Cum trăim timpul pe dinăuntru? Răspunsuri la granița dintre psihologie și artă
Accelerarea ritmului de viață, presiunea permanentă de a fi productivi și fenomenul de „time poverty“ sunt teme recurente în discuțiile despre sănătatea mintală modernă. Dar dincolo de timpul măsurabil – cel al ceasurilor, calendarelor și deadline-urilor – există o dimensiune mult mai complexă: timpul subiectiv, acea percepție interioară care face ca unele momente să zboare, iar altele să se dilate la nesfârșit. Cum trăim, de fapt, timpul pe dinăuntru?
„Timpul obiectiv și timpul subiectiv rareori coincid“, explică psihologii specializați în studiul percepției temporale. „Timpul fizic nu este timpul minții. Timpul pe care îl percepi nu este același cu timpul perceput de altă persoană. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul primește mai puține imagini decât era antrenat să primească în tinerețe”, explică Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică la Duke University, Carolina de Nord.
Viteza cu care procesăm informațiile vizuale încetinește odată cu trecerea anilor; pe măsură ce rețelele de neuroni din creier devin mai mari și mai complexe, semnalele electrice trebuie să parcurgă distanțe mai mari, ceea ce duce la o procesare mai lentă a informațiilor. Rezultatul? Percepem mai puține „cadre pe secundă“ pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce face ca timpul să pară că trece mai repede. Este ca o carte animată (cu imagini secvențiale): cu cât sunt mai puține imagini, cu atât mai rapid ajungem la final.
Sănătatea mintală și percepția timpului
Mai mult, cercetările recente arată că modul în care percepem trecerea timpului influențează direct nivelul nostru de stres, calitatea relațiilor și chiar sănătatea fizică. Dar și invers, starea noastră psihică și emoțională ne face să percepem diferit timpul: când suntem anxioși, timpul pare să se accelereze; când suntem deprimați, secundele abia trec. Această asincronicitate între experiența interioară și realitatea exterioară poate deveni o sursă de tensiune psihologică.
Despre perceția timpului a vorbit pentru SmartLiving și psiholog Raluca Cristian, raportat la valorile pe care le avem și cum măsura timpului se poate schimba în funcție de conectarea sau nu la ele pe parcursul vieții: „Atunci când acțiunile pe care le facem zi de zi timp îndelungat sunt complet deconectate de la valorile pe care le avem, chiar dacă nu le conștientizăm, riscăm nu numai să simțim că nu avem niciodată timp, dar și să deschidem un teren fertil pentru probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea.“
De asemenea, psihologul Philip Zimbardo, cunoscut pentru teoria perspectivei temporale, susține că orientarea noastră față de timp – fie că suntem mai degrabă ancorați în trecut, prezent sau viitor – influențează major deciziile și starea de bine. Persoanele cu o orientare excesivă spre trecut pot dezvolta ruminație (gânduri obsesive, repetitive) și depresie, în timp ce fixația pe viitor poate duce la anxietate și incapacitatea de a trăi momentul prezent.
În același timp, în psihologie și economia comportamentală este cercetat recent conceptul „time poverty” pentru a defini senzația cronică de a nu avea suficient timp pentru activitățile importante din viață — de la odihnă și familie, până la autoîngrijire — un fenomen asociat cu niveluri mai ridicate de stres, scăderea satisfacției de viață și impact negativ asupra sănătății mintale. Contrar altor concepte de acest tip, „time poverty“ se referă la lipsa timpului suficient pentru a îndeplini responsabilitățile zilnice, a urmări interese personale sau a participa la activități benefice pentru bunăstarea individuală, din cauza cerințelor multiple asupra timpului.
Arta ca instrument de explorare a timpului interior
Fascinația pentru felul în care percepem timpul depășește adesea domeniul psihologiei, ajungând și în zone creative. De exemplu, o nouă expoziție care explorează aceste concepte, intitulată „Cronotipii“, se deschide miercuri, 7 mai, la București, reunind patru artiști care și-au propus să investigheze modul în care timpul este resimțit la nivel personal.
Organizată la sediul Facultății de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității Spiru Haret (Str. Fabricii 46G, corp A, etajul 3), expoziția propune un dialog între psihologie și artă, transformând concepte abstracte despre percepția timpului în experiențe vizuale concrete. Vernisajul va avea loc miercuri între orele 18:00 și 20:30.
„Cronotipii“ nu este doar o expoziție, ci mai degrabă un experiment social și artistic care ne invită să reflectăm asupra modului în care experiența temporală modelează identitatea noastră. Lucrările de colaj, fotografie, cianotipie (proces fotografic din familia tehnicilor pe bază de fier), instalații mix-media și alte forme de expresie vizuală autentică expuse evocă diversele fațete ale timpului subiectiv: nostalgia, anticiparea, momentele de flow, pauzele contemplative sau accelerările percepției timpului.
Artiștii și perspectivele lor asupra timpului
Expoziția „Cronotipii“ pare să rezoneze cu aceste teorii legate de modul subiectiv în care privim trecerea timpului, propunând vizitatorilor o introspecție asupra propriei relații cu timpul. „Fiecare lucrare devine o fereastră către o lume interioară, dar și o oglindă a propriei noastre relații cu timpul“, explică organizatorii proiectului Imaginar Kolectiv, inițiativa artistică independentă din spatele evenimentului.
Cei patru creatori reuniți în cadrul expoziției abordează tema din unghiuri complementare:
Andrei Cornea explorează prin colaj și pictură în ulei stratificarea temporală, felul în care amintirile se suprapun și se influențează reciproc. Ca fost coordonator a peste 150 de evenimente artistice și actual designer de mobilier, Cornea aduce o perspectivă pragmatică asupra modului în care timpul se materializează în obiecte.
Filosofa Carla Schoppel, care creează sub numele Schoppel Cut, folosește fragmente din opere de artă clasice pentru a examina continuitatea și ruptura între epoci și pentru a crea „o punte între tradiţii artistice şi fantezii preocupate de pierdere, între obiecte ale dorinţei şi teme subversive care bântuie prezentul: sociale, politice, contrastele propriei culturi, ba chiar propria ambivalenţă.“
Cu experiență trăită între două culturi, pentru că s-a născut și a crescut în Ucraina, dar într-o familie românească, Evgenia Gritsku abordează percepția temporală prin prisma emigrației și a identității fracturate. Lucrările sale reflectă modul în care trauma modifică experiența temporală.
Marius Adrian, fotograf și student la Psihologie, explorează granițele neclare dintre real și imaginar. Pentru el, fotografia devine un instrument de investigare a zonelor nevăzute ale psihicului și a modului în care acestea influențează percepția temporală.
„Cum se trăiește timpul înăuntrul nostru, acolo unde nu există unități de măsură, ci doar senzații, ritmuri și amintiri?“ este întrebarea de la care pornește expoziția „Cronotipii“.
Exerciții practice pentru sănătatea mintală
Înțelegerea propriei percepții temporale poate avea implicații practice semnificative pentru sănătatea mintală. Terapiile contemporane, precum mindfulness și terapia cognitiv-comportamentală, încorporează tot mai mult concepte legate de reglarea experienței temporale ca parte din procesul terapeutic.
Specialiștii recomandă exerciții zilnice de ancorare în prezent pentru persoanele cu anxietate, în timp ce pentru cei care suferă de depresie pot fi benefice tehnicile de reconectare cu viitorul și cultivarea speranței.
În acest context, o vizită la expoziția „Cronotipii“ poate constitui nu doar o experiență estetică, ci și un exercițiu de conștientizare a propriei relații cu timpul. Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 7 iunie și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 10:00 și 16:00.
Într-o societate caracterizată prin accelerare constantă și presiune temporală, poate că tocmai această conștientizare a timpului interior reprezintă un pas important spre recâștigarea echilibrului pentru că, până la urmă, timpul nu este o linie, ci o rețea de intenții, cum spunea filosoful Henri Bergson în cartea „Time and Free Will: An Essay on the Immediate Data of Consciousness“.
Citește și: Ca să ne bucurăm de viață și de timpul nostru, trebuie să ne antrenăm disciplina!
