Personalitatea de tip A e mai ambițioasă și muncitoare, dar și mai agresivă. Ce înseamnă personalitate de tip A sau B și cât de mult să le luăm în seamă

Persoanele cu personalitate de tip A pot fi ambițioase, agresive și competitive, iar cele cu personalitate de tip B pot fi relaxate, flexibile și răbdătoare, spun diferite surse de pe internet. Dar de unde a început această clasificare și cât de mult ne putem baza pe ea?
Personalitatea a fost definită în multe feluri de-a lungul timpului de către psihologi. Poate să fie descrisă ca o combinație de caracteristici și comportamente care formează modul unic al unei persoane de a se adapta la viață. Ea include trăsăturile majore ale persoanei, valorile, interesele și motivațiile ei, dar și și imaginea de sine, abilitățile și tiparele emoționale. Totuși, oricât am încerca, personalitatea nu poate fi definită într-o frază sau două, pentru că e ceva extrem de complex și dinamic, dar și durabil în același timp.
Termenul de personalitate vine de la cuvântul latinesc „persona”, care se referă la o mască de teatru purtată de actori pentru a interpreta anumite personaje. „Atunci când ne descriem ca persoane, descriem şi o parte din personalitatea noastră, anumite adjective care ne caracterizează, activităţi pe care le-am făcut, le facem acum şi le vom face. Fără să vrem, prin autocaracterizări descriem o serie de comportamente, de gânduri şi idei care au la bază conceptul de personalitate”, spune Mihai Aniței în cartea Tratat de psihologia personalității.
Pe scurt, personalitatea ne descrie, iar felul în care e construită ne poate limita opţiunile în viaţă sau le poate extinde, ne poate împiedica sau ne poate permite să facem schimbări, ne poate ajuta sau încurca în anumite situaţii personale sau la job. Ea ne influenţează nu doar la scară largă viața – socială sau profesională – ci și în ceea ce privește detaliile mici, cum ar fi stilul vestimentar.
De-a lungul timpului s-a vorbit despre diferite tipuri de personalitate. Erich Fromm, de exemplu, care a fost un psiholog, psihanalist și sociolog cunoscut mai ales pentru cărțile sale (dintre care poate că cea mai cunoscută este Arta de a iubi), a identificat cinci tipuri de personalitate.
Un alt psiholog important care a analizat tipurile de personalitate, Hans Eysenck, a făcut distincția între următoarele trei trăsături: extraversie-introversie, nevrotism şi psihotism. Iar una dintre cele mai recente teorii referitoare la personalitate este Big Five – modelul celor cinci factori, care descrie personalitatea umană prin următoarele cinci dimensiuni principale: deschidere spre noi experiențe, conștiinciozitate, extraversiune, agreabilitate și nevrotism (tendința unei persoane de a experimenta emoții percepute ca fiind negative în mod intens și frecvent).
- Citește și: Cele patru tipuri de personalitate ale oamenilor fericiți și cum poți să-ți schimbi personalitatea
De unde vine discuția despre personalitate de tip A și personalitate de tip B
Cu toate aceste teorii psihologice și multe altele, unele concepte simple au mai mult succes în spațiul public, de exemplu, personalitatea de tip A și personalitatea de tip B. Vedem pe social media sau pe platforme de discuții de tip Reddit diverse postări, articole sau întrebări despre ce înseamnă să ai o personalitate de tip A sau B și ce implicații, pozitive și negative, are acest lucru.
[NeedAdvice] Is it possible to become a Type "A" personality?
byu/Gravel_Boot ingetdisciplined
„E posibil să devii o personalitate de tip A?”, întreba cineva pe Reddit. „Lucruri pe care le fac ca mamă de tip B cu copiii mei”, scria pe Instagram o femeie, alături de fotografii în care arăta că își lasă copiii să se cațere peste tot prin casă, să doarmă până târziu în weekenduri și să stea pe tabletă mai mult decât ar fi cazul. „Confesiunile unui profesor cu personalitate tip B” sau „Cum să trec de la o personalitate de tip B la una de tip A” sunt alte exemple de titluri din mediul online.
Conceptul de personalități de tip A și B datează din anul 1959. Cardiologii Meyer Friedman și Ray Rosenman au folosit termenul „model comportamental A” ca să descrie un tipar de emoții și acțiuni pe care le manifestă unele persoane, iar ulterior acest tipar a fost numit personalitate de tip A. Cercetările lor sugerau o legătură între personalitatea de tip A și boala coronariană, respectiv că personalitatea de tip A ar fi un posibil factor de risc pentru bolile de inimă. În schimb, persoanele de tip B trăiesc la un nivel mai scăzut de stres.
Mai târziu, investigațiile au arătat că o parte din cercetările privind personalitatea de tip A și bolile de inimă au fost sponsorizate direct sau indirect de industria tutunului, în special de companii precum Philip Morris, cu scopul de a distrage atenția de la fumat ca principal factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Practic, prin acest studiu, au promovat ideea că trăsăturile de personalitate, nu fumatul, sunt responsabile pentru infarct și alte boli cardiace.
Lăsând deoparte acest aspect, mulți psihologi din ziua de azi spun că aceste modele de personalitate de tip A și tip B sunt învechite și prea simplificate și că ar fi mai util să ne raportăm la modele mai complexe.
Totuși, motivele pentru care oamenii au tendința de a se raporta la acest model pot avea legătură cu faptul că:
- sunt mai ușor de înțeles și de memorat; ne plac noțiunile dihotomice și e mai ușor să te raportezi la: A = ambițios, competitiv, stresat, B = relaxat, echilibrat, calm, decât la noțiuni mai complexe, care cer, poate, mai multă analiză.
- ne identificăm mai rapid cu una sau alta; oamenii vor să se înțeleagă și să se explice pe ei înșiși rapid, în termeni simpli. „Sunt de tip A, de-aia mă stresez atât cu munca” sau „El e clar un tip B, de-asta nu se agită” sunt lucruri care ne simplifică viața sau înțelegerea asupra lumii.
- a fost popularizat intens din anii ‘70–‘80, mai ales în articole de self-help din reviste, prin teste de tip „Ce personalitate ai?” și a devenit un fel de meme cultural, chiar dacă nu are o bază foarte științifică din punct de vedere al psihologiei.
Acest model de descriere a personalității poate fi folosit orientativ, însă cu rezerve. Dacă te raportezi la el ca să încerci să înțelegi care sunt comportamentele tale dominante, fie, dar delimitarea între tipul A și tipul B este prea simplistă pentru a descrie complexitatea personalității reale. Nu e prea util ca instrument real de autocunoaștere sau decizie, pentru că descrierile sunt incomplete și pot duce la stereotipuri.
Dacă vrei, e ca atunci când citești horoscopul. Dacă nu crezi prea mult în el și nu-ți ghidezi deciziile de viață în funcție de Mercur Retrograd, poate fi o lectură simpatică.

Și totuși, pentru curioși: ce înseamnă personalitate de tip A și personalitate de tip B?
O persoană cu personalitate de tip A poate fi ambițioasă și muncitoare, dar poate să fie și mai agresivă și mai lipsită de răbdare. De exemplu, dacă o persoană este workaholică, este posibil să fie considerată ca având o personalitate de tip A. Persoanele de tip A pot să facă mai multe lucruri simultan și preiau deseori responsabilități suplimentare, pentru că sunt orientate spre succes și obiective. În același timp, se frustrează și se pot enerva ușor, ceea ce le face mai vulnerabile la stres.
Conform Asociației Americane de Psihologie (APA), care citează descrierea dată în 1970 de medicii americani Meyer Friedman și Ray H. Rosenman, personalitatea de tip A se referă la: „Un tipar de personalitate caracterizat prin competitivitate cronică, un nivel ridicat al motivației pentru realizări, nerăbdare și un simț distorsionat al urgenței legate de timp, activitate polifazică (de exemplu, bărbieritul sau mâncatul în timp ce citește presa), precum și agresivitate și ostilitate. Întregul ansamblu de trăsături și comportamente care definesc personalitatea de tip A a fost considerat, la un moment dat, corelat cu dezvoltarea bolii coronariene. Studiile epidemiologice nu au confirmat această legătură, însă există dovezi care sugerează că un element specific al personalității de tip A – ostilitatea – contribuie la apariția bolilor de inimă.”
Pe scurt, iată ce trăsături sunt descrise în personalitatea de tip A:
- natură agresivă
- orientare spre realizări
- muncă intensă
- încredere în sine
- iritabilitate sau intoleranță
- determinare
- ostilitate (pot fi percepuți ca neprietenoși)
- abilități bune de multitasking
- simț acut al deadline-ului
- competitivitate ridicată
- abordarea activităților într-un ritm alert
- lipsă de răbdare
- motivație și ambiție puternice
- energie crescută
- inteligență emoțională scăzută
- tendință de a controla
- încăpățânare sau opinii rigide
Personalitatea de tip B este, în multe privințe, opusul celei de tip A. Cei cu personalitate de tip B tind să fie relaxați și liniștiți prin natura lor. Lucrează constant pentru atingerea unui scop, dar fără sentimentul de urgență specific celor de tip A. De obicei, nu simt nevoia să-și dovedească abilitățile în fața altora sau să-și demonstreze superioritatea, pentru că au un nivel scăzut de competitivitate și nu se frustrează la fel de ușor ca cei de tip A. Sunt persoane prietenoase și se înțeleg bine cu ceilalți, manifestând un nivel redus de ostilitate sau agresivitate.
Pe scurt, iată ce trăsături sunt descrise în personalitatea de tip B:
- calm
- relaxare și atitudine degajată
- predispoziție scăzută la stres
- lipsa simțului urgenței în realizarea sarcinilor, ceea ce poate duce deseori la procrastinare
- puține conflicte cu ceilalți
- stabilitate
- temperament echilibrat
- flexibilitate și adaptabilitate
- spirit mai puțin competitiv
- abordare lentă a activităților și sarcinilor
Repet, modelul personalităților de tip A și tip B poate să fie un punct de plecare util atunci când vrei să-ți observi tiparele de comportament sau dacă vrei să găsești subiecte de discuție între prieteni despre stilurile de relaționare, însă ține cont de faptul că acest model dual este unul extrem de simplificat și nu are în spate un instrument validat științific. În plus, poate să ducă destul de ușor la etichetări negative de tipul „o personalitate de tip B este o personalitate de calitatea a doua”.
Personalitatea umană este mult mai complexă, influențată de factori biologici, psihologici și sociali, așa că recomand multă prudență în a adera la aceste descrieri ultrasimplificate atât pentru a te caracteriza pe tine însuți, cât și pe cei din jur. La fel și în parcurgerea articolelor de tipul „Află ce personalitate ai” sau a testărilor online legate de personalitate. Testele de personalitate în care poți să ai încredere trebuie să fie validate științific și interpretate de un specialist – un psiholog clinician.
Și nu uita că, atunci când vine vorba despre cine suntem și cum ne simțim în lume, e mai valoros să ne punem întrebări decât să căutăm o literă care să ne definească.


