Ce se întâmplă cu inima femeilor în primii ani după menopauză? Dr. Alina Lemeni, cardiolog: Marele avantaj al femeilor se transformă în dezavantaj
După 40 de ani, inima femeilor începe să transmită mesaje pe care adesea le ignoră. Oboseala, palpitațiile, tensiunea crescută, nopțile nedormite și stresul permanent par să facă parte din cotidian. Nu e o coincidență, ci o etapă firească în care corpul se schimbă, iar hormonii își pierd rolul protector. Dr. Alina Lemeni, medic cardiolog în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică ce se întâmplă după 40 de ani cu sănătatea cardiacă a femeilor și cum pot acestea preveni problemele care, odată ignorate, pot deveni grave.
Este perioada în care femeile se află la intersecția dintre responsabilități și transformări interioare. După ani de muncă intensă, griji pentru familie și părinți vârstnici, organismul începe să ceară o altă formă de atenție. Premenopauza și menopauza aduc nu doar schimbări hormonale, ci și modificări metabolice și cardiovasculare importante, iar inima devine un indicator sensibil al felului în care trăim. „Nu e vorba doar de analize bune sau rele, ci de felul în care ne ascultăm corpul și de modul în care îi oferim sprijinul de care are nevoie”, spune dr. Alina Lemeni.
Despre toate aceste transformări – hormonale, fizice, emoționale – vom vorbi pe larg la Conferința „Îmbătrânesc și nu îmi pare rău”, organizată de SmartLiving, pe 22 noiembrie 2025, la Commons Unirii, București. Dr. Alina Lemeni (cardiolog, Regina Maria), Iulia Barca (psiholog și psihoterapeut), dr. Tatiana Niță (dermatolog), dr. Anca Sultan (medic ginecolog), dr. Florin Ioan Bălănică (psihonutriționist) și Ioana Ginghină (actriță și activistă pentru drepturile femeilor) sunt specialiștii care vor răspunde tuturor întrebărilor legate de această perioadă de tranziție. Ia-ți bilet de AICI și vino să afli cum poți trece prin această etapă a vieții cu sănătate, încredere și echilibru.
Marele avantaj al femeilor
Smartliving.ro: De ce e vârsta de 40+ un moment critic pentru sănătatea inimii femeilor?
Dr. Alina Lemeni, cardiolog Regina Maria: Se spune că după 40 de ani este criza vârstei de mijloc. Sunt deja 20 de ani de efort de creștere profesională, de activitate susținută la serviciu, sunt ani în care mama a investit constant în familie pe toate planurile, copiii au devenit (mai) independenți, după nopțile pierdute nu ne mai recuperăm așa de ușor, iar eforturile zilei solicită mai multă energie decât altădată. În plus, apar problemele de sănătate ale părinților și rudelor, iar grijile se diversifică. Toate acestea pun presiune pe sănătatea femeilor, cu atât mai mult cu cât ele se suprapun cu modificările generate de premenopauză.
În premenopauză și menopauză, scăderea estrogenului și a progesteronului se asociază cu un risc crescut de apariție al hipertensiunii prin rigidizarea arterelor, interferează cu metabolismul lipidic, crescând nivelul colesterolului LDL („rău”) și al colesterolului total, cu implicații majore în apariția unui eveniment coronarian sau ischemic cerebral. Crește retenția de apă și sodiu, crește nivelul glicemiei și devine tot mai greu să menținem greutatea ideală. Aceste schimbări hormonale pot crește, așadar, riscul cardiovascular, dar prin atenția crescută acordată unui stil de viață sănătos și efectuarea controalelor medicale regulate, acestea pot fi diminuate pentru a menține o stare de bine și a preveni apariția unor afecțiuni. Să nu uităm, totuși, și faptul că fiecare vârstă își are propriile provocări pe care trebuie să învățăm să le întâmpinăm, dar și propriile satisfacții de care trebuie să învățăm să beneficiem.
Smartliving.ro: Cum se modifică simptomele bolilor cardiovasculare la femei față de bărbați?
Dr. Alina Lemeni, cardiolog Regina Maria: Trebuie știut faptul că hormonii feminini, deși uneori ne ridică probleme în perioada menstruală prin simptome mai mult sau mai puțin zgomotoase, sunt, de fapt, prietenii noștri, întrucât ne protejează din punct de vedere cardiovascular. Estrogenul, mai ales, are un efect vasodilatator important, relaxează peretele arterelor și reduce efectul nociv al radicalilor liberi.
Iată de ce beneficii majore pentru sănătatea arterială și scăderea aterosclerozei avem parte atât timp cât hormonii feminini sunt prezenți în organism! De aceea, din punct de vedere practic, femeile fac, până la vârsta menopauzei, boli coronariene, de exemplu, într-o proporție mai mică decât bărbații. Iar atunci când le fac, acestea afectează vase mai mici, mai puțin importante, ating un număr mai mic de vase și au un grad de stenoză mai redus decât la bărbați. E un mare avantaj când vorbim de boala coronariană!
De asemenea, femeile până la perioada menopauzei fac mai rar hipertensiune și au valori tensionale mai mici decât bărbații, chiar și dislipidemiile sunt mai blânde la femei. Deci marcăm un punct în plus! Problema este însă că, după menopauză, pe măsură ce nivelul de estrogeni scade până la valori foarte mici, pierdem această protecție, așa încât, pentru restul vieții postmenopauză, riscul cardiovascular este chiar ușor mai crescut decât la bărbați.
Atunci marchează bărbații un punct, iar la femei, în primii ani după menopauză, riscul cardiovascular este chiar mai crescut decât la bărbați. Însă acest lucru nu trebuie să ne sperie. Trebuie să fim conștiente de acest risc, să ni-l asumăm, să luăm măsurile de stil de viață necesare și să facem controale medicale preventive. Toate acestea ne vor ajuta să compensăm, cu puțină grijă, dezavantajul pierderii unui aliat valoros – estrogenul.
Smartliving.ro: Cât de mult contează stresul cronic în sănătatea cardiacă?
Dr. Alina Lemeni: Despre stres vorbim în fiecare zi, și pe drept cuvânt, pentru că ne modulează mult sănătatea, starea psihică și fizică. Acesta este un fapt indiscutabil de care suntem conștienți cu toții. Problema este că stresul, mai ales cel cronic, este variabil la fiecare persoană și foarte dificil de cuantificat.
Pentru cineva, un stres poate fi că nu are un telefon de ultimă generație, iar pentru altul – că nu își poate plăti următoarea rată la casă. Sigur, pentru cineva obiectiv, din exterior, diferența este evidentă, dar ambele tipuri de stres pot afecta sănătatea psihică și fizică a celui în cauză. De aceea, studiile științifice clare se pot face cu dificultate.
Dacă stresul acut (un examen, un deadline, pregătirea unui eveniment important) este mai ușor de încadrat și caracterizat, nu este la fel de ușor de evaluat stresul cronic. Depinde de timp, de intensitate, de structura psihică a individului, de starea de sănătate de fond. Sunt atâtea variabile care scad exactitatea caracteristică cercetării științifice riguroase.
Totuși, în cardiologie avem date științifice clare, ce-i drept mai degrabă legate de stresul acut, emoțional sau fizic. Există acel „sindrom al inimii frânte” – o cardiomiopatie secundară unei creșteri bruște și masive de catecolamine, denumită Takotsubo – o slăbire regională a mușchiului cardiac, cu incapacitatea inimii de a se contracta și a mai pompa sânge eficient, cu simptome uneori zgomotoase. Din fericire, însă, de cele mai multe ori, afecțiunea este temporară și reversibilă aproape în totalitate, puține cazuri având prognostic sever.
„Să nu ne iluzionăm că putem compensa nopțile cu ore puține de somn”
Smartliving.ro: Cum afectează somnul inima – există o „rețetă” ideală de odihnă la perimenopauză și menopauză?
Dr. Alina Lemeni: Până de curând, legătura dintre sănătatea cardiovasculară și somn era foarte ușor trecută cu vederea. Somnul părea o caracteristică de stil personal, de obișnuință. Părea firesc să dormi „cât se poate”, în funcție de situație. Acum, că e mai aglomerat programul, dormi câteva ore pe noapte, sau pierzi câteva nopți la petreceri târzii, ca apoi să le recuperezi dormind 12 ore pe zi, compensator.
Mai multe studii au arătat însă că sănătatea este strâns legată de somn. Știam clar deja că privarea de somn afectează procesele cerebrale importante – atenția, concentrarea, memoria, logica etc. Ulterior, s-a demonstrat că un număr insuficient de ore de somn influențează negativ procesele metabolice din organism, nu ne lasă să scădem în greutate și poate duce la apariția sindromului metabolic. Mai recent, s-au pus în evidență și alte efecte nocive: creșterea tonusului simpatic, a inflamației cronice și a afectării celulare, având ca rezultat creșterea incidenței hipertensiunii, aritmiilor sau a evenimentelor coronariene.
- Citește și: Cum știi că ai o inflamație în corp și ce măsuri poți lua. Principalele semne de inflamație acută și cronică
Deci, ce ne interesează acum când vorbim de somn? Cantitatea și calitatea lui, în egală măsură. Orele de somn de calitate sunt cele dinainte de ora 24.00, cu cât mai puține întreruperi. Ca număr de ore, idealul ar trebui să fie de 7-8 ore. Studiile au demonstrat că riscurile cardiovasculare și metabolice cresc dacă somnul durează mai puțin de 6 ore, dar și dacă depășește 9 ore! Așa încât ar trebui să privim fiecare noapte ca o țintă în sine, și nu să ne iluzionăm că, dacă vom compensa nopțile cu ore puține de somn cu cele cu ore în exces, am stabilit un echilibru bun pentru organism!
Smartliving.ro: Cât de devreme ar trebui femeile să înceapă să facă analize cardiologice preventive?
Dr. Alina Lemeni: În primul rând, până la vârsta de 40 de ani, femei și bărbați deopotrivă ar fi bine să facă măcar un examen cardiologic complet, cu EKG și ecocardiografie, și analize de sânge regulate, pentru a ține corect sub control factorii de risc. După 40 de ani, în funcție de bilanțul de sănătate al fiecăruia și dacă nu sunt afecțiuni importante de urmărit, ar trebui să facem câte un control complet la 3-4 ani și analizele de sânge anual.
În decada 50-60 de ani ar trebui să facem controale regulate la 2 ani, mai ales că în acea perioadă încep să apară semnele concrete ale unor factori de risc cardiovasculari neglijați. Peste această vârstă, ritmul în care se fac controalele cardiace variază în funcție de patologia specifică și de bilanțul factorilor de risc cumulați.
Mușchi puternici, inimă sănătoasă, dar și oase tari
Smartliving.ro: Cum influențează greutatea și masa musculară sănătatea inimii după 40 de ani?
Dr. Alina Lemeni: Este important să fim conștiente că fiecare decadă de viață vine cu modificările ei. Se spune că, din punct de vedere psihologic, trebuie să ne gândim că 40 sunt noii 30, 60 sunt noii 50 etc. Poate că așa este, dar din punct de vedere fiziologic, fiecare decadă are ritmul și caracteristicile ei, iar dacă vrem să beneficiem de o sănătate cât mai bună, pe o perioadă cât mai lungă, ar trebui să ținem cont de aceste modificări interne ale organismului.
După 40 de ani ar trebui să ne analizăm, poate pentru prima oară mai atent, factorii de risc pe care i-am acumulat de-a lungul anilor, mai ales că mulți dintre ei au impact asupra sănătății inimii. Să ne punem întrebarea dacă facem ceva – și ce anume, concret – pentru prevenția cardiovasculară, iar aceasta să ne motiveze real pentru a schimba ceva în viața de zi cu zi.
Dacă fumăm, să ne propunem (sau poate să ne impunem) să renunțăm definitiv. Să ne gândim la greutatea pe care o avem în exces, nu preponderent din punct de vedere estetic, ci ca la o problemă pentru sănătatea noastră pe termen lung. Poate că nu pare la prima vedere, dar greutatea, mai ales excesul ponderal, este strâns legată de sănătatea cardiovasculară. Veriga? Diabetul zaharat!
Ce înseamnă câteva kilograme în plus? Luăm haine măsura 44, 46 și se rezolvă… Sau nu! Pentru că greutatea în plus, kilogram peste kilogram, crește toleranța alterată la glucoză (prediabetul), crește rezistența la insulină și indicele HOMA. Aceste etape premergătoare diagnosticării diabetului trebuie, pe de o parte, căutate activ (fiind asimptomatice clinic) și tratate prompt. Dacă nu, se va instala diabetul, cu tot spectrul lui de complicații, dintre care cele mai redutabile sunt cele cardiovasculare – hipertensiunea, boala coronariană, boala vasculară arterială, boala vasculară cerebrală.
În lupta cu menținerea unei greutăți ideale ne ajută mult dieta, dar și mișcarea. Sportul are multe efecte benefice asupra organismului: crește debitul cardiac, perfuzia miocardică, scade tensiunea arterială, scade pulsul, crește ventilația pulmonară, crește extracția oxigenului la nivel alveolar, scade inflamația cronică, crește sensibilitatea la insulină, scade indicele de masă corporală, crește fluxul cerebral și neuroplasticitatea, crește nivelul de serotonină și starea de bine, cu scăderea anxietății și a depresiei, și multe alte efecte pozitive.
Și, mai ales pentru femeile în premenopauză și menopauză, aș vrea să mai adaug un lucru important: sportul păstrează masa musculară, care este atât de importantă în lupta cu osteoporoza – pe care încercăm cu toate puterile să o prevenim, din cauza impactului negativ asupra calității vieții la vârsta a treia.
Smartliving.ro: Cum ați defini o inimă sănătoasă – dincolo de analize?
Dr. Alina Lemeni: Ca să avem o inimă sănătoasă trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că e sănătoasă la propriu și, din acest punct de vedere, să ținem cont de controlul factorilor de risc, de evaluarea ecocardiografică, de EKG și de analizele de sânge. Și facem foarte mult dacă ne îngrijim de asta!
Însă o inimă sănătoasă cred că înseamnă nu numai un organ sănătos, conectat la întregul organism printr-un sistem eficient de vase și nervi corect funcționali. O inimă sănătoasă înseamnă ca fiecare bătaie să se regăsească și în ritmul interior al sufletului, nu numai al trupului!
O inimă care se bucură, măcar puțin, de lucrurile care o înconjoară, care bucură pe alții, e o inimă sănătoasă și sufletește, nu numai trupește! O inimă sănătoasă e o inimă care reușește să bată eficient zi și noapte, minut după minut, zeci de ani, dar găsește și puterea să zâmbească, să fie duioasă uneori, să ceară iertare când greșește și, mai ales, să se uite mai adânc în sine însăși pentru a se regăsi pe sine și pe Dumnezeu.
Conferința „Îmbătrânesc și nu îmi pare rău”
Conferința „Îmbătrânesc și nu îmi pare rău”, organizată de publicația de wellbeing SmartLiving.ro, este un spațiu de răspunsuri și de inspirație. Aici vei găsi informații medicale clare și utile, dar și povești de la femei ca tine. Este locul unde specialiștii vor vorbi deschis despre sănătate, echilibru și prevenție și vor răspunde întrebărilor punctuale, din public, în cadrul unui Q&A lămuritor. Găsești bilete AICI. Vino cu o prietenă și beneficiați de oferta specială!
Speakeri
- Dr. Alina Lemeni, medic cardiolog – despre cum să îți protejezi inima și să previi bolile cardiovasculare după 40 de ani
- Dr. Tatiana Niță, medic dermatolog – despre piele, îmbătrânire și cele mai eficiente soluții antiaging
- Dr. Florin Ioan Bălănică, psihonutriționist – despre alimentația inteligentă și relația dintre minte și corp
- Ioana Ginghină, actriță și activistă pentru drepturile femeilor – despre feminitate, putere interioară și libertatea de a alege
- Dr. Alina Sultan, medic ginecolog, va aborda deschis subiecte esențiale pentru sănătatea intimă a femeilor
- Iulia Barca, psiholog și psihoterapeut, va aduce o perspectivă realistă, dar blândă asupra modului în care ar trebui să abordezi trăirile noi cu care te confrunți în perioada (peri)menopauzei
Agenda
10.00-10.30 – Welcome coffee
10.30-11.15 – 𝘍𝘦𝘮𝘦𝘪𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘦𝘷𝘪𝘪: 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘴𝘦𝘯𝘴, 𝘦𝘤𝘩𝘪𝘭𝘪𝘣𝘳𝘶 𝘴̦𝘪 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘱𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘪̂𝘯 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘥𝘢 (𝘱𝘦𝘳𝘪)𝘮𝘦𝘯𝘰𝘱𝘢𝘶𝘻𝘦𝘪, Iulia Barca, psiholog și psihoterapeut
11.15-12.00 – 𝘗𝘳𝘦(𝘮𝘦𝘯𝘰𝘱𝘢𝘶𝘻𝘢) 𝘧𝘢̆𝘳𝘢̆ 𝘵𝘢𝘣𝘶𝘶𝘳𝘪: 𝘤𝘦 𝘴𝘦 𝘪̂𝘯𝘵𝘢̂𝘮𝘱𝘭𝘢̆ 𝘤𝘶 𝘤𝘰𝘳𝘱𝘶𝘭 𝘵𝘢̆𝘶 𝘴̦𝘪 𝘤𝘶𝘮 𝘱𝘰𝘵̦𝘪 𝘳𝘢̆𝘮𝘢̂𝘯𝘦 𝘪̂𝘯 𝘢𝘳𝘮𝘰𝘯𝘪𝘦 𝘤𝘶 𝘦𝘭, Dr. Anca Sultan, medic ginecolog
12.00-12.15 – Pauza de cafea
12.15-13.00 – 𝘌𝘮𝘰𝘵̦𝘪𝘪𝘭𝘦, 𝘴𝘵𝘳𝘦𝘴𝘶𝘭 𝘴̦𝘪 𝘪𝘯𝘪𝘮𝘢: 𝘤𝘰𝘯𝘦𝘹𝘪𝘶𝘯𝘪 𝘪𝘯𝘷𝘪𝘻𝘪𝘣𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘪̂𝘵̦𝘪 𝘱𝘰𝘵 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘢 𝘷𝘪𝘢𝘵̦𝘢, Dr. Alina Lemeni, medic cardiolog
13.00-13.45 – 𝘈𝘯𝘵𝘪-𝘢𝘨𝘪𝘯𝘨 𝘤𝘶 𝘴𝘦𝘯𝘴: 𝘤𝘶𝘮 𝘪̂𝘵̦𝘪 𝘪𝘶𝘣𝘦𝘴̦𝘵𝘪 𝘱𝘪𝘦𝘭𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘰𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘷𝘢̂𝘳𝘴𝘵𝘢̆, Dr. Tatiana Niță, medic dermatolog
13.45 – 14.15 – Pauza de masă
14.15-15.15 – 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘣𝘰𝘭𝘪𝘴𝘮 𝘭𝘢 𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦: 𝘤𝘶𝘮 𝘪̂𝘵̦𝘪 𝘳𝘦𝘤𝘢𝘭𝘪𝘣𝘳𝘦𝘻𝘪 𝘷𝘪𝘢𝘵̦𝘢 𝘥𝘶𝘱𝘢̆ 𝟦𝟢 𝘥𝘦 𝘢𝘯𝘪, Dr. Florin Ioan Bălănică, medic psihonutriție
15.15-15.45 – 𝘍𝘳𝘶𝘮𝘶𝘴𝘦𝘵̦𝘦𝘢 𝘷𝘶𝘭𝘯𝘦𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪𝘪: 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘤𝘶𝘮 𝘴𝘢̆ 𝘳𝘢̆𝘮𝘢̂𝘪 𝘵𝘶, 𝘪𝘯𝘥𝘪𝘧𝘦𝘳𝘦𝘯𝘵 𝘥𝘦 𝘷𝘢̂𝘳𝘴𝘵𝘢̆, Ioana Ginghină, actriță
Hai să ne vedem pe 22 noiembrie la Commons Unirii, pe str. Halelor nr. 5, București.
