ales broccoli, sfecla roșie, ciupercile și varza. 

Prea mult zinc poate fi toxic

De cât zinc avem nevoie pentru o imunitate puternică este un subiect de dispută, pentru nivelul lui nu poate fi măsurat cu acuratețe și supradozajul poate avea efecte adverse grave. Specialiștii NIH recomandă o doză zilnică de 11 mg în cazul bărbaților și de 8 mg pentru femeile care nu sunt însărcinate. 

Excesul de zinc poate crea  complicații mai mari decât aportul insuficient. Doza tolerabilă pentru organism este de 40 mg pe zi pentru adulți. Mai mult de atât ne poate produce o intoxicație care se manifestă prin greață, vomă, diaree, dureri abdominale și simptome de răceală: febră, frisoane, tuse, dureri de cap și oboseală.

Dacă este suplimentat pe termen lung, zincul poate provoca deficit de cupru, care duce la anemie și la probleme neurologice ireversibile, cum sunt parestezia (amorțeli), ataxia (probleme de coordonare a mișcărilor) sau spasticitate (tulburare a controlului mușchilor). Deficitul de cupru a fost observat chiar și după numai 10 luni de suplimentare cu zinc. 

Stresul 

„Dacă vă doriți cu adevărat ca sistemul imunitare să funcționeze optim, sunt lucruri normale pe care trebuie să le faceți: dormiți suficient, adoptați o alimentație bună și încercați să evitați sau să atenuați stresul, despre care știm că poate afecta uneori sistemul imunitar”, mai recomandă dr. Anthony Fauci, într-un interviu pentru publicația Business Insider

Să controlăm stresul și să ne găsim un echilibru într-o perioadă de criză, cum este pandemia de coronavirus, poate fi o provocare, dar este esențial să facem acest lucru pentru buna funcționare a imunității. Stresul slăbește sistemul imunitar, semnala un studiu realizat de Asociaţia Americană de Psihologie. Hormonii de stres eliberați de creier în momentele de tensiune scad capacitatea de apărare a organismului în fața agenților patogeni. 

Când trecem prin perioade îndelungate de stres, scade nivelul unor celule cu rol crucial în mecanismul de apărare: celulele NK („Natural Killer”, care distrug celulele infectate de virusuri și celulele tumorale), celulele T (care distrug virusurile și celulele maligne) și interferonul gamma (care activează alte celule imunitare cu rol în combaterea infecțiilor virale, bacteriene și parazitare). 

Ce putem face pentru a diminua stresul și a ne asigura o imunitate puternică în acest fel? Găsiți mai multe soluții în articolul acesta, acesta și acesta

Soluții pentru imunitate: odihna

Somnul este una dintre cele mai importante componente a unui stil de viață sănătos, dar și un obicei cu care mulți dintre noi suntem „certați”. Odihna este vitală pentru buna funcționare a organismului. În timp ce dormim, eliberăm hormoni cu rol în dezvoltare, ne consolidăm memoria, stocăm nutrienți și ne îmbunătățim funcțiile imune. În timpul somnului, sistemul nostru imunitar eliberează citokine, celule cu un rol de apărare foarte important în infecții și în inflamații. Privarea de somn scade producția citokinelor, dar și a celulelor NK, iar răspunsul imun al celulelor T este afectat de odihna insuficientă. 

Dacă dormim mai puțin de 6 ore pe noapte, vom avea o susceptibilitate mai mare la răcelile de sezon, potrivit unui studiu publicat de Oxford Academic. Odihna suficientă ajută și vindecarea. În timpul somnului, sistemul imunitar luptă mai bine împotriva virusurilor și a altor agenți patogeni. Așa se explică de ce avem tendința să dormim mai mult când suntem bolnavi.

Cât de mult ar trebui să dormim pentru un sistem imunitar puternic depinde de vârstă. Adulților le sunt recomandate cel puțin 7 ore de somn pe noapte, în vreme ce adolescenții au nevoie de 8-10 ore de odihnă pe noapte, spun specialiștii Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA.

Problemele cu somnul pot fi rezolvate prin schimbarea stilului de viață, iar în cazurile mai severe, prin tratament medicamentos. Iată un ghid complet despre cauza tulburărilor de somn și soluțiile la care putem apela pentru a dormi suficient. 

Soluții pentru imunitate: activitatea fizică

Exercițiile moderate au un efect benefic asupra sistemului natural de apărare al organismului și se numără printre cele mai recomandate soluții pentru imunitate. O singură ședință de exerciții fizice este suficientă pentru a crește eficiența vaccinurilor la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, au observat cercetătorii Universității din Houston. Sportul ne influențează imunitatea prin trei mecanisme: el reduce nivelul de stres, are acțiune antiinflamatoare și stimulează regenerarea celulelor imunitare. 

Regula „Cu cât mai mult, cu atât mai bine” nu se aplică în cazul exercițiilor fizice. Activitățile solicitante și pe o perioadă îndelungată au efectul invers: ele scad imunitatea. Sportivii de performanță acuză adesea infecții de tract respirator superior după antrenamente sau după competiții, potrivit aceluiași studiu. Acest efect negativ apare pe fondul scăderii nivelului de imunoglobuline A secretorii. 

Ce fac medicii români pentru imunitate

În această perioadă, și medicii români  își îndreaptă atenția asupra metodelor de prevenție pentru infecțiile respiratorii de sezon, dar și pentru boala COVID-19. În secția de Terapie Intensivă nou-născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, din București, medicii au pus în aplicare câteva măsuri suplimentare de precauție.

„La începutul pandemiei, am spus cu colegii mai tineri și cu ceilalți colegi: «Uite, asta facem din punct de vedere administrativ: purtăm mască cu toții, mâncăm într-un anume fel – legume și fructe proaspete, foarte important. Avem toleranță 0 pentru carbohidrați (…), iar dacă putem să luăm câteva suplimente demonstrat că ne ajută, este foarte bine – ceea ce și facem. Avem rezerve de vitamina C, de vitamina D și apoi am adăugat și zinc, iar unii dintre noi și quercetină. Acestea sunt lucrurile simple, pe care credem că le facem corect”, a spus doctorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de terapie intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”, .

„Infecțiile virale repetate pot crea modificări genetice importante. Unele pot declanșa neoplaziile – leucemiile, de exemplu. Ca atare, prevenția noastră înseamnă a restabili competența unui sistem imun. Nu înseamnă că noi îl stimulăm. Noi restabilim lucrurile, le readucem la normal”.

dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de terapie intensivă nou-născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, din București

Cum putem susține imunitatea copiilor

Specialistul oferă câteva recomandări părinților pentru a susține imunitatea copiilor în acest sezon. „Eu cred că (n.r. – sunt importante) nutriția, comportamentul nostru, al părinților (lăsat copilul la joacă, la soare, luat din fața tabletei) și două suplimente care ne lipsesc în mod nativ din nutriție”, spune dr. Cîrstoveanu.

„Într-o infecție, nevoia de vitamina C este enormă. Fără Vitamina C, celula este incompetentă”.

DR. CĂTĂLIN CÎRSTOVEANU, ȘEFUL SECȚIEI DE TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUȚI DE LA SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ PENTRU COPII „MARIE CURIE”, DIN BUCUREȘTI

Carbohidrații din alimentație afectează capacitatea celulelor imune de a lupta împotriva infecțiilor, atrage atenția specialistul. În locul lor, ar trebui să punem pe masă legume și fructe proaspete, cât mai multe alimente în stare naturală și pește. Carnea ar fi bine să fie albă și să nu conțină hormoni sau antibiotice. Din păcate, alimentația omului modern este adesea dezechilibrată, iar unii nutrienți nu se absorb în cantitate suficientă organismului.

„Administrarea diverselor suplimente alimentare la copii nu se face însă după ureche (…). Trebuie să dozăm nivelul vitaminei D și dacă el este scăzut, înseamnă că avem un comportament alimentar care ne asigură un nivel insuficient. Apoi, e demonstrat că ceea ce luăm din legume și fructe pentru a ne asigura nivele serice de vitamina C este total insuficient. Ca atare, ea trebuie suplimentată”, conchide medicul. 

Conform protocolului național pentru profilaxia rahitismului, copiii de 0-15 ani au nevoie zilnic de 400-800 UI de Vitamina D, dozajul fiind personalizat de pediatru în funcție de deficitul fiecăruia.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare