Vom avea un al doilea val de coronavirus? Ce predicții fac experții

Vom avea un al doilea val de coronavirus? Poate că da, poate că nu

Ne putem aștepta în orice moment la o creștere a cazurilor de coronavirus dacă renunțăm prea repede la măsurile de până acum, spun oficialii din sănătate. Totuși, un al doilea val important de infectări devine tot mai puțin probabil. Dacă va exista, el va fi în toamnă și nu va mai face la fel de multe victime. Vom fi mult mai pregătiți în eventualitatea unui al doilea val de coronavirus, cred experții.


Pe măsură ce tot mai multe state reușesc să controleze cu succes pandemia de coronavirus, viața noastră pare să revină la normal. Dar pericolul nu a trecut și trebuie să rămânem în gardă, spun experții. Un al doilea vârf de infecții poate să apară chiar în următoarea perioadă în țările care au renunțat prea repede la măsurile luate pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, avertiza recent într-un briefing de presă Mike Ryan, director executiv în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.

„Trebuie să fim conștienți că numărul de infectări poate crește în orice moment. Nu putem presupune că el va continua să scadă doar pentru că este pe o tendință descendentă acum și că vom avea câteva luni pentru a ne pregăti de un al doilea val. Este posibil să avem un al doilea vârf în timpul acestui prim val”, potrivit oficialului OMS. Cât despre posibilitatea unui al doilea val, Mike Ryan crede că el „poate fi o realitate pentru multe țări într-un termen de câteva luni”, după cum declara în aceeași conferință. 

Scenariul optimist: al doilea val de coronavirus este puțin probabil

Specialiștii OMS nu par să fi ajuns la un consens legat de probabilitatea unui al doilea val epidemic. În aceeași organizație sunt voci care spun că acest al doilea val atât de vehiculat este puțin probabil. Maria Neira, director de sănătate publică al OMS a declarat recent pentru postul de radio Barcelona RAC-1 că modelele cu care lucrează acum experții elimină tot mai mult posibilitatea producerii unui al doilea val important. 

„Există mai multe modele care avansează diverse probabilităţi: de la o creștere punctuală a infectărilor până la un al doilea val important, dar această ultimă posibilitate este tot mai mult eliminată”, a spus oficialul, citat de cotidianul spaniol El Tiempo. Rata de transmitere a fost diminuată atât de mult, încât virusul va avea dificultăţi să supravieţuiască. „Trebuie să fim foarte prudenţi înainte de a declara că acesta este sfârşitul pandemiei, însă datele arată că, cel puţin, a fost evitată transmiterea şi explozia din primele săptămâni”, a explicat Maria Neira.

Ea susține că următoarele săptămâni reprezintă o perioadă „foarte critică” pentru evoluția pandemiei, odată cu eliminarea restricțiilor și cere populației multă prudență și bun simț. Responsabilul OMS a mai recomandat oamenilor să nu dea dovadă „nici de paranoia, nici de relaxare excesivă” şi să înveţe să convieţuiască cu bolile infecţioase.

Scenariul pesimist: suntem încă vulnerabili în fața virusului

O altă autoritate medicală importantă în controlul bolilor infecțioase, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), susține teoria celui de-al doilea val de coronavirus. „Întrebarea este când și cât de mare va fi el”, spunea directorul instituției, Andrea Ammon, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian.

Caracteristicile virusului, dar și faptul că imunitatea colectivă este încă foarte redusă pentru a fi protejați de COVID-19 sunt argumentele pe care le aduce oficialul agenției care supraveghează și analizează bolile transmisibile din spațiul UE. „Nu vreau să creez o imagine catastrofală, dar cred că trebuie să fim realiști. Acum nu este momentul să ne relaxăm complet”, a adăugat ea.

Virusul este în jurul nostru și circulă mult mai mult decât în lunile ianuarie și februarie”. 

Andrea Ammon, directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Aceeași predicție pesimistă o are și Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch, agenție guvernamentală germană responsabilă pentru controlul și prevenirea bolilor. „Știm cu siguranţă că va exista un al doilea val al epidemiei de coronavirus. Majoritatea oamenilor de știință are această certitudine”, spunea recent expertul într-un interviu pentru publicația The Times.

Noul coronavirus va rămâne un motiv de îngrijorare până când 60%-70% din populație va fi infectată și va dobândi imunitate. Experții ECDC apreciază că imunitatea colectivă sau „de turmă”, cum a mai fost numită, nu este mai mare acum de 2%-14% în țările europene, ceea ce înseamnă că între 85% și 90% din populație continuă să rămână vulnerabilă în fața virusului SARS-CoV-2.

Cât despre România, „procentul din populație imunizată până acum nu este unul foarte mare, așa cum sigur că ne-am dori. Am testat destul de puțin, comparativ cu alte țări, pentru a vedea cât la sută din populație a dobândit deja imunitate, dar cred că acest procent nu va ajunge la 10% până în toamnă. Estimativ, cred că suntem undeva între 5% și 10%. Există un studiu populațional numit Solidarity prin care încercăm să testăm un procent cât mai mare din populație. Încercăm să vedem în ce măsură populația noastră a trecut asimptomatic prin COVID-19. Deocamdată, estimările arată că procentul este mic”, ne-a spus dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.  

Al doilea val de coronavirus. Imunitatea colectivă și vaccinul nu pun capăt transmiterii noului virus

În contextul în care nu avem încă un vaccin pentru noua boală infecțioasă, imunizarea colectivă este privită cu mari speranțe în lupta cu COVID-19. Ar trebui ca 70% din populație să se infecteze și să devină imună împotriva virusului SARS-CoV-2 astfel încât să nu mai înregistrăm multe îmbolnăviri noi – au calculat specialiștii în funcție de rata de transmitere a acestei boli infecțioase. 

Chiar și cu un procent atât de mare din populație imunizată, o parte din ea va fi în continuare vulnerabilă și transmiterea coronavirusului nu se va opri definitiv. Microepidemii vor continua să existe chiar și după ce vom avea un vaccin, spune specialistul în boli infecțioase Roxana Petre.

 Dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria

„Imunitatea de cohortă ajută, dar nu este de 100%. Este o imunitate care acoperă marea parte a populației, dar tot va rămâne o parte vulnerabilă, ca și la gripă sau la rujeolă, care produc periodic microepidemii. Deși avem vaccin pentru aceste boli infecțioase, ele continuă să apară de ani mulți. Așteptarea este că, și dacă apare noul vaccin, nu ar trebui să ne relaxăm total. Tot vor exista oameni care nu se vor vaccina, așa cum se întâmplă în fiecare sezon cu gripa și cu vaccinul antigripal”, explică dr. Roxana Petre. 

Este sau nu un virus sezonier?

Al doilea val de coronavirus își va face apariția în toamnă, după cum arată cele mai multe estimări. Specialiștii care susțin această ipoteză se bazează pe sezonalitatea virusului SARS-CoV-2. Pentru că face parte din categoria virusurilor respiratorii, aceștia presupun că și noul coronavirus își va atenua virulența sub influența căldurii și a umezelii. De altfel, celelalte virusuri din familia coronavirusurilor au și ele acest caracter sezonier. Există și câteva studii, de laborator sau observaționale, care confirmă această legătură cu temperatura. Unul dintre ele, publicat în revista de specialitate The Lancet, susține că virusul este foarte stabil la 4 grade Celsius, dar sensibil la căldură. 

În ce măsură poate fi noul coronavirus încadrat în categoria celor sezoniere este un subiect de dispută în lumea medicală. Dacă SARS-CoV-2 este, într-adevăr, sensibil la temperaturi ridicate, nu se explică numărul mare de cazuri din țări cu climă caldă, spun scepticii. Multe țări din regiunea ecuatorială au avut și au în continuare o rată de transmitere ridicată a noului virus, ceea ce arată că el se răspândește indiferent de climă.

Cu o explicație a venit reputatul epidemiolog american Marc Lipsitch, profesor în Departamentul de Epidemiologie de la Harvard T.H. Școala Chan de Sănătate Publică și directorul Centrului pentru dinamica bolilor transmisibile. Chiar și infecțiile sezoniere se pot produce „în afara sezonului lor” când vorbim despre virusuri noi, spune expertul în concluzia unei analize publicate de Harvard.edu. Noile virusuri au un avantaj temporar, dar important, explică specialistul american: foarte puține persoane sunt imune la ele. Virusurile care circulă în populație de multă vreme se transmit doar persoanelor care nu au dobândit imunitate la ele și doar în condițiile cele mai favorabile lor – în cazul virusurilor respiratorii, iarna.

Virusurile noi se pot transmite și în afara sezonului lor optim, iar un exemplu în acest sens este pandemia de gripă A (H1N1), mai cunoscută ca gripă porcină. Ea a debutat în aprilie-mai 2009, deci în afara sezonului gripal, s-a atenuat în vară (probabil din cauza rolului important pe care copii l-au avut în transmiterea acestei gripe) și a revenit în septembrie-octombrie, înainte de începerea sezonului gripal. „Sezonalitatea nu condiționează virusurile pandemice așa cum o face cu cele deja existente. Acest pattern este comun pandemiilor de gripă”, explică Marc Lipsitch. 

Pornind de la analogia cu pandemia de gripă A (H1N1), ne așteptăm ca virusul SARS-CoV-2, un virus nou pentru oameni, să întâmpine mai puțină imunitate (n.r. – în populație) și, prin urmare, să se transmită mai ușor chiar și în afara sezonului rece. Schimbarea sezonului și vacanța de vară a școlilor pot ajuta, dar este puțin probabil ca ele să oprească transmiterea”. 

Marc Lipsitch, profesor epidemiolog în Departamentul de Epidemiologie de la Harvard T.H. Școala Chan de Sănătate Publică

Al doilea val poate fi prevenit

Niciun virus gripal nu seamănă cu altul și nicio pandemie nu evoluează identic cu o alta, dar istoria ne poate oferi câteva repere pentru a face predicții despre pandemia de coronavirus. Cele trei mari epidemii de gripă din secolul al XX-lea – spaniolă, asiatică și Hong Kong – au lovit omenirea în două sau chiar trei valuri. De fiecare dată, al doilea a fost mai puternic decât primul, cu mai multe îmbolnăviri și mai multe victime. O evoluție asemănătoare a avut și pandemia de gripă porcină. 

Virusul SARS-CoV, care a provocat epidemia de SARS din 2003, este foarte similar din punct de vedere genetic cu SARS-CoV-2, noul coronavirus. Cele două au în comun 79,5% din secvența genomică.

Istoria mai recentă a omenirii ne arată că un al doilea val epidemic poate fi evitat. Epidemia de SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) din 2003 a lovit într-un singur val, o reușită care se datorează răspunsului rapid și eficient al autorităților medicale: izolare, carantinare, măsuri de distanțare socială. Un rol important în oprirea transmiterii l-a avut și faptul că cei mai contagioși bolnavi aveau și simptome severe, vizibile și au putut fi izolați prompt, spre deosebire de situația actuală, când asimptomaticii transmit cu ușurință noul virus. 

Măsurile de izolare și de distanțare luate până acum arată că virusul poate fi ținut sub control. O demonstrează un parametru foarte important, care măsoară rata de transmisibilitate a virusului. Acest număr de reproducere, prescurtat R0, se referă la numărul de persoane care vor contracta boala de la o persoană contagioasă. De exemplu, dacă o boală are un R0 de 5, o persoană infectată cu acea boală o va transmite la alte 5 persoane. 

Rata de transmitere a virusului SARS-CoV-2 în România este de 0,9 – 1, după cum declara pentru Smartliving.ro profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS. Dacă această rată de transmitere rămâne constant sub valoarea de 1, răspândirea virusului se oprește și epidemia are șanse mari să dispară, pentru că, treptat, se reduce numărul de cazuri noi. „Cu cât ai mai puțin sub 1, cu atât se scurtează durata de circulație a virusului. România se situează la nivel mediu ca rată de transmitere. Nu suntem în zona roșie, adică peste valoarea de 1”, spune specialistul.

Mai pregătiți pentru al doilea val de coronavirus?

În situația în care virusul își păstrează caracterul sezonier, „peste vară ne așteptăm să avem mai degrabă cazuri sporadice, însă va trebui să păstrăm în continuare regulile de igienă și distanțare socială. Deși nu vom mai fi la fel de susceptibili la infecție datorită temperaturilor ridicate, virusul va mai exista în populație și se va transmite aleator, dar cu un R0 mult mai scăzut.

Expunerea mai îndelungată la soare și, consecutiv, aportul mai mare de vitamina D, precum și mișcarea mai multă ori plimbările în aer liber pot juca un rol în creșterea imunității, ceea ce ne-ar putea face mai puțin vulnerabili la noul virus”, spune dr. Roxana Petre. 

Experiența și opiniile colegilor mei spun că, în toamnă, probabil nu vom avea mai multe cazuri decât am avut în acest prim val. Avem deja trei luni de experiență clinică și de responsabilizare socială. Ne așteptăm ca la toamnă să avem o creștere a numărului de infectări și apoi o pantă descendentă, ca la orice boală infecțioasă cu caracter sezonier”.

Dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria

Al doilea val al pandemiei ar putea debuta din luna octombrie, crede medicul specialist în boli infecțioase. Nu ne vom baza pe imunitatea colectivă și nu vom avea un vaccin mai devreme de anul viitor, dar evoluția pandemiei are toate șansele să fie diferită de valul din primăvară, din mai multe considerente:

Vom avea un protocol terapeutic. Organizația Mondială a Sănătății nu a reușit încă să ajungă la un protocol terapeutic comun, pe care să-l distribuie multinațional. Până acum, fiecare spital și-a creat propriul protocol de tratament, dar, la toamnă, „cu siguranță vom avea măcar un astfel de protocol schițat, care va fi multianalizat în cele trei-patru luni de vară. Vor veni studiile din țările care s-au confruntat cu mult mai multe cazuri de coronavirus și vor fi publicate în revistele de specialitate în acest interval”, crede dr. Roxana Petre. 

Predicțiile sunt că, din toamnă, nu vom mai intra în carantină, nu vom mai fi chiar atât de izolați. Lucrurile se vor desfășura într-o normalitate în contextul unei noi epidemii, dar păstrând toate regulile de distanțare socială, de igienă și de purtare a măștii”. 

Dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria

Spitalele vor fi mai pregătite. După experiența din această primăvară și vară, toamna va găsi unitățile sanitare mai bine puse la punct. „Cred că lucrurile vor fi mult mai așezate în spitale. Vom fi mai focusați pe ceea ce trebuie să facem și mai puțin pe partea administrativă. În prima parte a epidemiei, eram poate puțin mai dezechilibrați până am creat toate culoarele epidemiologice. Acum, lucrurile sunt deja matematic învățate. Spitalele vor fi mai pregătite datorită experienței anterioare”, potrivit specialistului în boli infecțioase. 

Vom ști mai multe despre virus. Vara ar putea oferi oamenilor de știință un răgaz pentru studierea noului coronavirus. „O parte dintre analizele cu privire la modul de transmitere al virusului SARS-CoV-2 se vor finaliza și rezultatele vor fi publicate în revistele de specialitate. Vom înțelege astfel mai bine cum se transmite, care și unde este riscul cel mai mare în această pandemie”, spune dr. Roxana Petre. 

Populația va fi mai informată. O creștere a numărului de cazuri ar trebui să vină și cu o responsabilizare mai mare a populației pentru stoparea răspândirii virusului. „Eu cred că oamenii deja au învățat cum trebuie să mențină o distanță socială, cum să respecte regulile de igienă și să poarte masca. Până acum, românii au dat dovadă de responsabilitate. Ea s-a oglindit în numărul relativ mic de cazuri și de decese pe care le-am avut”, crede specialistul în boli infecțioase. 

COVID-19 și gripa vor circula împreună din toamnă

Noul val de coronavirus ar putea coincide cu sezonul gripal, care debutează în octombrie și se încheie în martie. Această suprapunere gripă-coronavirus va fi o mare provocare pentru sistemele medicale din întreaga lume. În martie, la debutul pandemiei de coronavirus, în emisfera nordică și, implicit, în România, epidemia de gripă se apropia de final. Chiar și așa, au existat bolnavi cu gripă și COVID-19 simultan. 

„Am avut în acest sezon pacienți cu dublă infecție, cu febră înaltă și insuficiență respiratorie. Evoluția a fost imprevizibilă. Au fost persoane în vârstă cu COVID-19 și gripă total asimptomatice, poate cel mult cu subfebrilitate, tuse, cefalee și rinoree, dar am avut și pacienți tineri cu dublă infecție care au ajuns chiar până la insuficiență respiratorie cu nevoie de suplimentare a oxigenului și pe care a trebuit să-i urmărim îndeaproape. Sunt două boli care afectează aparatul respirator, două viroze respiratorii care merg în aproape egală măsură cu simptomatologie respiratorie, cu insuficiență respiratorie. Dacă se suprapun, ele complică mult evoluția bolnavilor. Dacă facem două pneumonii sau dacă o pneumonie provocată de gripă se agravează și vine apoi SARS-CoV-2 cu o altă pneumonie, cu adevărat putem avea probleme”, ne-a spus dr. Roxana Petre. 

La cum ne-am mobilizat cu toții la primul val de coronavirus, este clar că vom face față unui nou val, cu mențiunea ca populația să respecte trei reguli clare: distanța socială, purtarea măștii și spălatul frecvent al mâinilor”.

Dr. Roxana Petre, medic specialist boli infecțioase, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria

Vaccinarea antigripală ar trebui să fie o prioritate în următorul sezon rece, cu atât mai mult pentru vârstnici și bolnavii cronic. „Este foarte important să luăm în considerare vaccinarea cu vaccinul tetravalent antigripal din toamnă. El ne va ajuta să eliminăm riscul unei infecții respiratorii care poate duce la slăbirea respirației. Experiența de acum ne-a arătat că populația trebuie să se vaccineze antigripal. Dacă vom fi mai responsabili în privința sănătății noastre, vom trece cu bine și peste valul de coronavirus din toamnă”, recomandă specialistul. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare