Inteligența artificială, inclusă oficial în screeningul cancerului mamar. Mamografiile vor estima și riscul de boală pentru următorii cinci ani
Mamografiile de rutină vor putea indica, pe lângă prezența sau absența unui cancer, și riscul de apariție a bolii în următorii cinci ani, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pe 14 aprilie 2026, National Comprehensive Cancer Network (NCCN), una dintre cele mai influente rețele oncologice din lume, a adăugat oficial în ghidurile sale clinice o metodă nouă de evaluare a riscului: analiza mamografiei prin inteligență artificială. Schimbarea vine cu două decizii majore.
Prima: evaluarea riscului se face de la 35 de ani, nu de la 40, cât este limita obișnuită pentru mamografiile clasice. A doua, femeile cu un risc de cel puțin 1,7% de a dezvolta cancer în următorii cinci ani sunt direcționate către investigații suplimentare și măsuri de prevenție. În esență, rolul mamografiei nu mai este doar de a depista cancerul deja instalat, ci și de a estima riscul de apariție a bolii.
- Citește și: Medic: „Suntem pe loc fruntaș la mortalitatea prin cancer mamar și totuși nu avem un program de screening!“
Ce se schimbă mai exact
Până acum, riscul de cancer de sân se calcula în principal pe baza unor chestionare despre familie, ciclu menstrual, sarcini, greutate și stil de viață. Cele mai folosite modele, Gail și Tyrer-Cuzick, pun aceste informații într-un algoritm care estimează probabilitatea ca o femeie să dezvolte boala. Problema este că modelele respective depind mult de antecedentele familiale, iar majoritatea cancerelor de sân apar la femei care nu au rude apropiate diagnosticate cu boala.
Noua abordare adaugă imaginea propriu-zisă a sânului. Inteligența artificială analizează mamografia și caută tipare extrem de fine în țesut, care scapă ochiului uman, chiar și unuia antrenat. Aceste detalii sunt asociate statistic cu apariția unui cancer în anii care urmează. Dacă scorul arată un risc de 1,7% sau mai mare, medicul propune pasul următor: o ecografie, un RMN mamar, o mamografie făcută mai des, sau recomandări concrete de reducere a riscului, de la schimbări în stilul de viață până la tratamente preventive.
Scăderea pragului la 35 de ani nu înseamnă că mamografia devine recomandare generală pentru toate femeile de această vârstă. NCCN nu cere screening de rutină de la 35 de ani, ci spune că, dacă o femeie face o mamografie la această vârstă sau mai târziu, imaginea poate fi folosită și pentru calcularea riscului individual. În funcție de acest rezultat, medicul decide dacă sunt necesari pași suplimentari. Pentru populația generală din SUA, recomandarea de screening rămâne, în continuare, de la 40 de ani, potrivit U.S. Preventive Services Task Force.
Cum arată, în practică, algoritmul care detectează ce nu vede ochiul uman
Instrumentul pe care NCCN îl menționează se numește Clairity Breast. Este dezvoltat de o companie americană, Clairity Inc., și a primit autorizarea Food and Drug Administration în iunie 2025. Pentru moment, este prezentat ca primul model de inteligență artificială autorizat de FDA care poate genera un scor de risc la cinci ani pornind doar de la o mamografie de screening. Modelul a fost antrenat pe peste 421.000 de mamografii din 27 de centre din Europa, America de Sud și SUA, iar ulterior a fost evaluat pe peste 245.000 de mamografii din cinci centre americane și unul european.
Într-o analiză care a inclus 245.344 de mamografii, femeile încadrate de algoritm la categoria cu risc crescut au dezvoltat cancer în proporție de 5,9% în următorii cinci ani. La cele considerate cu risc mediu, procentul a fost de 1,3%. Pentru comparație, dacă aceleași femei ar fi fost împărțite doar după densitatea sânilor, o metodă folosită până acum, diferențele ar fi fost mult mai mici: 3,2% versus 2,7%. Cu alte cuvinte, algoritmul identifică femeile cu adevărat vulnerabile mult mai precis decât instrumentele clasice.
„De zeci de ani știam că mamografia conține informații critice, nu doar despre prezența cancerului, ci și despre riscul viitor al femeii. Acum, progresele inteligenței artificiale ne permit să extragem această informație într-un mod util în practica clinică”, a explicat Connie Lehman, profesor de radiologie la Harvard Medical School și fondatoarea Clairity.
„Asta va face AI: nu vom mai rata atâtea cancere și vom găsi mult mai multe cancere în faze precoce – stadiul 0 sau stadiul 1. În stadiul 0, de multe ori, e suficientă doar îndepărtarea chirurgicală a tumorii, fără alte tratamente, iar femeia își poate relua viața normal în câteva zile, fără să se mai întâmple toate dramele pe care încă le vedem astăzi în plan personal și familial la femeile care se confruntă cu această boală“, a explicat dr. Magda Duma, medic imagist, în acest articol.
De ce era necesar acest pas
Aproximativ 85% dintre cancerele de sân apar la femei care nu au nicio mutație genetică cunoscută și nici rude apropiate diagnosticate cu boala. Sunt cancerele numite sporadice. Tocmai acestea scapă modelelor Gail și Tyrer-Cuzick. O femeie fără antecedente în familie și fără factori de risc evidenți are toate șansele să fie încadrată la risc mediu, chiar dacă țesutul ei mamar arată altceva, la o analiză suficient de fină.
„Ne-am bazat mult timp pe antecedentele familiale, testarea genetică și densitatea mamară ca să evaluăm riscul de cancer de sân, dar aceste abordări nu identifică multe dintre femeile cu adevărat vulnerabile”, a declarat Robert Smith, directorul Centrului pentru Depistarea Precoce a Cancerului din cadrul American Cancer Society.
Studiul WISDOM, desfășurat în Statele Unite pe parcursul a zece ani, a scos la iveală că 30% dintre femeile care au fost testate pozitiv pentru o variantă genetică asociată cancerului de sân nu aveau rude apropiate diagnosticate cu boala. Așadar, antecedentele familiale nu sunt un filtru bun pentru a decide cine ar trebui să facă teste genetice. Multe femei cu risc genetic real trăiesc, fără să știe, cu convingerea că sunt protejate pentru că mama sau bunica nu au avut niciodată cancer.
Unde pot fi făcute, în prezent, aceste evaluări
Pentru moment, acest tip de evaluare este disponibilă în foarte puține locuri, chiar și în Statele Unite. Clairity Breast a fost lansată clinic în februarie 2026, la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, un spital universitar afiliat la Harvard. În primăvară, platforma a ajuns și în Colorado, prin rețeaua Invision Sally Jobe, iar în vară va fi disponibilă la Emory Healthcare, în Atlanta.
Beth Mittendorf, șefa Departamentului de Chirurgie Mamară de la Beth Israel Deaconess, a declarat că „includerea acestei abordări în ghidurile naționale extinde capacitatea de a identifica femei care altfel nu ar fi fost recunoscute ca având risc crescut”.
Tari King, director chirurgical al Glenn Family Breast Center, parte a Winship Cancer Institute, spune că dificultatea reală abia acum începe deoarece evaluarea riscului trebuie transformată într-un instrument accesibil, ușor de înțeles și aplicabil în practica de zi cu zi, astfel încât mai multe femei să beneficieze de îngrijiri adaptate propriului risc.
Ce urmează
Un studiu prospectiv, MIRAI-MRI, este în derulare și va testa, în condiții reale, dacă RMN-ul mamar făcut la femeile semnalate de algoritm ca fiind la risc se traduce, într-adevăr, într-o depistare mai precoce și într-o scădere a mortalității.
„Deși cercetarea continuă și evaluarea în condiții reale rămân esențiale, aceste instrumente reprezintă un pas semnificativ către o depistare și o prevenție mai personalizate”, a precizat Judy Garber, directoarea științifică a Breast Cancer Research Foundation.
Pentru femeile din România, distanța față de acest nivel de îngrijire rămâne mare. Atât timp cât aproape nouă din zece cancere mamare sunt diagnosticate târziu, prioritatea imediată nu este inteligența artificială, ci accesul la mamografia clasică. Tehnologia, oricât de inteligentă ar fi, nu poate funcționa într-un sistem în care jumătate dintre femeile de peste 50 de ani nu ajung deloc la investigațiile de bază. Odată ce programul național de screening devine funcțional și mamografia ajunge la mai multe femei, discuția despre AI va putea avea sens și aici. Până atunci, cea mai bună protecție rămâne mamografia simplă făcută la timp.
