Marea relaxare: de unde vin cele mai mari pericole de infectare acum

Marea relaxare, ca eliberare. De unde vin cele mai mari pericole de infectare acum

Cu restricții tot mai puține și reguli încălcate, marea relaxare pare o eliberare pentru români. Această perioadă este doar una de tranziție și nu trebuie să lăsăm garda jos, pentru că amenințarea nu a dispărut încă, avertizează medicii. De unde vin cele mai mari pericole și cât de precauți ar trebui să fim în această perioadă ne spun în continuare specialiștii. 

Pericolul COVID-19 nu a trecut încă și trebuie să rămânem în continuare cu garda sus. De câteva săptămâni, o spun experții din întreaga lume, o spun și specialiștii români. Mike Ryan, director executiv în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), avertizează că există riscul unui al doilea val de coronavirus în perioada imediat următoare în țările care au renunțat prea repede la măsurile luate pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Trebuie să fim conștienți că numărul de infectări poate crește în orice moment. Nu putem presupune că el va continua să scadă doar pentru că este într-o o tendință descendentă acum”, spunea oficialul OMS într-un briefing de presă

Relaxare excesivă și reguli încălcate

Pentru români, 15 mai a fost nu doar data la care s-a ridicat starea de urgență, ci și ziua în care mulți oamenii au înțeles că virusul nu mai reprezintă o amenințare. Măștile sunt acum obligatorii în spațiile închise, iar regulile de distanțare socială trebuie păstrate și în starea de alertă, dar populația respectă tot mai puțin aceste măsuri, iar urmările încep să se vadă. Un caz recent este focarul de COVID-19 apărut într-o fabrică de înghețată din Alba din cauză că angajații nu au purtat echipamente de protecție. 47 de persoane, angajați și membri ai familiilor acestora, au fost confirmați pozitivi și activitatea fabricii a fost suspendată, potrivit Mediafax

Că regulile de protecție sunt respectate tot mai puțin de populație se poate observa zilele acestea în magazine, în parcuri și în multe alte spații publice de la noi. „M-am confruntat și eu cu această problemă în supermarket”, ne-a spus dr. Gabriel Gurguță, medic specialist boli infecțioase în cadrul Ponderas Academic Hospital. Dacă în săptămânile trecute, oamenii reușeau să țină o distanță față de ceilalți și aveau un nivel de prudență mai ridicat, marea relaxare a eliminat regula distanțării sociale.

„Inclusiv personalul magazinelor, sub presiunea incredibil de mare a populației, a redus puțin măsurile de prevenție și de distanțare socială. Semnele de pe pardoseală, unde oamenii erau nevoiți să aștepte la o distanță de 1,5-2 metri, sunt respectate de oameni din ce în ce mai puțin, iar personalul magazinelor nu mai are atât de mult entuziasm în a aplica această regulă. În timpul stării de urgență, existau persoane desemnate în zona caselor de marcat care îi îndrumau pe cumpărători să stea la distanță. Acum, nu mai vedem aceste lucruri, deși ele ar trebui reimplementate”, atrage atenția specialistul în boli infecțioase. 

Marea relaxare este doar o perioadă de tranziție 

Epidemia de COVID-19 se află acum pe o pantă descendentă în România și este controlabilă, declara ministrul sănătății, Nelu Tătaru, într-un interviu pentru Digi24. Cu toate acestea, avem în continuare cazuri noi de infectări, iar relaxarea de acum ar trebui să vină cu o responsabilizare mai mare din partea populației.

„Etapa în care ne aflăm este destul de confuză și de complicată, pentru că oamenii încă nu știu exact ce înseamnă această relaxare. Mulți dintre ei au perceput-o ca pe o «eliberare», când, de fapt, este doar o perioadă de tranziție. Bineînțeles că ne dorim cu toții să revenim la vechile obiceiuri, dar lucrurile nu vor mai fi în totalitate la fel ca înainte de pandemie. Va trebui să fim cu garda sus chiar tot timpul, cel puțin până când vom avea un vaccin sau un tratament țintit și autorizat atât la nivel internațional, cât și național. Până atunci, lucrurile sunt în continuare cu un mare semn al exclamării deasupra. Nu trebuie să ne relaxăm în totalitate”, potrivit dr. Gabriel Gurguță. 

Purtarea măștii de protecție și regulile de distanțare socială trebuie să devină obișnuință în perioada următoare, iar mesajele de educare și de informare au un rol foarte important pentru ca populația să păstreze această disciplină. „Dacă ți se spune de o mie de ori sub aceeași formă «Păstrează distanța!», ajungi să nu mai asculți mesajul respectiv și să nu-i mai percepi esențialul, ba el devine chiar iritant. Diversificarea mesajelor și informarea cât mai prietenoasă nu pot avea decât beneficii”, apreciază specialistul. 

Ne-am relaxat prea mult și prea devreme

Ne relaxăm prea devreme în condițiile în care noile măsuri sunt și așa mai lejere decât ar trebui în acest moment al pandemiei, cred mulți experți europeni. „Este prea devreme, relaxăm restricțiile prea repede și prea mult și riscăm un al doilea val”, avertiza nu cu mult timp în urmă profesorul Frank Montgomery, care conduce Asociația Medicală Mondială, o confederație din care fac parte peste 10 milioane de medici din întreaga lume. 

Profesorul Montgomery, care este și vicepreședintele Asociației Medicale Germane, critică modul în care nemții au hotărât să relaxeze restricțiile, notează BBC. Școlile, restaurantele, bisericile și magazinele s-au redeschis în multe dintre cele 16 landuri ale federației. Aceste măsuri de relaxare din ultimele săptămâni a împărțit Germania în două tabere: una care crede că noile măsuri pun în pericol toate reușitele de până acum în lupta cu pandemia și o alta care, din considerente economice sau politice, militează pentru revenirea cât mai rapidă la normalitate. 

Temerea experților pare să fie confirmată de experiența recentă a Iranului, țara din Orientul Mijlociu cea mai afectată de pandemie. După ce moscheile s-au deschis recent, la fel și magazinele și birourile, Iranul pare a fi lovit de un al doilea val de coronavirus, notează The Guardian. Și China trăiește un deja-vu. Noi focare de infecție au pus, din nou, în carantină o provincie din nord-estul țării cu 100 de milioane de oameni. 

De unde vin cele mai mari pericole

În această perioadă de relaxare, pericolul cel mai mare vine tocmai din nerespectarea recomandărilor făcute de autorități: distanțarea socială și purtarea măștii de protecție în spațiile închise. 

„Trebuie să conștientizăm că distanțarea socială și purtarea măștii sunt benefice nu doar pentru noi, ci și pentru oamenii din jurul nostru, pentru persoanele dragi nouă. Aceste gesturi ne duc într-o situație de win-win: ne protejăm pe noi și îi protejăm pe ceilalți. Protejându-i pe ceilalți, protejăm o comunitate și, în felul acesta, avem cu toții de câștigat.”

Dr. Gabriel Gurguță, medic specialist boli infecțioase, Ponderas Academic Hospital

Mijloacele de transport în comun sunt un alt pericol în contextul pandemiei de coronavirus. Autoritățile recomandă, pe cât posibil, evitarea lor, dar ridicarea stării de urgență a însemnat și revenirea la serviciu a unui număr mai mare de oameni. Pentru cei care nu au metode alternative de transport la serviciu în această perioadă, specialistul face câteva recomandări:

Plecați mai devreme de acasă. Dacă trebuie să călătoriți la ore de vârf, luați-vă un avans de câteva minute când plecați de acasă pentru situația în care autobuzul sau metroul este foarte aglomerat. În acest fel, veți avea un răgaz să așteptați următorul mijloc de transport în comun. 

Purtați mască de protecție. Masca este obligatorie în spațiile închise, inclusiv în mijloacele de transport în comun, iar ea trebuie să devină o obișnuință în perioada următoare. 

Păstrați distanța. Ideal ar fi să stăm la 1,5 metri de ceilalți călători, dar în multe cazuri, nu putem respecta această distanță. Ar trebui să păstrăm totuși o distanță de cel puțin un metru față de alte persoane, iar dacă observăm că cineva se apropie prea mult, să încercăm noi să ținem distanța, fără a crea un conflict. 

Dezinfectați-vă mâinile după coborâre. Folosiți o soluție dezinfectantă pe bază de alcool sau spălați-vă pe mâini după ce ați coborât din mijlocul de transport în comun, de îndată ce este posibil. 

Mănușile medicale ne fac mai puțin precauți

Cât despre purtarea mănușilor medicale în mijloacele de transport în comun sau în magazine, specialistul crede că este o măsură de precauție care face mai mult rău decât bine. Doar personalul medical și persoanele cu un înalt grad de expunere, cum ar fi curierii, ar trebui să poarte mănuși medicale. 

Pentru restul populației, purtarea lor „scade nivelul de precauție în privința igienei mâinilor. Oamenii sunt relaxați că poartă mănuși, iar când le folosesc la supermarket, ei nu mai evită să atingă produsele, așa cum ar face dacă nu ar avea mănuși. Astfel, ei vor plimba un eventual agent patogen de pe un produs pe altul. Probabil că, la nivel mental, apare un grad de confort că poartă mănuși și ignoră astfel alte măsuri de precauție pe care trebuie să le ia în această perioadă. Purtarea mănușilor medicale în scopuri non-medicale este înșelătoare, este o precauție falsă”, spune dr. Gabriel Gurguță. 

Ce ar trebui să însemne marea relaxare pentru cei cu boli cronice

Starea de alertă în care ne aflăm nu ar trebui să reducă din prundența de care vârstnicii și cei cu boli cronice ar trebui să dea dovadă în această perioadă. Gradul de precauție trebuie să fie direct proporțional cu riscurile unei persoane de a se infecta cu noul coronavirus și de a suferi complicații de pe urma COVID-19, apreciază specialistul. 

„Dacă în starea de urgență își luau măsuri suplimentare de protecție, la fel trebuie să facă și acum. Aceasta nu înseamnă că vârstnicii sau pacienții cu boli asociate nu trebuie să iasă din casă. În starea de alertă în care ne aflăm acum, toate categoriile de persoane pot ieși din casă, dar dacă unele se știu cu o patologie cronică, ar trebui să evite aglomerațiile mai mult decât cele fără probleme de sănătate, pentru a-și reduce cât mai mult riscul de infectare. Chiar dacă nu am fi avut acest risc endemic, persoanele la risc își luau oricum măsuri suplimentare de precauție în această vară. Cei cu problemele cardiovasculare, de exemplu, evitau ieșirile din casă când temperaturile creșteau”, potrivit dr. Gurguță. 

Cum îi protejăm pe cei dragi

Grija față de cei din jur nu trebuie să ia sfârșit în această vară, cu atât mai mult cu cât vorbim despre vârstnici sau apropiați cu suferințe care îi fac vulnerabili în fața noului coronavirus. Îi putem vizita pe cei dragi în această perioadă, dar îi putem proteja de COVID-19 cu câteva gesturi minime:

  • Când intrăm în casă, lăsăm încălțămintea la ușă, într-un spațiu alocat ei;
  • Dacă am mers într-un mijloc de transport în comun sau, fără voia noastră, am avut contact cu mai multe persoane și există riscul ca hainele noastre să fie contaminate, ele ar trebui puse la spălat sau lăsate într-un sertar anume de cum am intrat în casă;
  • După ce ne-am schimbat hainele, ne spălăm pe mâini suficient cât să ne igienizăm foarte bine mâinile (minimum 30 de secunde). Abia după ce am trecut prin acești pași, ne putem îmbrățișa cu cei dragi.

Trebuie să avem, în continuare, o disciplină în respectarea măsurilor de prevenție. Ele nu trebuie să fie o sursă de stres. Obișnuința poate deveni a doua natură și poate că ar fi bine să ne obișnuim să nu ne mai înghesuim la cumpărături și în mijloacele de transport în comun”. 

Dr. Gabriel Gurguță, medic specialist boliinfecțioase, Ponderas Academic Hospital

Vârstnicii și toți cei care suferă de boli cronice nu ar trebui să amâne vizitele medicale de teama coronavirusului. „Dacă nu ne simțim bine, nu trebuie să stăm pe gânduri. Trebuie să apelăm la serviciile medicale. La nivelul medicilor de familie și în clinici activitatea reintră acum în normal – un nou normal, fiindcă timpii alocați de medici fiecărui pacient vor fi acum mai mari. Multe patologii au fost neglijate în această perioadă și au existat pacienți la care problemele medicale s-au agravat ireversibil, lucru regretabil”, potrivit specialistului în boli infecțioase Gabriel Gurguță. 

Cum învățăm să trăim cu virusul

„Trebuie să învățăm să trăim cu virusul”, ni se spune tot mai des în contextul relaxarii sau eliminării măsurilor de protecție. Dar ce presupune, concret, să învățăm să trăim cu noul virus? Virusurile gripale, cele hepatitice sau citomegalovirusul sunt doar câțiva dintre agenții patogeni cu care am învățat să trăim de-a lungul timpului. Pentru unii dintre ei există vaccinuri sau tratamente, dar pentru alții, nu. Noul coronavirus este un patogen nou, care se adaugă de acum pe lista celor existenți. 

„Trebuie să acceptăm că el nu va dispărea după ce va trece această pandemie. Lucrurile nu vor reveni la normal, așa cum ne dorim și sperăm. Probabil că, după un timp, va apărea un alt virus nou sau mai multe și vom mai trece prin asemenea situații dificile. Dacă aruncăm o privire în istorie, vom observa că există o ciclicitate a epidemiilor, poate chiar și a pandemiilor”, spune dr. Gabriel Gurguță. 

Să învățăm să trăim cu virusul înseamnă că trebuie să deprindem anumite reguli de trai pe termen lung, cum ar fi igiena mâinilor, distanțarea socială sau purtarea măștii în perioadele epidemice. Marea relaxarea de care ne bucurăm acum ar trebui să vină, deci, cu o responsabilizare mai mare din partea populației. „Ar trebui să extragem și lucrurile bune din această pandemie. Ele există, dacă vrem să le vedem: am învățat să păstrăm mai bine igiena, să respectăm mai mult spațiul personal al celor din jur, să-i protejăm mai mult pe cei dragi și să prețuim mai mult interacțiunea cu ei”, conchide medicul specialist în boli infecțioase. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare