Românii se declară fericiți. Soluții pentru cei care nu se regăsesc în Raportul Mondial al Fericirii, dar ar vrea

Raportul Mondial al Fericirii 2024, publicat la 20 martie, de Ziua Internaţională a Fericirii, plasează România pe locul 32 din 143 de țări. Tinerii sub 30 de ani sunt chiar mai fericiți de-atât: se poziționează pe locul 8. Sunt însă aceste cifre, bazate pe autoevaluarea stării de bine, realiste?

Raportul Mondial al Fericirii reflectă starea de fericire din lume la un moment dat, iar ediția de anul acesta se bazează pe date colectate în intervalul 2021-2023. Anul acesta, spre deosebire de anii trecuți, autorii raportului s-au concentrat asupra fericirii oamenilor în diferitele etape ale vieții: tineri (însemnând persoane de până în 30 de ani), seniori (persoane de peste 60 de ani) și cei care se află între aceste intervale de vârstă, împărțiți în două grupuri (30-44 de ani și 45-59 de ani).

Iată cum arată, pe scurt, rezultatele raportului:

• Top 3 cele mai fericite țări din lume rămâne neschimbat față de anul trecut: Finlanda, Danemarca și Islanda.
• România se află pe locul 32 din 143 de țări la capitolul „evaluarea vieții”. Adică ne considerăm mai fericiți decât se consideră, de exemplu, spaniolii (locul 36), italienii (41), portughezii (55), grecii (64), moldovenii (71) sau bulgarii (81). Raportul de anul trecut ne poziționa pe locul 24 din 137 de țări.
• Tinerii din România sunt pe locul 8 în clasamentul fericirii. Practic, suntem în Top 10. În fața noastră se află doar Lituania, Israel, Serbia, Islanda, Danemarca, Luxemburg și Finlanda, iar următoarele două țări din top sunt Olanda și Cehia.
• Seniorii nu o duc atât de bine în România, modul în care își evaluează fericirea poziționându-ne pe locul 48. Spaniolii (locul 29) și italienii (38) sunt în fața noastră, dar portughezii, grecii, bulgarii și locuitorii Republicii Moldova de peste 60 de ani se consideră mai puțin fericiți decât românii.
• Românii din categoria de vârstă 30-44 de ani se poziționează pe locul 26, iar cei cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani se poziționează pe locul 35, ceea ce ne arată că, odată cu vârsta, ne evaluăm mai puțin pozitiv nivelul de fericire.  

O altă observație a autorilor raportului este aceea că femeile au mai frecvent emoții percepute ca fiind negative decât bărbații, iar diferența dintre sexe se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. La nivel global – având în vedere ambele sexe și toate categoriile de vârstă –, emoțiile negative sunt mai puternic resimțite în ultimii ani (2021-2023) decât în întervalul 2006-2010, exceptând regiunea Europei Centrale și de Est.

Ai nevoie să îți găsești ReFericirea, acel sentiment care te face să fii din nou bine cu tine? Conferința #Refericirea, un eveniment SmartLiving.ro aflat la a doua ediție, aduce în fața ta cinci specialiști de top care îți vor oferi informații utile despre cum poți să faci mai ușor față provocărilor de zi cu zi.

În cadrul unei conferințe care se întinde pe durata a șase ore, vei primi sfaturi pe care le vei putea aplica cu ușurință pentru a ajunge la un echilibru emoțional care să te facă să te simți mai bine cu tine însuți.

Specialiști ai stilului de viață sănătos vin sâmbătă, 13 aprilie, la Palatul Camerei de Comerț, strada Ion Ghica nr. 4, București (zona Universitate), și ne vor ajuta să ne concentrăm pe acele mici schimbări pe care le putem face ca să ne reechilibrăm.

Emoțiile pozitive, și ele analizate în raport, sunt mai des resimțite de către tineri decât de vârstnici. De altfel, în întreaga lume, la nivel declarativ, satisfacția legată de viață scade treptat de la copilărie la adolescență și până la maturitate. Adolescenții cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani raportează o satisfacție mai mare decât adulții cu vârste de 25 de ani sau peste.

Pentru intervalul de vârstă 10-15 ani autorii raportului au constatat că multe dintre țările participante nu au informații disponibile referitoare la bunăstarea globală. Totuși, se poate constata (din puținele date disponibile) că fetele încep să raporteze o satisfacție a vieții mai scăzută decât băieții în jurul vârstei de 12 ani. Acest decalaj între sexe se lărgește la 13-15 ani.

Raportul Mondial al Fericirii 2024 se bazează pe date din sondajele Gallup World Poll din 2021 până în 2023. Pentru a evalua nivelul de fericire, respondenților li s-a cerut să își autoevalueze satisfacția legată de viață folosind imaginea unei scări – scara Cantril. Practic, participanții sunt rugați să își imagineze o scară cu trepte numerotate de la zero, în partea de jos, până la 10, în partea de sus, partea superioară a scării reprezentând cea mai bună viață posibilă pentru ei, iar partea de jos a scării – cea mai nesatisfăcătoare viață posibilă pentru ei. Ulterior, li se cere să spună pe care treaptă a scării se poziționează în momentul prezent.

Pe lângă avantajele cercetărilor realizate prin autoraportare (care includ costuri reduse și acces la un număr mare de participanți), există și dezavantaje, cel mai important fiind acela că oamenii sunt adesea subiectivi atunci când își raportează propriile experiențe.

O statistică Eurostat publicată în 2021 poziționa România ca fiind cea mai puțin deprimată țară din Uniunea Europeană. Într-un articol redactat pentru Scena9, Simona Tache, psihoterapeut, analiza la acel moment motivele pentru care stăm atât de bine în statistici la capitolul sănătate mintală și numea ignoranța ca fiind principala cauză care ne determină să ne evaluăm atât de optimist.  

Fericirea vine la pachet cu bunătatea: factori asociați cu fericirea

În cadrul studiului au fost analizați câțiva factori care sunt asociați cu un nivel mai ridicat de fericire. Dintre aceștia se remarcă bunătatea (benevolence) – tradusă prin acțiuni caritabile, voluntariat, donații etc. – car a înregistrat o creștere considerabilă după pandemie comparativ cu perioada prepandemică. Cei mai generoși sunt și cei mai fericiți: milenialii (născuți între 1980 și 1990) și generația Z (născuți între 1990 și 2000).

• Citește și: Cum să fii bun: ce ne învață un antropolog și un psiholog despre bunătate

Interacțiunile sociale joacă și ele un rol esențial în gradul de fericire al celor din Raportul anual. Ele conduc la sentimentul de sprijin din partea societății și o scădere a sentimentului de singurătate

• Citește și: Puterea prieteniei adevărate: o singură conversație pe zi cu un prieten ne face mai fericiți

Un exercițiu care ne poate da o stare mai bună dacă nu ne identificăm cu rezultatele acestui raport l-a recomandat psihologul Iulia Barca la prima ediție a evenimentului #ReFericirea. Este vorba despre un exercițiu al recunoștinței, care este relativ simpu:

În fiecare zi, preferabil seara, gândește-te la trei lucruri pentru care ești recunoscător în ziua respectivă. Nu trebuie să fie lucruri mari, realizări importante. Exemple de astfel de lucruri mici pentru care poți fi recunoscător sunt: „Mi-a plăcut cafeaua de dimineață“, „A fost o zi însorită și m-am simțit bine“, „Am vorbit cu o prietenă și mi-a făcut plăcere“, „Mi-a oferit cineva locul în metrou“.