Coronavirusul și impactul său neurologic: de la paralizii la accidente vasculare cerebrale

Dureri de cap, confuzie, probleme de vorbire, pierderea mirosului, paralizii și, cel mai grav, accidente vasculare cerebrale la tineri fără probleme de sănătate – toate pot fi urmări ale infecției cu noul coronavirus și indică un lucru cert: COVID-19 afectează sistemul nervos al bolnavilor. Unele dintre aceste boli neurologice le pun viața în pericol. 

Boala COVID-19 nu este o simplă o infecție respiratorie, iar plămânii nu sunt singurele organe afectate de noul coronavirus. Consecințele ei se extind dincolo de sistemul respirator, după cum au observat medicii care au tratat bolnavi cu COVID-19 în aceste luni de pandemie. Ei au raportat un număr mare de simptome neurologice, unele dintre ele foarte grave și cu urmări pe termen lung. 

„COVID-19 este o infecție sistemică ce afectează sistemul nervos în ansamblul lui: sistemul nervos central, periferic și neurovascular. Sunt încă multe necunoscute legate de impactul pe care noul virus îl are asupra corpului și, cu precădere, asupra sistemului nervos. Din studiile publicate până acum reiese că între 10% și 20% dintre pacienții cu afectare neurologică necesită spitalizare, iar dintre aceștia, foarte mulți rămân cu sechele neurologice sau decedează”, potrivit dr. Monica Niculescu, medic primar neurologie în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria. 

De ce unii bolnavi cu COVID-19 își pierd mirosul și gustul

Prin ce mecanisme atacă virusul SARS-CoV-2 sistemul nervos al unor bolnavi este  o întrebare pentru care experții nu au încă un răspuns clar. Una dintre ipoteze ar fi că virusul țintește și distruge direct sistemul nervos. „Poarta de intrare” ar fi bulbul olfactiv, care se află deasupra cavității nazale și are rolul de a transmite informații de la nas către creier. În căile nazale, concentrația virusului este mare, de aceea și testarea pentru COVID-19 se realizează printr-un exsudat nazal. 

„Unii specialiști au observat la investigațiile imagistice o hipertrofie (n.r. – creștere în volum) a bulbului olfactiv. Având ca poartă de intrare tractul nazo-faringian (nas-gură), virusul ar afecta direct, probabil printr-un proces inflamator, transmiterea sinaptică în nervul olfactiv. Aceasta ar fi o lezare directă, distructivă, a transmiterii nervoase. Tulburarea de gust s-ar explica tot printr-o afectare directă, prin inflamația papilelor gustative”, potrivit specialistului neurolog. 

Mecanismul acesta ar putea explica de ce mulți dintre cei infectați cu noul virus își pierd mirosul și gustul. Între aceste simptome neurologice și COVID-19 este o legătură clară, spun cercetătorii Universității din California, care au oferit și câteva cifre cu privire la frecvența lor. Astfel , 68% dintre bolnavii cu COVID-19 incluși în studiul american au constatat că și-au pierdut mirosul (problemă denumită medical anosmie), iar 71% dintre ei nu au mai avut gust.

Virusurile respiratorii, în general, pot să provoace anosmie, dar nu atât de frecvent cum se întâmplă în infecția cu noul coronavirus. Prin comparație, doar 30% dintre bolnavii cu gripă sezonieră își pierd mirosul. 

Pierderea mirosului și a gustului după infectarea cu noul coronavirus sunt incluse în lista simptomelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. 

Din fericire, anosmia este o problemă temporară. Pacienții incluși în studiul Universității din California și-au recăpătat mirosul cel mai devreme, după o săptămână de la diagnostic, iar cel mai târziu, la mai mult de patru săptămâni distanță. Un alt aspect pozitiv este că „pierderea mirosului ar fi un semn de prognostic favorabil pentru bolnavi. Cei care prezintă aceste simptome au, în gneral, forme ușoare și moderate de COVID-19, după cum arată studiile până la acest moment”, spune dr. Monica Niculescu. 

„Furtuna de citokine”, la baza unor boli neurologice

Răspunsul organismului la infecție ar putea fi un alt motiv pentru care unii bolnavi cu COVID-19 au și simptome neurologice. O reacție necontrolată a sistemului imunitar în prezența virusului, așa-numita „furtună de citokine”, produce o inflamație generală în corp care afectează organe și țesuturi vitale: plămânii, rinichii, sistemul cardiovascular și sistemul nervos. Citokinele sunt un tip de proteine ale sistemului nostru imunitar care luptă împotriva agenților infecțioși. Noul coronavirus declanșează o activare necontrolată a acestor citokine. 

Multe dintre cazurile severe și critice de COVID-19 au la bază această „furtună de citokine”, dar ea nu este specifică noului agent patogen. Virusurile care produc SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), MERS (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu) și gripa H5N1 (aviară) pot să declanșeze o inflamație generală similară celei din COVID-19, care să afecteze și sistemul nervos. 

Problemele neurologice ale bolnavilor cu COVID-19 ar putea fi și urmarea insuficienței respiratorii care apare în formele severe ale infecției. Aportul insuficient de oxigen în organism (hipoxie generalizată) duce la insuficiență multiplă de organ, situație în care mai multe organe și sisteme vitale sunt afectate grav de infecție, inclusiv sistemul nervos. 

Accidente vasculare subite la tineri

„COVID-19 provoacă accidente vasculare cerebrale subite la adulți tineri”, titra CNN în luna aprilie, citând medici din New York care au tratat pacienți de 30-40 de ani cu asemenea urmări neurologice de la noul coronavirus. Surprinzător este că cei mai mulți dintre ei aveau forme moderate de COVID-19, iar câțiva erau asimptomatici. De atunci, medicii au identificat mai clar mecanismele prin care noul virus produce această complicație care pune viața în pericol. 

„Accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt complicația neurologică cea mai frecventă și mai severă în infecția cu noul coronavirus. Astfel de accidente pot fi fi trombozele venoase cerebrale și accidentele hemoragice, dar, cel mai frecvent apar accidentele vasculare cerebrale ischemice. Infecția cu virusul SARS-CoV-2 creează ceea ce se numește hipercoagulabilitate, o tendință de formare a trombilor- cheagurilor de sânge”, ne-a explicat medicul neurolog Monica Niculescu. 

În afara pandemiei de coronavirus, accidente vasculare suferă și cei cu vârste sub 50 de ani, dar riscul bolnavilor cu COVID-19 este mult mai mare față de media obișnuită, au observat medicii de la rețeaua de spitale Mount Sinai, din New York, citați de CNN.

„Raportul nostru arată o creştere de şapte ori a incidenţei accidentelor vasculare subite la pacienţii tineri în ultimele două săptămâni. Majoritatea acestor pacienţi nu au antecedente medicale anterioare şi au fost acasă cu simptome uşoare sau, în două cazuri, fără simptome de COVID-19”, potrivit medicului Thomas Oxley. Prin comparație, specialistul american și echipa sa tratau în trecut doar un pacient atât de tânăr la trei săptămâni. 

Ca în orice accident vascular cerebral, pacienții pot avea nevoie de recuperare neurologică după vindecarea de COVID-19. Pentru cât timp și în ce măsură pot rămâne bolnavii cu sechele neurologice – este prea devreme să știm. Afecțiunile neurologice au nevoie de timp pentru a le urmări evoluția. Cele trei-patru luni de experiență cu infecția COVID-19 nu sunt suficiente pentru a trage concluzii. 

Dr. Monica Niculescu, medic primar neurologie, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria

Noul coronavirus nu este singurul patogen care crește riscul de AVC. Această complicație, care poate fi fatală, apare și în infecția cu HIV, cu virusul hepatitic C, cu virusul varicelo-zosterian, cu virusul Epstein-Barr, cu citomegalovirus și cu alte virusuri, dar și în infecții bacteriene. Riscul unui AVC este însă mai redus în cazul lor, față de cel pe care îl are noul coronavirus.

„Acești agenți patogeni, ca și virusul SARS-CoV-2, favorizează un status procoagulant. Chiar am avut pacienți cu HIV cu accidente vasculare. Bolile cronice preexistente pot fi factori favorizanți, dar într-o proporție destul de mică”, spune dr. Monica Niculescu. 

Inflamații ale creierului care pun viața în pericol

Durerile de cap și amețelile sunt cele mai frecvente simptome neurologice ale bolnavilor cu COVID-19, după cum arată un studiu publicat în revista medicală Journal of Clinical Neuroscience. Aceste simptome sunt cauzate de o afectare a sistemului nervos central și pot semnala o encefalită dacă sunt însoțite și de alte manifestări: febra, durerile musculare sau articulare, senzația de oboseală și de slăbiciune. Această boală neurologică este o inflamație a creierului care apare pe fondul unor infecții virale, dar și bacteriene. Virusul herpes simplex, enterovirusurile, rabia și diverse infecții ale copilăriei (rubeolă, oreion) sunt cauzele virale cele mai frecvente ale encefalitei.

Encefalita poate pune viața în pericol când evoluează cu simptome severe, precum confuzia, agitația, halucinațiile, schimbările de comportament, slăbiciunea musculară și chiar paralizia anumitor zone ale feței sau corpului, problemele de vorbire sau/și pierderea conștienței. Unele dintre aceste simptome pot să persiste câteva luni sau pot deveni permanente. 

O altă complicație neurologică observată la bolnavi cu COVID-19 este encefalopatia hemoragică necrozantă. Boala rară, dar foarte gravă afectează creierul și produce confuzie, dezorientare, agitație, convulsii și alterarea stării de conștiență. „Această complicație este la fel de devastatoare ca boala pulmonară severă”, a explicat dr. Elissa Fory, medic neurolog și parte a echipei care a raportat primul caz de acest fel, de la Henry Ford Health System, Detroit, SUA. Aceeași „furtună de citokine” este, cel mai probabil, cauza acestei boli neurologice, cred medicii americani.  

Noul coronavirus și bolile care produc paralizii

Din China a venit primul semnal cu privire la consecințele pe care noul coronavirus le are asupra sistemului nervos periferic. Echipa medicului Sheng Chen, de la Școala de Medicină a Universității Jiao Tong din Shanghai, a depistat  raportat un caz de COVID-19 care a debutat cu manifestările specifice sindromului Guillain-Barré. În această boală neurologică rară, sistemul imunitar al pacientului atacă sistemul nervos periferic. Sindromul Guillain-Barré afectează nervii periferici și duce la slăbiciune musculară progresivă. El debutează cu slăbiciune și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dar poate progresa apoi rapid și duce uneori la paralizia întregului corp.  

Sindromul Guillain-Barré apare, de obcei,  secundar unei infecții, de obicei virale. Gripa, varicela, infecția cu citomegalovirus, cu virusul Epstein-Barr și, mai rar, cu HIV preced apariția simptomelor. 

Cazul descris de medicii chinezi a fost al unei femei în vârstă de 61 de ani care s-a prezentat pe 23 ianuarie la spital cu slăbiciune musculară la ambele picioare și oboseală accentuată, notează cotidianul Le Monde. Febra și tusea specifice infecției COVID-19 au apărut abia la o săptămână de la apariția acestor simptome. Pacienta și-a revenit treptat și a fost externată după 30 de zile de spitalizare. De atunci, cazuri de sindrom Guillain-Barré au fost raportate și în alte țări afectate de pandemie. 

„Sindromul Guillain-Barré clasic, pe care îl știm noi, se manifestă după o perioadă de câteva săptămâni de la infecție. Evoluția lui este, deci, mai lentă. În schimb, în infecția COVID-19, semnele apar mult mai precoce și evoluția este mai rapidă. Din observațiile de până acum, se pare că mecanismul de distrugere a nervilor periferici este direct, și nu prin imunitatea încrucișată contra mielinei, așa cum se explică apariția sindromului în mod clasic. Mecanismul este, deci, direct distructiv asupra nervilor periferici. Simptomele bolii sunt aceleași, dar ele își fac apariția mai devreme”, potrivit medicului neurolog.

Pentru că este o boală care produce paralizie, pacienții pot avea nevoie de recuperare medicală după un astfel de episod, ca și în cazul unui accident vascular cerebral. 

Pareze oculare și faciale după infecția cu noul coronavirus

O altă consecință neurologică a noului coronavirus observată de medicii care au tratat bolnavi cu COVID-19 este sindromul Miller-Fisher, o paralizie a nervilor cranieni. Afecțiunea este o variantă mai „blândă” a sindromului Guillain-Barré și se manifestă inițial prin pareză oculară și facială. El apare tot pe fondul unor infecții virale, iar coronavirusul pare să fie una dintre ele.

Bolnavii cu sindromul Miller-Fisher au probleme cu mișcările oculare, cu vederea (încețoșată sau dublă), cu masticația și cu vorbirea. Paralizia se poate extinde apoi către picioare și brațe, iar cei afectați nu își mai pot coordona mișcările, își pierd echilibrul și au dificultăți respiratorii. „Pacienții cu COVID-19 care au dezvoltat acest sindrom neurologic au avut ameliorări semnificative după tratamentul cu hidroxiclorochină”, potrivit medicului neurolog Monica Niculescu. 

Miozitele și miopatiile, inflamații ale țesutului muscular, sunt alte boli neurologice care pot apărea după infectarea cu noul coronavirus. Ele se manifestă prin dureri musculare și scăderea forței musculare și afectează în special grupele musculare mari, cum sunt cele de la nivelul gâtului, umerilor, şoldurilor şi spatelui. 

Impactul pe termen lung al infecției cu noul coronavirus asupra sistemului nervos este în continuare studiat de oamenii de știință. Consecințele sale neurologice pot să apară cu mult înaintea febrei și a simptomelor respiratorii, luate ca etalon pentru boala COVID-19. Dacă nu sunt recunoscute prompt de medici, diagnosticul infecției poate întârzia și evoluția bolnavilor ar putea deveni severă. Modificările stării de conștiență, slăbiciunea musculară și paraliziile, confuzia, modificările de vorbire pot fi toate manifestări ale bolii infecțioase și există riscul ca unele să devină permanente.