Mai mult decât spălarea mâinilor, sunt și alte lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce riscul de infectare cu COVID-19.
Un virus sensibil, care poate fi inactivat ușor cu apă și săpun sau cu soluții pe bază de alcool, se răspândește cu mare ușurință de la o persoană la alta și a declanșat o pandemie. Cum putem limita răspândirea atât de rapidă a noului coronavirus sau SARS-CoV-2, după denumirea științifică, este un lucru pe care experții încă fac eforturi să îl descifreze.
Pentru a limita răspândirea COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o serie de recomandări cu privire la igiena mâinilor, eticheta tusei și alte câteva măsuri pe care populația le poate lua pentru a se proteja de îmbolnăvire. De altfel, ele nu sunt cu mult diferite de cele pe care ar trebui să le urmăm și în timpul epidemiilor de gripă.
În „infodemia” generată de noul coronavirus, adică valul de știri false denumit astfel (pornind de la cuvântul epidemie) de directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, au apărut multe alte sfaturi cu privire la ceea ce putem face sau la ce nu ar trebui să facem pentru a ne proteja de acest nou virus.
În ce măsură sunt exagerate și dacă au argumente științifice aceste informații care circulă online aflăm în continuare de la specialiști sau reprezentanți ai instituțiilor medicale internaționale.
1. Spălatul pe mâini chiar ne protejează?
Un gest minim precum spălatul pe mâini, atâta vreme cât este realizat corect, nu doar că ne protejează pe noi înșine, dar poate preveni infectarea a 2,5-3,5 persoane pe care, statistic, le putem contamina dacă am contractat virusul. „Ceea ce trebuie să știe oamenii despre acest nou coronavirus este că el se inactivează foarte ușor, inclusiv cu apă și săpun, de alcool sau de soluții cu cloramină. El nu este foarte rezistent, ca dovadă că dezinfectanții banali îl inactivează”, explică prof. dr. Alexandru Rafila.
Spălați-vă pe mâini cel puțin 20 de secunde, de mai multe ori pe zi, fiind atenți să acoperiți toată suprafața. Pentru aceasta, folosiți apa și săpunul sau un dezinfectant care conține peste 70% alcool. Repetați această procedură ori de câte ori este nevoie, dar mai ales:
- Înainte de a găti sau a mânca;
- După ce ați folosit toaleta;
- După ce v-ați suflat nasul, ați tușit sau ați strănutat.
Organizația Mondială a Sănătății a realizat un ghid în 8 pași pentru o spălare corectă și eficientă a mâinilor.
2. Spirtul ne protejează de noul coronavirus?
Alcoolul sanitar sau spirtul, cum este cunoscut popular, ne poate ajuta în prevenirea infecției cu noul coronavirus, dar folosit în special pentru dezinfectarea suprafețelor atinse frecvent și cu o concentrație de etanol de 70%, spun reprezentanții Ministerul Sănătății din România.
Pentru dezinfectarea mâinilor, se recomandă spălarea cu apă și săpun timp de minimum 30 de secunde („cam cât durează să cântăm primele versuri din «Deșteaptă-te, române!»”) sau folosirea unui dezinfectant sub formă de gel cu o concentrație de etanol de 70%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă și ea folosirea alcoolului sanitar (spirt medicinal) ca măsură de prevenire a infecției cu coronavirus.
Spirtul este mai puțin recomandat pentru dezinfectarea mâinilor pentru că se evaporă foarte rapid de pe piele și are mai puțin timp să acționeze pentru a distruge virusul. Pe suprafețe, el se evaporă mai lent, au explicat oficialii. Alcoolul sanitar este inclus în registrul național al produselor biocide din România, actualizat în ianuarie 2020.
Precizările Ministerului Sănătăţii au venit urma declaraţiei medicului Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş” din Capitală, care a spus că spirtul medicinal nu este bun ca dezinfectant împotriva coronavirusului.
3. Mai primim coletele din China?
„Posibilitatea ca noul coronavirus să fie transmis prin coletele venite din China nu a fost menționată niciodată. Nu sunt referințe cu privire la o astfel de contaminare și nici nu există o avertizare despre evitarea mărfurilor venite din China ori din altă țară în care există cazuri de COVID-19”, precizează și prof. dr. Alexandru Rafila.
Dacă bănuiți că o suprafață ar putea fi infectată, curățați-o cu un dezinfectant pentru a distruge virusul și pentru a vă proteja pe voi și pe ceilalți. Dezinfectați-vă mâinile cu apă și săpun sau cu un gel dezinfectant pe bază de alcool. Evitați să vă atingeți ochii, gura sau nasul cu mâinile murdare.
Organizația Mondială a Sănătății
Testele de laborator efectuate de cercetătorii de la Institutul Naţional de Sănătate, Princeton şi Universitatea din California arată că noul coronavirus are o durată diferită de supraviețuire pe diverse suprafețe:
- până la 24 de ore pe carton;
- până la 2-3 zile pe plastic;
- până la 4 ore pe cupru;
- până la 2-3 zile pe oțel inoxidabil.
De asemenea, virusul rămâne în aerosoli, atașat de particule care rămân în aer, până la 3 ore, arată studiul citat de publicația The New England Journal of Medicine. În experimentul lor, cercetătorii au folosit diverse valori de temperatură și de umiditate pentru a mima „o varietate de situații din gospodării și din spital”, se specifică în cercetare. Ei avertizează că testele realizate în laborator ar putea să nu reflecte foarte bine cât timp poate rezista virusul pe suprafeţele din mediul exterior.
Deși durata de supraviețuire a noului coronavirus pe obiecte de plastic și inox este de până la 2-3 zile, livrarea unui colet din China în România și în Europa, în general, durează de la două săptămâni și până la una-două luni, timp suficient pentru ca destinatarul să îl poată ridica în siguranță.
4. Bancnotele pot transmite noul coronavirus?
Noul coronavirus poate fi răspândit prin contactul cu bancnote infectate. „Știm că banii trec prin multe mâini și se pot contamina cu diverse tipuri de bacterii și de virusuri. Sfătuim oamenii să se spele pe mâini după contactul cu bancnote și să evite atingerea feței”, a declarat un purtător de cuvânt al OMS pentru cotidianul The Telegraph. Oficialii recomandă ca, în această perioadă, să efectuăm plăți cu cardul, pe cât posibil contactless.
Printre obiectele care contribuie la răspândirea noului coronavirus se numără și clanțele ușilor, bancomatele, automatele de bilete de transport, balustradele și barele de susținere din mijloacele de transport în comun și scaunele acestora. Ele pot fi contaminate cu picăturile de salivă pe care o persoană infectată le răspândește când strănută sau tușește și nu își acoperă corect gura și nasul.
5. Amânăm călătoriile în afara țării?
În această perioadă, sunt interzise călătoriile în zonele cele mai afectate de pandemie: Italia, Spania, Coreea de Sud, Iran și China – provincia Hubei. De asemenea, sunt interzise călătoriile în Japonia, Franța, Germania, Elveția, Danemarca, Austria, iar pasagerii care sosesc din aceste state sunt plasați sub supraveghere medico-sanitară a pasagerilor.
Intrarea cetățenilor străini în Muntenegru este și ea interzisă, cu excepția celor care au drept de ședere temporară sau permanentă în Muntenegru și a șoferilor de transport marfă. Numeroase puncte de frontieră au fost închise, la fel și aterizările și decolările de pe anumite aeroporturi.
Pentru a afla dacă țara în care vreți să călătoriți este pe lista celor cu alerte de călătorie și dacă trebuie evitată, consultați informațiile disponibile pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Găsiți informații actualizate în secțiunea Alerte de călătorie și în secțiunea Condiții de călătorie.
Date cu privire la statele afectate de infecția cu COVID-19 (cazuri înregistrate, număr decese, zone afectate) sunt disponibile pe pagina de internet a Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
Cât privește alte destinații, profesorul epidemiolog Michael Mina, de la T.H. Chan School of Public Health – școala de sănătate publică a Universității Harvard, spune că, dacă ar avea peste 65 de ani, ar renunța la orice călătorie în străinătate dacă aceasta nu ar fi absolut necesară, ca o „măsură de precauție mai ridicată”. Dacă vorbim despre o călătorie de relaxare, nu ar fi o ideea rea să o amânăm, recomandă profesorul american Michael Mina, citat de WebMD.
Călătoriile în afara țării vin și cu riscul ca granițele țării în care călătoriți să se închidă sau zona în care vă aflați să intre în carantină, situații pentru care trebuie să fiți pregătiți din punct de vedere logistic.
6. Ne mai pupăm pe obraz, mai dăm noroc?
Pentru evitarea răspândirii coronavirusului, autoritățile italiene au luat recent un set de măsuri, iar printre acestea se află și recomandarea ca oamenii să se salute fără a se pupa pe obraz și fără strângeri de mână, potrivit cotidianului La Stampa.
„Într-adevăr, este recomandat să evităm contactul cu fața altcuiva și strângerea de mână pentru a preveni infectarea. Dacă o faci, ulterior, trebuie să te speli pe mâini. Cel mai important este să evităm să ne atingem fața după contactul o alte persoane”, recomandă și prof. dr. Alexandru Rafila.
7. Gătim carnea mai bine în această perioadă?
Una dintre recomandările generale ale specialiștilor OMS pentru a evita infectarea cu noul coronavirus este de a găti riguros carnea și ouăle. Profesorul Rafila nuanțează această afirmație: „recomandările legate de mâncare se referă la modalitatea de transmitere de la animale la om și sunt pentru China. Noul coronavirus ar fi pornit de la liliac, iar el ar fi transmis unui alt animal, dar nu se știe exact care ar fi acesta. În China, s-a interacționat cu animale care erau proaspăt sacrificate și, din cauza faptului că nu se cunoaște încă gazda intermediară, s-a emis această recomandare de a fi precauți legat de contactul direct cu carnea crudă și animalele sacrificate, pentru că este posibil să se transmită la aceste animale. Încă o dată, referința nu este la Europa, ci la China. Sigur, carnea trebuie bine preparată termic, dar pentru a evita alte infecții, nu pe cea cu noul coronavirus”.
Pe de altă parte, o persoană infectată cu noul coronavirus poate contamina mâncarea și vesela într-un restaurant cu autoservire, de exemplu, existând riscul ca alte persoane să fie expuse infectării. „Încălzirea și reîncălzirea mâncării ar trebui să distrugă virusul”, precizează Gary Whittaker, profesor de virusologie la Colegiul de Medicină Veterinară din cadrul Universității Cornell, citat de publicația The New York Times.
8. Consumul de lămâie în apă fierbinte previne infectarea?
În această perioadă, circulă pe internet o informație potrivit căreia consumul de lămâie în apă fierbinte poate preveni COVID-19. Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) din România dezmint această idee pe pagina oficială de Facebook a Instituției.
„Informația circulă de mai mulți ani pe internet, sub diverse forme. Această informație a fost preluată și adaptată infecției cu coronavirus, fără a exista însă vreo dovadă științifică. Altfel, ceaiul cu lămâie are gust bun, ne place și nouă”, au spus oficialii instituției.
9. Vitamina C previne COVID-19?
Nu există dovezi că vitamina C ajută la prevenirea sau tratamentul infecției cu coronavirus, susțin oficialii MS.
„Vitamina C este un micronutrient esențial pentru buna funcționare a organismului nostru. Doza zilnică necesară de vitamina C se obține printr-o alimentație echilibrată ce include fructe și legume. Studiile științifice arată că vitamina C poate reduce simptomele într-o răceală obișnuită. În special la persoanele cu carență de vitamina C, poate avea anumite efecte benefice în pneumonii. În prezent, nu există dovezi că vitamina C ajută în prevenirea sau tratamentul infecției cu coronavirus”, explică specialiștii instituției publice. Aceștia avertizează că supradoza de vitamina C poate cauza reacții adverse precum greață, crampe abdominale și diaree.
10. Animalele de companie ne pot contamina? Dar noi pe ele?
Acestea sunt alte mituri pe care experții OMS le demontează. Cât despre riscul ca o persoană infectată cu COVID-19 să îmbolnăvească și animalul său de companie, prof. dr. Alexandru Rafila susține că el nu există. „Noi, oamenii, nu putem. El face infecții cu alte tipuri de coronavirus”, susține specialistul.
Însă, la începutul lunii martie 2020, un câine din Hong Kong a fost plasat în carantină după ce a fost depistat cu COVID-19. Stăpânul său fusese și el diagnosticat înainte cu noul coronavirus, dar experții spun că încă nu le este clar dacă virusul se poate transmite de la om la animal sau dacă a fost vorba despre o contaminare a probelor în acest caz.
11. Aerisim mai des încăperile?
„Da, aceasta este o măsură bună de igienă în general, nu doar în această perioadă. O încăpere neaerisită reprezintă un mediu favorabil dezvoltării microorganismelor de orice fel”, potrivit prof. dr. Alexandru Rafila.
12. Evităm adunările publice?
Din 14 martie, România a intrat în scenariul al treilea din lupta împotriva coronavirusului, iar printre măsurile acestui scenariu se numără și restricționarea adunărilor publice cu mai mult de 50 de persoane. Astfel, activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive și de divertisment organizate în spații închise, inclusiv în săli de tratament balnear, săli de fitness, saloane de SPA-uri, de cosmetică, săli de jocuri de noroc și de cazinouri nu mai sunt permise.
Asemenea măsuri de restricție se iau în tot mai multe țări europene și reprezintă cea mai eficientă măsură de a limita numărul de îmbolnăviri.
„În general, este bine să evităm locurile aglomerate. Aceasta este o măsură care previne și gripa, nu numai acest coronavirus”, recomandă prof. dr. Alexandru Rafila.
Când tușim sau strănutăm, picăturile de salivă se împrăștie pe o distanță de un metru și jumătate, nu mai mult. Aceasta ar trebui să fie distanța de siguranță față de o persoană bolnavă.
Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie
13. Spălăm mai riguros fructele și legumele în această perioadă?
„Nu, trebuie să le spălăm riguros în mod obișnuit. Dar și pe mâini trebuie să știm să ne spălăm riguros cu atât mai mult înainte de a mânca, măcar 20 de secunde”, recomandă prof. dr. Alexandru Rafila.
Despre riscul de infectare de pe coaja legumelor și a fructelor neambalate, oficialii Ministerului Sănătății susțin că nu există dovezi care să susțină transmiterea coronavirusului în acest mod.
„Nu a fost raportat nici un caz de transmitere al coronavirusului prin intermediul mâncării. Înainte de a pregăti mâncarea sau de a mânca, este foarte important să ne spălăm pe mâini minimum 20-30 de secunde. Este de așteptat ca prepararea termică riguroasă a alimentelor să elimine riscul de infectare al acestora”, explică oficialii români.
12. Purtăm mască dacă nu suntem bolnavi?
Măștile ajută la protejarea celor celor din jur, dacă este purtată de bolnav. Masca purtată de un om sănătos nu va face mare lucru. Cererea de măști a fost atât de mare la nivel mondial, dar și în România, încât stocurile farmaciilor au fost epuizate. Experții Organizației Mondiale a Sănătății au făcut mai multe recomandări cu privire la modul corect și situațiile potrivite în care ar trebui să purtăm măști.
Ce să faceți dacă v-ați îmbolnăvit
- Dacă ați făcut febră, tușiți și respirați greu, contactați imediat medicul de familie pentru a afla mai întâi care este protocolul de diagnostic, astfel încât să nu răspândiți boala dacă vă deplasați pe cont propriu la camera de gardă a unui spital;
- Tușiți și strănutați în cot, nu în palmă, sau într-un șervețel de unică folosință pe care trebuie să îl aruncați imediat într-un coș de gunoi cu capac. Acest sfat este valabil indiferent dacă este vorba despre o banală răceală sau suspectați o infecție cu COVID-19.
Ce să nu faceți dacă v-ați îmbolnăvit
- Nu ieșiți afară decât atunci când trebuie să mergeți la medic, după ce l-ați sunat mai întâi. Dacă trebuie totuși să ieșiți, evitați transportul în comun, taxiurile și ride-sharing-ul;
- Dacă bănuiți că aveți virusul, încercați, pe cât posibil, să protejați membrii familiei. Dacă este posibil, rămâneți într-o singură cameră, mâncați separat și folosiți o baie separată;
- Nu luați antibiotice. Tentația poate fi mare, mai ales dacă aveți o răceală trenantă. Însă, antibioticele se prescriu doar împotriva bolilor cauzate de bacterii, nu și a celor virale.
