Au trecut aproximativ două luni de când stăm în casă, trăind, colectiv, într-o stare de incertitudine. Într-o măsură mai mare sau mai mică, această situație a avut un efect asupra tuturor. Chiar dacă o parte dintre restricții se ridică, viața noastră nu va mai fi la fel ca înainte de apariția pandemiei. Statisticieni, economiști, psihologi, istorici și alte categorii socio-profesionale încearcă să facă predicții despre efectele pe termen lung ale pandemiei de coronavirus și cum va arăta viața de acum înainte, dar nimeni nu le știe cu siguranță.
În timpul acestei perioade ai experiementat tot felul de incertitudini financiare, profesionale sau legate de sănătate și ai trăit cu dorul familiei ori al prietenilor pe care nu i-ai mai putut vedea decât online.
Dacă nu te-ai confruntat cu cele expuse mai sus, cu siguranță ai simțit lipsa parcurilor în care mergeai, a teraselor și poate chiar a mediului de la muncă.
Unii au fost nevoiți să împartă spațiul cu persoane pe care nu și le-ar fi dorit atât de aproape, atât de mult timp.
Alții, trăind singuri, au dus dorul oricărui tip de contact uman. Unii și-au pierdut slujbele, iar alții s-au văzut nevoiți să facă reconversii profesionale rapide. Timpul de reacție la situația de față a fost și el important– și rămâne în continuare important, la fel cum este grija față de noi înșine, acum poate mai mult decât oricând. Esențial este, de asemenea, să luăm lucrurile pas cu pas.
Este OK să simți ceea ce simți
Este în regulă să ne simțim vulnerabili în această perioadă. Simțim o teamă de fond pentru sănătatea noastră și a celor dragi, induse nu numai de volumul incredibil de mare de știri la care suntem și am fost supuși, referitoare la COVID-19, ci și de izolarea necesară prin care am trecut, care a accentuat, psihologic, trăirile noastre.
Tranziția în interiorul caselor noastre a fost una bruscă, iar ieșirea, pentru mulți, se anunță tot bruscă. Vom fi nevoiți să trecem un alt hop, acela al reintrării fizice în societate.
Grijile cu care ne vom confrunta în continuare și ce facem cu ele
Rezultatele unui studiu efectuat de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, bazat pe un chestionar confidențial online, a colectat date de la 941 de participanți anonimi.
Conform cercetării, grijile noastre cele mai pregnante în această perioadă sunt: neliniștea legată de sănătatea celor apropiați, temerile legate de sănătatea proprie, preocupările generate de securitatea financiară a familiei, viitorul financiar al propriei persoane și viitorul profesional.
Alte îngrijorări semnalate de respondenți au fost: dificultăți în desfășurarea afacerii proprii, situația socio-politică actuală, obligativitatea vaccinării în cazul descoperirii unui vaccin, incapacitatea de a-și continua rutinele zilnice anterioare pandemiei, limitarea libertății de mișcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul bisericii, viitorul profesional sau școlar al celor apropiați, sănătatea mental colectivă, criza economică mondială, singurătatea resimțită și posibilele lipsuri în producția de alimente.
Aproximativ 13% din respondenți nu au menționat îngrijorări curente semnificative.
Aceste griji le vom resimți, fiecare dintre noi într-o manieră proprie, în perioada următoare. Rațional vorbind, știi bine că îngrijorarea în exces nu ajută la nimic. Știi la fel de bine că această situație va mai dura, așa că nu este util să îți consume toată energia dintr-un foc.
Nu este cazul nici să te învinovățești pentru că ești îngrijorat.
Mai bine asumă-ți faptul că grijile tale, sunt, într-adevăr, pertinente, împacă-te cu faptul că le simți, dar nu le lăsa să îți acapareze toată viața. Exercită control prin respectarea măsurilor de igienă și distanțare și orice consideri tu că este necesar pentru a te simți cât mai confortabil în situația de față.
Preocupările psihologilor
Comunitatea psihologilor avertizează deja că există posibilitatea unor efecte la scară globală pe care această perioadă de izolare le-ar putea avea asupra noastră.
Printre acestea este menționat sindromul de stres postraumatic (în special pentru cadrele medicale sau persoanele care s-au îmbolnăvit), cu toată suita lui de manifestări, cum ar fi depresia, anxietatea și coșmarurile.
Trauma psihologică este, pe scurt, răspunsul subiectiv al persoanei în fața unei situații traumatizante. Ceea ce trăim este un eveniment traumatizant, stresant și șocant, însă putem vorbi despre traumă doar în cazul în care acesta depășește abilitatea persoanei de a-l gestiona (adică momentul când mecanismele de adaptare nu mai fac față).
Oricare dintre noi este susceptibil la traumă, așa că este foarte important să conștientizăm și să luăm măsuri când simțim că acest lucru se întâmplă.
Cu siguranță și din fericire, mulți dintre noi nu vom dezvolta sindromul de stres postraumatic, însă este posibil să experimentăm simptome precum tulburarea acută de stres, ale cărei simptome se aseamănă cu cele date de TSPT (tulburarea de stres posttraumatic).
De asemenea, psihologii ne reamintesc de importanța contactului uman, esențial pentru bunăstarea psihologică pe termen lung și efectele lipsei acestuia. Contactul uman ar mai calma o parte din stresul pe care îl acumulăm în această perioadă, însă acesta este… restricționat.
Mai mult, amenințarea invizibilă care planează asupra noastră ne face să traversăm, colectiv, un sentiment de pierdere. Fiecare dintre noi a pierdut deja, iată, cel puțin libertatea de a îmbrățișa pe cineva drag. Sau poate spațiile în care ne desfășuram activitatea ori metodele noastre de adaptare prin care ne gestionam anxietatea sau depresia, dacă acestea erau, de pildă, ieșitul la soare sau în parc.
Tocmai ceea ce ne-ar fi ajutat să ne găsim echilibrul, atât de important în această perioadă, a fost, cel puțin temporar, limitat.
Am fost, de asemenea, expuși la o traumatizare indirectă și prin intermediul știrilor și poveștilor de pe Facebook ale celor care au trăit direct cele mai sumbre consecințe ale COVID-19.
Așadar, va fi nevoie să ne îngrijim de sănătatea noastră psihologică și să cerem ajutor specializat atunci când este cazul.
Dezvoltă-ți strategii de rezolvare a diferitelor tipuri de probleme
O persoană posedă unul dintre cele trei moduri primare de funcționare dictate de către creierul nostru: luptă, fugi sau îngheață.
Unii dintre noi au încercat să se adapteze acționând sau luând decizii mai repede, pentru alții efortul depus pentru a jongla cu știrile, temerile legate de sănătate și problemele financiare a fost uriaș și au experiementat stări de blocaj și de neputință.
Ieșirea din izolare ne va activa, cu siguranță, aceste mecanisme, așa că este de dorit să avem la îndemână niște strategii construite din timp pentru a putea gestiona reîntoarcerea la viața socială în cel mai bun mod cu putință.
În primul rând, nu te compara cu alții, situația ta va fi diferită și unică, la fel cum a fost și perioada de izolare.
Monitorizează-ți reacțiile
Dacă te simți blocat și ai sentimentul că nu poți ieși din casă sau ai gânduri catastrofale cum ar fi acelea că probabil te vei număra printre persoanele care nu supraviețuiesc îmbolnăvirii, încearcă să prinzi aceste gânduri din timp.
Astfel, vei putea să oprești procesul și să te calmezi înaintea declanșării unui atac de panică. Cum faci asta, mai exact?
În momentul când primele gânduri îți trec prin minte, observă-le, acceptă-le, lasă-le să existe, dar alege să îți muți atenția asupra obiectivelor tale din acel moment.
Exersează cât poți de mult această abilitate, astfel încât să îți surprinzi gândurile de la bun început. Vei avea nevoie de antrenament, dar vei vedea că, în timp, îți va fi din ce în ce mai ușor.
Anxietatea și ieșirea din izolare
Dacă suferi de anxietate, este posibil să simți o accentuare a simptomelor în aceste zile. Pentru tine, poate, ieșirea din casă a fost și până acum o sursă de anxietate.
Respiră și fă, în ritmul tău, pași mici, dar constanți, înainte. Acest lucru te va ajuta să reduci anxietatea și să te reacomodezi mai ușor.
La fel sau poate mai mult decât în cazul celorlalți, va fi nevoie să te desensibilizezi treptat.
Ce-ar fi să începi cu o vizită la magazinul din colț, pentru a-ți cumpăra o înghețată? Îți vei da seama că în afara casei nu te vei simți mai rău decât în casă – virusul există, da, dar teama nu va mai fi la fel de mare.
Anxietatea este ceva ce se întâmplă în interiorul minții tale; când ai contract cu lumea ești conectat la realitate, ești ancorat în momentul prezent. Așadar, în mod automat, anxietatea ta va scădea.
Reîntoarcerea
Dacă ești în situația în care nu ai ieșit deloc din casă, prima sugestie este să o iei de la capăt treptat. Încearcă să ieși câte puțin, chiar acum, când încă mai trebuie să completezi declarația, crescând perioada în care stai pe afară.
Dacă nu ai mai ieșit din casă sau dacă ai ieșit și nu te-ai îndepărtat prea mult, e posibil să resimți și alte efecte. Poate va fi un pic „ciudat” să îți reiei o parte dintre activitățile care înainte nu reprezentau o provocare majoră, cum ar fi… să mergi cu metroul sau să te reîntorci la birou, printre colegii tăi. Ori poate că vei constata că unii oameni sunt… „prea relaxați”.
În acest caz, încearcă să faci ceea ce poți legat de păstrarea distanței recomandate. Dacă ți se pare că este potrivit, roagă cu calm și respect persoana care nu respectă distanțarea să se dea câțiva pași înapoi.
Încearcă să îți construiești dinainte niște planuri sau strategii pentru posibilele situații cu care te-ai putea confrunta atunci când ieși din casă. Vei simți astfel că ai mai mult control.
Mersul pe jos te va ajuta să te relaxezi; restricțiile și recomandările sunt și ele acolo pentru a facilita alegerile potrivite. Alege locuri în care să nu ai contact direct cu ceilalți. Masca obligatorie ar putea și ea să te ajute să te simți mai confortabil.
Totul va fi determinat de alegerile personale
Această idee nu trebuie citită pe un ton catastrofic sau dramatic. Înseamnă, pur și simplu, că cel mai simplu mod de a traversa această perioadă este să accepți că deciziile vor fi cele care te vor împinge înainte și îți vor oferi un sentiment de control asupra situației și vieții tale. Nu te mai chinui să iei decizii perfecte. Încearcă să iei decizii suficient de bune care să te ajute să mergi înainte.
Ai încredere în intuiția și raționamentul tău și nu uita, afară e soare și viața merge, cu pandemie cu tot, înainte!
