Reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19. 8 întrebări esențiale

Întrebările esențiale despre reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19

După nici 2 ani de la izbucnirea pandemiei, avem deja patru vaccinuri anti-COVID-19 autorizate în Uniunea Europeană, dar cât de sigure sunt ele? Cât de bine au fost testate într-un timp atât de scurt? Aceste vaccinuri noi, cu tehnica ARN-ului mesager, ne pot modifica ADN-ul? Clarificăm aceste dileme cu un specialist implicat în campania de vaccinare anti-COVID-19 din România.

Suntem printre țările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID, arată un studiu Ipsos citat de Mediafax. Serul mult așteptat de unii este privit cu multă neîncredere de alții. 43% dintre români nu s-ar imuniza împotriva noului coronavirus, relevă sondajul realizat în 28 de țări. România ocupă un loc fruntaș la reticența față de vaccinare alături de Ungaria, Polonia și Rusia.

Teama de reacții adverse și neîncrederea în eficiența vaccinului sunt motivele pentru care românii nu s-ar imuniza, mai spune sondajul Ipsos. Reticența pare justificată dacă ne gândim că două vaccinuri, de la Pfizer/BioNtech și Moderna, au fost aprobate în Uniunea Europeană în mai puțin de un an de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Alte două seruri, produse printr-o tehnologie diferită – de la AstraZeneca-Oxford, respectiv de la Johnson & Johnson, au fost autorizate în UE.

Niciodată în istorie nu a fost create vaccinuri într-un timp atât de scurt și tocmai acesta pare să fie motivul pentru care oamenii le privesc cu neîncredere. Am dezbătut această problemă cu un specialist implicat în campania de vaccinare anti-COVID-19 din România, medicul Gindrovel Dumitra, care este vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

1. Ce reacții adverse au raportat producătorii de vaccinuri anti-COVID-19?

Teama de efecte secundare alimentează reticența la vaccinurile anti-COVID-19, cu toate că Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a dat asigurări că ele „respectă aceleași reglementări legale ca alte medicamente în privința calității, siguranței și eficacității. Ca toate medicamentele, efectele vaccinurilor anti-COVID-19 sunt testate mai întâi în laborator, inclusiv pe animale, și apoi pe voluntari”.

Toți producătorii care au primit deja aprobare pentru vaccinul lor sau care sunt foarte aproape de autorizare au raportat reacții adverse după imunizare. Ele merg de la ușoare până la moderate, după cum urmează:

Pfizer/BioNTech (denumit Comirnaty). Reacții adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de o persoană din 10): inflamație și durere la locul injectării, oboseală, febră, frisoane, dureri musculare, articulare și de cap. Reacții adverse frecvente (pot afecta până la o persoană din 10): greață, înroșire la locul de administrare a injecției. Reacții adverse mai puțin frecvente (pot afecta până la o persoană din 100): mărire a ganglionilor limfatici, stare de rău, durere la nivelul unui membru, insomnie, mâncărimi la locul de administrare a injecției. Prospectul integral este disponibil pe platforma națională de informare #ROVACCINARE.

Moderna. Reacții adverse foarte frecvente: febră, frisoane, oboseală excesivă, dureri de cap, greață, vărsături, durere sau umflare a locului de administrare a vaccinului, umflare în zona axilei, dureri musculare, dureri articulare și rigiditate. Reacții adverse frecvente: erupție, înroșire sau urticarie la locul de administrare al injecției. Reacție mai puțin frecventă: mâncărimea la locul de injectare. Prospectul integral este disponibil pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

AstraZeneca/Oxford. Reacții adverse foarte frecvente: stare generală de rău, oboseală, frisoane sau stare febrilă, dureri de cap, dureri musculare sau de articulații. Reacții locale: sensibilitate, durere, senzație de căldură, roșeață, mâncărimi, umflare sau învinețire. Reacții adverse frecvente: umflătură la locul injectării, febră, vomă, simptome de răceală precum temperatură ridicată, durere în gât, rinoree. tuse și frisoane. Reacții adverse mai puțin frecvente: stări de amețeală, apetit scăzut, dureri abdominale, noduli limfatici măriți, transpirație excesivă, mâncărimi sau iritații ale pielii. Prospectul integral este disponibil integral, în engleză, pe platforma oficială de informare a Guvernului Marii Britanii.

Din datele raportate de companii producătoare, mai știm că aproape 2% dintre voluntarii la studiile Pfizer și Moderna au făcut febră mare, de 39-40 de grade Celsius. Vaccinul de la AstraZeneca/Oxford ar avea reacții adverse mai puține la vârstnici – lipsește la ei febra, în special.

La scurtă vreme după ce vaccinul de la Pfizer a fost aprobat în Marea Britanie (înainte de a primi autorizarea în UE), au fost raportate două cazuri de anafilaxie. După aceste incidente, autoritățile au recomandat ca persoanele cu antecedente de reacții alergice severe la alimente sau medicamente să nu se vaccineze.

Îngrijorări legate de vaccinul de la Pfizer

În general, reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19 raportate de producători le întâlnim și la alte vaccinuri. Cu toate acestea, am avut câteva semnale îngrijorătoare cu privire la siguranța lor în aceste luni de cercetare. Câțiva voluntari au decedat sau au dezvoltat boli grave în timpul studiilor clinice pentru vaccinurile COVID-19.

Patru voluntari care au primit vaccinul de la Pfizer/BioHtech au dezvoltat paralizie facială temporară (paralizia Bell), arată un raport al Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA. Documentul susține, însă, că frecvența acestei forme de paralizie în grupul de studiu este similară celei din populația generală, adăugând că nu se poate stabili în acest moment o relație cauzală directă. Cu toate acestea, producătorii au adăugat în prospect „căderea„ temporară a feței, pe o singură parte, în categoria reacțiilor adverse rare (care pot afecta până la o persoană din 1.000). Aceeași reacție, paralizia Bell, se regăsește acum pe lista reacțiilor rare la vaccinul Moderna.

Același raport american a semnalat 6 decese în timpul studiului clinic pentru vaccinul de la Pfizer. Patru dintre ele s-au înregistrat în grupul placebo, iar două în grupul celor care au primit vaccinul. Ambii voluntari aveau peste 55 de ani și au decedat în urma unor probleme cardiovasculare. Din nou, FDA a concluzionat că decesele nu pot fi asociate vaccinului și că frecvența lor în grupul de studiu este similară celei din populația generală.

În luna ianuarie 2021, Norvegia a declanșat o anchetă după ce 23 de bătrâni au decedat în urma imunizării cu vaccinul anti-COVID-19 produs de Pfizer-BioNTech, relatează Bloomberg. Reacțiile avderse la vaccin precum febra, greața și diareea ar fi putut contribui la moartea vârstnicilor care aveau o sănătate precară, susțin reprezentanții Institutului norvegian pentru Sănătate Publică. Aceste reacții comune, care nu pun probleme la persoanele mai tinere, ar putea să agraveze boli preexistente la bătrâni. Cu toate acestea, nu există o conexiune certă între decese și vaccin.

Studii întrerupte pentru vaccinurile de la AstraZeneca și Johnson&Johnson

Și pentru celelalte vaccinuri anti-COVID-19 au apărut semnale îngrijorătoare în aceste luni de cercetări. La începutul lui septembrie 2020, studiul clinic de fază 3 pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca-Oxford, a fost întrerupt după ce un voluntar din Marea Britanie a fost diagnosticat cu mielită transversă – o inflamație a coloanei vertebrale. O comisie independentă care monitorizează siguranța medicamentelor a demarat investigații, notează BBC.

Studiul a fost reluat, dar ghinioanele s-au ținut lanț de acest vaccin. În octombrie, un voluntar din Brazilia a murit. Presa braziliană a scris că era vorba despre un medic de 28 de ani care s-a infectat cu COVID-19 de la pacienții săi și a făcut o formă severă de boală. Și studiul pentru vaccinul anti-COVID-19 de la Johnson&Johnson a fost întrerupt după moartea suspectă a unuia dintre voluntari, dar nici autoritățile, nici companiile farmaceutice producătoare nu au dat prea multe detalii despre aceste incidente. 

Astfel de incidente sunt investigate de autorități independente, care fac anchete și stabilesc dacă există o relație de cauzalitate între vaccin și reacția adversă semnalată. Faptul că studiile au fost reluate indică două ipoteze, potrivit medicului Gindrovel Dumitra: fie persoana respectivă s-a aflat în lotul-martor, și nu în cel de studiu – situație în care este exclusă clar orice asociere cu reacțiile vaccinurilor-, fie s-a aflat în lotul de studiu, dar a avut o cauză a morții evidentă, care nu a putut fi corelată cu vaccinul. „Când administrezi un vaccin la 30.000 sau 50.000 de oameni, se poate întâmpla orice”, spune medicul. 

Noi nu aducem în programul național de imunizare vaccinuri netestate. Ele sunt testate conform procedurilor internaționale”. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

2. Vaccinurile genetice ne modifică ADN-ul?

Noua tehnologie pe bază de ARN mesager a stârnit printre oameni teama că vaccinurile le-ar putea schimba ADN-ul și le-ar putea provoca boli grave din această cauză. Două seruri care se administrează acum în UE, cel de la Pfizer/BioNTech și cel de la Moderna, folosesc această metodă de inginerie genetică pe care o explicăm în continuare. Ele conțin un mic segment din lanțul ARN al coronavirusului, segment care oferă organismului nostru instrucțiunile genetice, „rețeta” pentru a fabrica proteine S – principala proteina implicată în declanșarea răspunsului imun după infectare.

„În cazul vaccinurilor tradiționale, aceste proteine S de suprafață trebuie cultivate, proces care poate fi îndelungat. Or, tehnologia a venit să ajute organismul nostru să producă el însuși acest antigen (n.r. – substanță care determină apariția unui răspuns imun, proteinele S în acest caz). Antigenul nu mai este produs în exterior. Bucățica de ARN a virusului este administrată prin injectare, informația este copiată și organismul sintetizează proteina S pe baza acestei informații. Ea este livrată în circulația sangvină și recunoscută apoi de celulele purtătoare de antigen ca fiind non self (n.r. – străine organismului). Mai departe, se declanșează mecanismul prin care se produc anticorpi, respectiv apărare antiinfecțioasă mediată celular – prin intermediul limfocitelor T”, explică dr. Gindrovel Dumitra.

Pentru a înțelege mai bine cum acționează, detaliem puțin procesul. „Segmentul de ARN injectat pătrunde în celule și ajunge în citoplasmă, nu în nucleu. Acesta este un mecanism esențial de înțeles: el nu poate modifica ADN-ul uman pentru că nu intră în nucleul celulelor noastre; ajunge doar în citoplasmă, unde este preluat de aparatul Golgi, informația de pe el este apoi copiată, iar corpusculii lui Palade sintetizează proteina S de suprafață pe baza acestei informații. Dacă prin vaccinurile de până acum era livrat antigenul împotriva căruia se fabricau anticorpii de către organism, de data aceasta, organismul face ceva mai mult”. 

Nu există în acest moment pe piață niciun alt vaccin aprobat care folosește tehnologia ARN mesager, dar ea a fost testată în studii in vitro încă din anul 1990 și apoi pe alte virusuri, precum coronavirusul care a provocat epidemia de SARS.

„Nu poți să te plimbi cu mașina de la Craiova la București doar cu un far, fără să ai și restul pieselor care compun mașina. Exact asta se întâmplă cu vaccinurile pe bază de ARN mesager: se administrează o singură componentă preparată în exterior”.

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

Ingineria genetică, în general, a fost privită dintotdeauna de oameni cu teamă și neîncredere. La fel s-a întâmplat și cu vaccinurile HPV și antihepatitic B, ambele produse prin inginerie genetică și primite cu reticență pentru că era o tehnologie complet nouă. „Pentru aceste vaccinuri, se sintetizează antigenul de pe suprafața virusului – în cazul hepatiticului, antigenul de suprafață HBs, iar în cazul vaccinului anti-HPV, proteina L2 de suprafață. Se obține o structură proteică asemănătoare cu proteina de pe suprafața virusului, care apoi se reasamblează și se formează o particulă virală. Este ca o minge de baseball care conține proteine de suprafață reasamblate, dar nu conține materialul genetic central”, explică dr. Dumitra

3. Cât timp au fost monitorizate reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19?

Cele mai multe efecte adverse ale vaccinurilor apar în 4-6 săptămâni de la imunizare, susțin oficialii EMA într-un document care listează condițiile de aprobare pentru vaccinurile EMA. „În principiu, aprobarea condiționată pentru un vaccin anti-COVID-19 se bazează pe revizuirea datelor de siguranță pentru cel puțin 6 săptămâni post-vaccinare”, se arată în comunicarea oficială. 

Sunt suficiente 6 săptămâni de evaluare a reacțiilor adverse după vaccinare? „În general, ele apar la vaccinuri în primele 24-72 de ore post-inoculare. Rareori, pot să apară reacții adverse severe în prima lună. În cazul vaccinului antipertussis celular, care se folosea în trecut împotriva tusei convulsive (n.r. – acum se folosește varianta acelulară a vaccinului, cu mai puține efecte adverse), în prima lună de la administrare putea apărea encefalita (n.r. – inflamație severă a creierului) ca reacție adversă. La 7-8 zile de la administrarea vaccinului antirujeolic poate apărea rujeola mitigată (n.r. – formă atenuată de rujeolă). Este mai puțin probabil să se întâmple ceva după prima lună de la administrarea vaccinului. Cele două săptămâni de monitorizare în plus solicitate de EMA sunt considerate de siguranță. 

La vaccinul antigripal, reacțiile adverse apar exclusiv în primele zile de la inoculare, iar cele mai întâlnite sunt durere la locul de injectare, febră, greață, durere de cap, stare de neliniște. În cazul acestui vaccin, nu sunt reacții adverse care să apară mai târziu. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

4. Mai urmărește cineva reacțiile adverse ale vaccinurilor după ce sunt aprobate?

Orice moleculă nouă trece printr-o etapă de cercetare, o etapă preclinică (în care este testată pe culturi de celule vii sau pe animale) și o etapă clinică, derulată în mai multe faze. Decizia de autorizare a unui vaccin vine după analiza datelor din faza 3 a studiilor clinice, dar evaluarea eficacității și a siguranței nu se oprește aici.

Informațiile pe care le primim sau le așteptăm acum despre eficiența vaccinurilor COVID-19 provin din faza 3 a studiilor clinice, dar nu este ultima etapă de testare. După ce un vaccin obține autorizație de punere pe piață, evaluarea lui continuă cu faza 4, în care se urmărește acțiunea pe termen lung. Pot fi identificate reacții adverse noi în această etapă sau o eficiență mai redusă decât cea calculată din studiul de fază 3. 

„Voluntarii vaccinați în studiile clinice vor fi monitorizați pentru o perioadă de până la 5 ani. În 2008, a existat la vaccinul HPV o cercetare a FDA legată de decesul unor persoane care au fost vaccinate HPV în loturile de studiu. Decesele au fost declarate după cei 5 ani de urmărire. După o investigație, s-a constatat că erau cauze precum accidente de circulație, accidente trombotice și alte probleme care se întâmplă într-un lot mare de oameni pe o perioadă de 5 ani. Numărul deceselor era mai mare în lotul placebo decât în lotul de studiu, ceea ce este un argument cât se poate de clar că vorbim de coincidențe”, spune dr. Dumitra. 

Vaccinurile anti-COVID-19 vor fi monitorizate în continuare, așa cum se întâmplă cu toate medicamentele și vaccinurile noi. Faza 4 a studiilor clinice nu înseamnă că serurile sunt administrate experimental, așa cum a fost cazul remdesivirului, de exemplu, explică medicul specialist. „Acum, noi nu continuăm studiile administrând vaccinurile prin aceste programe naționale la nivel mondial. Oamenii înțeleg că se fac în continuare experimente cu vaccinurile, dar ele îndeplinesc toate criteriile odată ce sunt aprobate: numărul de participanți și obiectivele urmărite”, mai explică medicul.

5. Putem raporta undeva reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19?

Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a fost creată o pagină specială unde cei care au fost imunizați pot raporta reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19. 

Orice vaccin sau medicament aprobat este urmărit în continuare pentru efectele adverse. „Acest mecanism de farmacovigilență presupune că orice persoană care acuză reacții adverse să poată înscrie pe un site/o platformă tot ce s-a întâmplat. Pentru vaccinul anti-COVID-19, această secțiune specială are informații clare, pentru ca populația să poată raporta oricând eventuale reacții”, spune dr. Gindrovel Dumitra.

De mulți ani, putem raporta reacțiile adverse ale oricărui medicament sau vaccin pe această pagină a ANMDMR.

După ce raportăm o reacție adversă, se declanșează un mecanism de urmărire: vom fi contactați de un reprezentant al ANMDMR, care ne va face o fișă de investigație și va analiza observațiile. Acest traseu se aplică pentru orice medicament sau vaccin.

Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă raportează o reacție adversă pe site-ul ANMDMR, nu înseamnă că sunt parte a unui studiu clinic. Nu înseamnă că ne gândim noi că ar mai fi ceva legat de reacțiile adverse și nu am găsit până acum. Acest altceva” trebuie să existe în datele studiilor clinice. Nu se numește studiu clinic această raportare, ci farmacovigilență. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

6. Vaccinurile au fost testate pe suficient de mulți voluntari?

Autoritățile de reglementare a medicamentelor nu impun înrolarea unui număr anume de voluntari în faza 3 a studiilor clinice. EMA, de exemplu, vorbește despre „mii de voluntari”, fără a preciza însă un număr exact. Din motive de siguranță și pentru relevanță statistică, producătorii de molecule noi, care nu au mai fost testate pe subiecți umani, înrolează între 30.000 și 50.000 de participanți în studiile lor. Cu unele excepții, acesta este numărul pe care l-au respectat și producătorii de vaccinuri anti-COVID-19. Numărul de voluntari se împarte în două grupuri: unul primește serul activ, iar celălalt, placebo (o soluție salină sau o altă substanță fără efect terapeutic).

Câți voluntari au inclus companiile farmaceutice care au deja vaccinuri anti-COVID-19 pe piață? Analizăm cifrele raportate pentru cele două vaccinuri autorizate în UE – de la Pfizer/BioNTech și de la Moderna, pentru cel care ar putea primi în curând aprobare – de la AstraZeneca/Oxford și de la Johnson&Johnson, dar și pentru Sputnik V, vaccinul rusesc produs de Institutul Gamaleya și aprobat de autoritățile ruse încă din luna august 2020. 

  • Studiul de la Pfizer și BioNTech a avut 43.500 de participanți;
  • Cercetătorii de la Moderna au inclus puțin peste 30.000 de participanți în faza 3 a studiului lor;
  • AstraZeneca/Oxford a avut 23.000 de participanți în ultima fază a studiilor clinice. 
  • Institutul Gamaleya a anunțat că testează vaccinul Sputnik V pe 40.000 de voluntari. Peste 22.000 de participanți la studiu au primit prima doză din vaccin și peste 19.000 ambele doze. Este cel mai mare studiu clinic efectuat vreodată în Rusia, spun oficialii federației;
  • Johnson&Johnson este lider la numărul de participanți cu cei aproape 60.000 de voluntari înrolați în studiu lor clinic de fază 3. 

7. Au fost grăbite testele clinice?

Companiile producătoare de vaccinuri nu pot înainta cererea de autorizare până nu ating numărul de îmbolnăviri stipulat de organismele de reglementare – un număr calculat ca fiind relevant statistic. În SUA, FDA a stabilit acest număr la 164, cu 14 mai mult decât în Europa. Aceasta înseamnă că producătorii care vor să comercializeze vaccinul lor și în SUA trebuie să raporteze 164 de îmbolnăviri la finalul fazei 3. 

Iată ce raportări au făcut principalii jucători aflați în cursa pentru un vaccin anti-COVID-19:

Pfizer și BioNTech au anunțat rezultatele finale după îmbolnăvirea a 170 de voluntari. Dintre aceștia, 162 făceau parte din grupul care a primit placebo, iar 8 dintre cei care au fost vaccinați cu serul anti-COVID-19;

Moderna a așteptat îmbolnăvirea a 196 de voluntari înainte de a trage concluzii despre eficacitatea vaccinului său și de a solicita aprobarea de urgență. 185 dintre ei erau din grupul placebo, iar 11 din cel care a primit vaccinul anti-COVID-19. Eficacitatea a fost calculată la 94,1%, informează Reuters;

AstraZeneca a așteptat îmbolnăvirea a 131 de voluntari înainte de a publica datele finale;

Institutul Gamalaya a publicat date intermediare după îmbolnăvirea a 39 de participanți, 31 din grupul placebo și 8 din cel care a primit vaccinul Sputnik V.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare