A doua opinie medicală l-a scăpat de chist coloid, o tumoare pe creier

„Am zis că asta e soarta. Am o tumoare pe creier, într-un loc greu operabil…“ Șansa la a doua opinie medicală i-a salvat viața

La 57 de ani, Dan Balaban a început să se rătăcească. După ce n-a mai găsit drumul spre casă de câteva ori, s-a dus la medic și a aflat că are chist coloid, adică o tumoare benignă pe creier. Prima intervenție nu i-a rezolvat problema decât temporar, iar câteva luni mai târziu, când simptomele au reapărut, a mers la Ponderas Academic Hospital, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA. Dr Robert Clement, medic neurochirurg specializat în microchirurgie craniană, e cel care i-a oferit soluția definitivă. I-a scos chistul folosind o metodă chirurgicală minim invazivă, iar de atunci Dan Balaban e din nou el însuși.

„Eu, ca persoană, nu mi-am dat seama foarte repede ce se întâmplă cu mine, soția și-a dat seama. A observat că mă trimitea să cumpăr una-alta și uitam, mă duceam și de două-trei ori până cumpăram produsele respective. Eu mi-am dat seama că ceva nu e bine după ce m-am rătăcit de trei ori. Adică nu mai știam unde mă aflu“, spune Dan Balaban, un bărbat de 58 de ani din Galați.

Simptomele – care, în cazul lui, au fost confuzia și amnezia – au apărut la final de 2020, început de 2021. În ianuarie 2021, s-a dus să-și facă o investigație de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și, cu suspiciune de chist coloid de tipul 3 – o tumoare benignă care se dezvoltă în centrul creierului – a căutat un medic în București și, în aprilie 2021, s-a dus la operație.

Medicul la care a apelat atunci i-a spus că nu îi poate scoate tumoarea, așa că a apelat la o soluție de compromis: a creat un circuit artificial al lichidului cefalorahidian care se acumula în creier din cauza tumorii, pentru a-l devia în abdomen, dar nu s-a atins de tumoare.

„Am zis că asta e soarta. Tumoarea e pe creier, este într-un loc greu operabil, iar medicul de atunci a spus că nu se implică să umble acolo, așa că mi-a spus că soluția este un șunt (n.r. – un dispozitiv care să devieze în abdomen lichidul cefalorahidian acumulat în exces din cauza tumorii). Nu știu motivația, din câte am înțeles de la soție, a ales așa din lipsă de dispozitive necesare pentru operație“, spune Dan, care nu-și amintește foarte multe lucruri din acea perioadă confuză din viața lui.

chist coloid. pacientul dan balaban
Dan Balaban a fost diagnosticat cu chist coloid, adică o tumoare benignă pe creier.

„Așa, vorbeam coerent, dar uitam. Când uiți, parcă nu e bine deloc, că nu mai ai amintiri. Și m-a speriat lipsa de orientare în teren. În plus, înainte de prima intervenție, am avut câteva episoade de incontinență urinară. Boala e boală, așa că medicul a stat de vorbă cu soția și cu fiul meu“, spune el.

Prima experiență chirurgicală a lui Dan nu a rezolvat problema decât temporar, așa că, în câteva luni, starea de confuzie a reapărut, fără ca el să-și dea seama.

Reapariția simptomelor și a doua opinie medicală

„M-a observat soția că, prin octombrie-noiembrie 2021, începeam din nou să mă schimb. Că, de fapt, se rezolvase doar cu emisfera dreaptă, acum se acumula lichid cefalorahidian în emisfera stângă, pentru că nu există un canal de comunicare între ele, ca să preia surplusul de lichid“, explică Dan.

În felul acesta, după ce a făcut un nou IRM în Galați, a mers, în decembrie 2021, la dr. Robert Clement, medic neurochirurg specializat în microchirurgie craniană de la Ponderas Academic Hospital din București.

chist coloid. dr. Robert Clement
Dr. Robert Clement, neurochirurg specializat în microchirurgie craniană de la Ponderas Academic Hospital din București

„A venit în consultație înainte de sărbătorile de iarnă de anul trecut. Făcuse un RMN, eu fusesem contactat telefonic și îl așteptam. Dumnealui înțelesese deja că intervenția pe care o suferise în urmă cu ceva timp era insuficientă și că starea lui se degrada“, spune dr. Robert Clement.

Simptomele pe care le avea erau cele ale unei hidrocefalii care se instalează lent – hidrocefalia este acumularea de lichid cefalorahidian în exces în cavitățile adânci din creier, ceea ce conduce la o presiune asupra creierului. „După acea primă intervenție, domnul Dan Balaban s-a simțit mai bine o perioadă, pentru că un ventricul s-a dezumflat, deci o parte din presiunea care apăruse la nivelul creierului a dispărut. Doar că, pe de altă parte, în timp, s-a acumulat lichid în partea cealaltă, care nu era drenată, și au revenit simptomele, la o altă intensitate.“

În cazul unui chist coloid, simptomele nu au o manifestare fizică în general, ci pot fi confundate cu o depresie: apatie, abulie, cefalee ocazională și stări comportamentale diferite.

„Familia remarcă faptul că el este diferit, este mai apatic. Uneori, persoanele din jur pot confunda aceste simptome cu o depresie, când, de fapt, sunt tumori cerebrale. Și, dacă nu sunt diagnosticate, deznodământul poate fi tragic.“

Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital
Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital

Un chist coloid este o tumoare dificil de îndepărtat

Medicul specializat în microchirurgie craniană a confirmat diagnosticul inițial, de chist coloid de tipul 3, „o tumoare benignă care se dezvoltă în centrul creierului, la nivelul ventriculului 3, înconjurat de structuri nervoase foarte sensibile, unele controlând memoria – achiziția de amintiri, altele care participă la mișcarea membrelor, altele care contribuie la funcția vizuală“.

Deși medicul neurolog la care Dan a fost inițial i-a spus acestuia că nu-i poate îndepărta tumoarea, operația se poate face, atunci când ai experiența și tehnologia necesare. Iar dr. Robert Clement avea nu numai expertiza medicală, ci și dispozitivele care să-i permită să realizeze această operație la Ponderas Academic Hospital, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA.

„Fiind o tumoare benignă, evident că tratamentul este exclusiv chirurgical și trebuie instituit cât mai urgent, din cauza faptului că tumoarea blochează calea de evacuare a lichidului cefalorahidian din creier și provoacă o hidrocefalie acută ce poate duce de multe ori la deces spontan.“

Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital
Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital

Operația de îndepărtare a chistului coloid e una complexă, spune dr. Clement. „Pe lângă cunoștințele chirurgicale, e nevoie și de tehnică, de tehnologie, pentru a putea rezeca (n.r. – îndepărta) în siguranță aceste tumori, pentru că spațiul de manevră este foarte mic, iar marja de eroare este extrem de fină, trebuie să facem totul în maximă siguranță“, explică medicul.

Cum tumoarea continuase să crească după prima intervenție cu aproximativ un centimetru, ajungând la o dimensiune de peste trei centimetri, pericolul era iminent și însemna risc de deces. Prin urmare, dr. Clement l-a și programat rapid pe Dan la operație, pe 10 ianuarie 2022.

O operație complexă, cu riscuri ridicate

În ziua internării, Dan n-a stat prea mult pe gânduri. „Am dormit și nu am stat să mă mai gândesc și la altele. Pe de o parte, a fost mai bine că nu mi-am făcut atâtea griji“, spune el, după care recunoaște că, totuși, a avut ceva emoții: „te temi când e vorba de cuțit, mai ales într-o zonă atât de sensibilă, dar domnul doctor ne-a povestit în mare cum o să intervină, mi-a spus că tumoarea este operabilă și că nu o să mai am nicio problemă după aceea, că se va rezolva definitiv“.

Cu încredere, a doua zi a intrat în operație, sub anestezie generală. Practic, în intervenția care a durat aproape patru ore, neurochirurgul a trebuit să intre printre emisferele cerebrale, fără a atinge creierul, pentru a scoate tumoarea printr-un tub îngust, ca să nu lezeze vreo structură cerebrală.

„A trebuit să facem un abord chirurgical (n.r. – cale de acces) minim invaziv printre emisferele cerebrale, deci prin spații anatomice, fără să atingem creierul în sine. Am trecut printre emisferele cerebrale în locul în care exista această pungă cu lichid cefalorahidian și am reperat tumoarea, apoi am rezecat-o prin tehnici microchirurgicale. Abordul se face prin partea de sus a craniului, la nivelul vertexului, aproximativ. Se taie un mic rondel de os, care măsoară în jur de 2,5-3 centimetri în diametru, și apoi, sub microscop operator – pentru că spațiul de lucru este foarte mic, de 8 mm-1 cm – se pătrunde în spațiile anatomice, pentru a repera exact structurile care sunt importante și a le proteja și apoi a scoate tumoarea“, explică dr. Robert Clement.

Intervenția chirurgicală de îndepărtare de chist coloid este complexă și de finețe, dar nu presupune durere pentru pacient.

Riscurile unei astfel de operații nu sunt neglijabile, din cauza faptului că tumoarea se află în centrul creierului și medicul trebuia să traverseze un drum lung ca să ajungă la ea și să o scoată în condiții de siguranță, prin spații care sunt extrem de mici.

„A trebuit să scot această tumoare printr-un spațiu de 8 milimetri, înconjurat de structuri nervoase: capsula internă, care controlează mișcarea membrelor, și fornixul, o structură care participă la circuitul memoriei. Deci, dacă una dintre aceste structuri ar fi fost lezată, de exemplu fornixul, pacientul nu ar mai fi putut să înmagazineze, după operație, niciun fel de informații. Se numește amnezie anterogradă, adică și-ar fi amintit tot ce era înainte, dar nu ar fi putut înmagazina nimic post-operator, ceea ce ar reprezenta un handicap pentru orice persoană. De asemenea, ar mai fi putut să aibă un deficit neurologic de tip hemiparezie sau hemiplegie, deci riscurile nu erau de neglijat, dar, cu o tehnică microchirurgicală precisă, încercăm să evităm apariția acestor probleme“, detaliază medicul.

De altfel, mai spune el, Dan nu avea prea multe opțiuni. Dacă nu s-ar fi operat, ar fi riscat moartea: „Tumoarea ar fi crescut, acel balon s-ar fi umflat în interiorul creierului și, în cele din urmă, o structură a creierului ar fi apăsat pe trunchiul cerebral, care este centrul de comandă al activității cardiace și respiratorii“.

„Intervențiile la nivelul creierului nu sunt dureroase.“ Recuperarea

Când s-a trezit din operație, Dan s-a simțit bine. N-a avut dureri, s-a ridicat din pat și a putut să vorbească la telefon cu soția și fiul lui. La prima vizită, dr. Clement i-a făcut un test cognitiv, din care a reieșit că e perfect lucid și că nu a suferit vreun deficit neurologic, după care a fost să-l vadă și să stea de vorbă cu el în fiecare zi până la externare.

„Scalpul, fiind foarte vascularizat, nu este dureros, deci intervențiile la nivelul creierului nu sunt dureroase, creierul nu este dureros, pentru că nu are terminații nervoase responsabile pentru senzația de durere. În plus, tehnicile minim invazive fac cu adevărat o diferență impresionantă în recuperarea pacientului, riscul de infecții scade foarte mult, hemoragia în timpul operației scade foarte mult și nu există agresiune la nivelul substanței cerebrale.“

Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital
Dr. Robert Clement, medic specialist neurochirurg în cadrul Ponderas Academic Hospital

Internarea standard după o astfel de operație e de trei zile, dar Dan a vrut să fie precaut și a mai stat internat la Regina Maria încă o zi.  

Deși s-a simit mai bine din prima clipă de după operație, iar soția și fiul lui au sesizat schimbarea chiar și prin telefon, la plecarea acasă, Dan a fost sfătuit să aibă răbdare până la recuperarea completă, pentru că, după ce creierul lui a suportat mai multe luni presiunea cauzată de tumoare și acumularea de lichid cefalorahidian, e nevoie de timp.

„Nu există recomandări specifice, i-am spus doar că e nevoie de răbdare să i se refacă funcția neurologică, chiar și cognitivă, pentru că, după o astfel de experiență – mă refer la faptul că a stat cu această tumoare și în hidrocefalie câtva timp – refacerea câteodată este anevoioasă și, în general, nu pacientul remarcă asta, cât anturajul. Refacerea înseamnă să-și revină la o stare de spirit mai bună și la o reinserție în activitățile obișnuite“, spune dr. Clement.

O perioadă, Dan n-a avut voie să conducă mașina și i s-a recomandat să nu mai consume alcool și tutun. 

Viața după o operație de chist coloid

La consultul de rutină de la trei luni de la operație, dr. Clement a observat că Dan se simte mult mai bine, e mai prezent și mai reactiv. În astfel de cazuri, medicul nu se întâlnește numai cu pacientul, pentru că, de cele mai multe ori, starea de confuzie îl împiedică pe acesta să își autoevalueze sănătatea. Prin urmare, întotdeauna e prezent și un membru al familiei sau un prieten apropiat. „În general, prefer ca în timpul consultației să fie și un membru din anturajul lui constant, care poate să-mi confirme sau să-mi infirme ce spune pacientul. De data aceasta, au fost soția și fiul lui, ei au observat îmbunătățiri în starea pacientului“, spune medicul neurochirurg.

La trei luni de la operație, Dan a primit undă verde la condus, dar a primit alte restricții. „Domnul doctor mi-a spus să nu spăl vasele, să nu dau cu aspiratorul, să nu scutur covoarele“, spune el și râde.

„Când tumoarea mă afecta, eu nu îmi dădeam seama că încep să mă modific. Soția spune că înainte aveam o altă privire, ea de la privire a început să-și facă griji, iar acum nu mai e așa. Cel care are boala nu prea își dă seama de felul în care evoluează, pentru că nu doare, nu ustură, nu nimic. E perfidă, nu-ți dai seama cum evolează, doar cei din jur pot să-ți atragă atenția că nu e ceva ok cu tine.“

Dan Balaban, pacient operat de chist coloid

Acum, Dan s-a liniștit. A scăpat nu numai de simptome, ci și de stresul că are în creier ceva ce nu-și are locul acolo. Faptul că dr. Robert Clement i-a oferit o soluție pe care nu o mai primise din altă parte l-a făcut să aibă speranța că problema lui se va rezolva definitiv și așa a și fost.

Încrederea reciprocă între pacient și medicul lui este esențială, mai ales într-un astfel de caz, când pacientul a trecut anterior printr-o experiență chirurgicală dezamăgitoare.

„Încrederea și colaborarea strânsă medic-pacient este extrem de importantă. Vorbim despre un pacient care a avut încredere inițial în medicul care i-a spus că tumoarea este inoperabilă, deci a acceptat faptul că nu se poate opera. Și, totuși, când a văzut că nu e adevărat, a ales să aibă încredere în mine“, spune dr. Robert Clement, care susține dreptul pacientului de a avea acces la mai multe opinii medicale pentru a afla ce se poate face pentru problema lui de sănătate.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare